Page 57 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 57
r
s Din cronica întreceri! socialiste 1
\
s lăcătuşii Balog Iosif, Vio ţii productive ale coinbi- )
REPARAŢIE
\ ÎN TIMP REDUS rel Miclea. Nicolae Tinea, natuiui. De Ia începutul 1
\ Ion Popescu, Moşlan Er- anului şi .pînă la zi, pla- i
Asigurarea continuităţii Vîn, coordonaţi de mais nul prezintă realizări de I
\ funcţionării instalaţiilor de trul Foro Ervin şi de şe 105 la sută la transport ^
\ transport al cărbunelui în ful de sector Lop şan sici tone/km, 104,5 la sută la i
reparaţii vagoane, 102,6 la '
\ mină şi din mină spre Ion. (¡Petru Tărăşilă, co
ziuă este o condiţie esen respondent). sută Ia reparaţii locomo- ţ
\ ţială a îndeplinirii ritmi DEPĂŞIRI DE PLAN tive şi 100,5 la sută la re- i
\ ce a sarcinilor de plan la Oamenii muncii din paraţii linii. Contribuţii ,
deosebite la aceste succese 1
\ producţia de cărbune la transporturile uzinale ale şi-au adus muncitorii co- ţ
I.M. Petrila. Această mi
i siune importantă ne re C.S. Hunedoara depun e- niunlşţj Văsile Stan, Va- i
J vine nouă, lăcătuşilor din forturi susţinute pentru sile Dumîtrâş, Margareta »
cadrul sectorului VIII e- îndeplinirea
prevederilor
Marian,
ţ
Cîrjoabă,
Tonta
lectromecanic. De curînd de plan, asigurind opera Leotatîn Lască'u, I'o'an Go- 1
I a fost necesară schimba tivitate şi eficienţă în a- lombOşi. (Vasile G'rigoras. /
rea celor patru cabluri de p'rovi/ionarea marilor sec- corespondent). )
tracţiune cu- diametrul de
2’7,5 mm de la puţul eu
l skip, care transportă în
treaga producţie a minei
\ din subteran la suprafa
ţă. Dacă in urmă eu eiţi-
\
va ani această operaţie se
\ efectua în 48 de ore, de
data aceasta noi ne-am
\
\ organizat şi am muncit în
aşa fel incit am terminat
\ lucrarea în 24 de ore şi
producţia nu a avut de
Nici obiectivele In agricultură nu suferi ţ \ sufeţit. Mai trebuie spus
că lucrarea a fost de cea
\ mai bună calitate. între
amare, sau rabat de la calitate \ s cei care au avut un aport
mai mare Ia această rea
grajduri din cadrul com \ lizare a colectivului nos
tru se numără şefii de c-
plexului de porcine, alte \ chipă Kovacs Alois, Sil
patru grajduri urmînd a fi viu Popa II, Traian Bo- Uzina „Victoria“ C:\ian, secţia mecanica. Strungarul
terminate pînă la încheie teanu şi Nicolae Ambruş, Gheórghe Anghelescti depăşeşte in ftccaiC lUiiă sarcinile tic
plan şi èxeéüta lücrSïj de toarte bună calitate.
rea anului curent. De ase
— Ce obiective au inclus — Dintre obiectivele cu menea, menţionez că îngră-
investiţiile clin agricultura termen de finalizare în şătoria de taurine de la
judeţului Hunedoara în a- 1980 amintesc că ferma de Bărăşti a fost dată în fo Prin măsîsri ferme
cest an, tovarăşe director ? losinţă în trimestrul al II-
vaci cu lapte de la Vaidei
— în lumina orientărilor va fi gata la sfîr.şitul lunii lea a.c., că au început şi şi bună organizare
date în repetate rînduri de curente, iar cea de la Ilia- se desfăşoară într-un ritm
secretarul general al parti bun lucrările la ferma de
dului, tovarăşul Nicolae vilele de reproducţie de la Energsa electrică poate
Ceauşescu, privind dezval- Bărăşti şi la adăpostul pen
tarea şi modernizarea agri Convorbire cu ing. tru animale cu blană, de
culturii noastre socialiste, TRA1AN SIMINA, la Sarmizegetusa, ambele fi mas bine gospodărită
judeţului Hunedoara i s-au director general adjunct avînd termen de finalizare
economisirii
Necesitatea
alocat în acest an impor al Direcţiei generale în anul viitor. Au fost da severe a energiei electrice mari consumatori indus semnăm este faptul că anu
cum
tante fonduri de investiţii, pentru agricultură te în exploatare cele 100 şi a utilizării ei cit mai triali minier sini Combina mite colective muncitoreşti,
Jiului.
Valea
tul
între care cele de la C.S.
repartizate în principal sec şi industrie alimentară ha de plantaţii cu pomi raţionale în activitatea pro I.M. Hunedoara, I.V. Că- Hunedoara şi de la între
torului zootehnic. între a judeţului Hunedoara fructiferi de la Sîntandrei ductivă éste binecunoscută lan, I.M. Barza. I.C. Orăş prinderile de tricotaje din
principalele obiective se şi Toteşti, şi vom termina în actuala Conjunctură a tie, I.F.A. „VîsCoza“ Lu- Hunedoara şi Petroşani, au
numără nouă ferme de vaci crizei energetice mondiale. peti i — şj lista ar putea majorat în octombrie de
în curînd lucrările de dese
cu lapte, o fermă de viţele Badea va fi recepţionată Cifrele din situaţiile lunare contitiiia mult — căre în păşirea consumurilor pe
de reproducţie, o îngrăşă- cări pe 500 ha la Vaidei şi pe care le întocmeşte registrează însemnate eco nouă luni. în această
integral în decembrie a.c. Ohaba.
torie de taurine, un adă Alte trei ferme de vaci cu I.R.E. Deva asupra con nomii de energie electrică primă lună a ultimului tri
post pentru animale cu bla — Deci, activitate foarte sumurilor de energie elec pe cele zeci luni ale anu mestru al anului nu s-au
lapte sînt în stadii avansa bună pe toată linia. Nu sînt trică — în unităţile econo lui. Trei din unităţile a-
nă, precum şi două plan te de lucru : cele de la lipsuri, nu sînt restanţe ?... încadrat în cotele reparti
taţii de pomi fructiferi, ex mice, iluminatul public, mintite — C.M.V.J., I.C.O. zate nici I.M. Hunedoara,
Chimindia- şi Pui, cu ter — Lipsuri şi greutăţi mai comercial şi casnic — re şi „Vîscoza“ — la care se I.M.C. Bîrcea-Deva, între
tinderea şi modernizarea mene în trimestrul IV 1981, sînt şi la noi. Chiar unele levă eforturile depuse de prinderea de încălţăminte
altor capacităţi. restanţe. înregistrăm rămî- colectivele de oameni ai adaugă multe altele (între Hunedoara, I.L/Chişcădaga-
de
Haţeg,
prinderea
bere
— în cc stadiu de exe vor fi populate în primul muncii, de cetăţeni, pentru Deva, I.M. Orăştie, cu
cuţie se află ele acum, cu trimestru al anului viitor, neri în urmă faţă de plan diminuarea acestora, grija „Avicola“ Mintia, Ţesăto- toate că pe zece luni au
ria de mătase Deva, I. M.
la ferma de Vaci cu lapte
mai puţin de o lună şi ju iar cea de la Bobîlna va fi continuu sporită pentru uti Barza, I.F.E.T. Deva) au economii. Este adevărat
mătate înaintea încheierii devansată cu aproape un de la Orăştie (abandonată lizarea cu chibzuinţă în economii şi pe luna oc că depăşirile nu sînt mari
o vreme de constructor —
anului, avînd în vedere an (din 1982 în 1981). La producţie şi . în celelalte tombrie a.c. — dovadă a şi că ele pot fi reduse,
sarcinile mari ce se pun în Beriu şi Boşorod vom ter Convorbire consemnată de actţyităţi a energiei elec acţiunilor ferme întreprin Ing. PETRE STANC1U
încadrarea
sectorul zootehnic, indica mina pină la sfîrşitul anu DUMITRU GHEONEA trice, pentru cotele repar se, a spiritului de buni şeful compartimentului
în
riguroasă
ţiile exprese de a se fina lui modernizarea a două gospodari şi organizatori ai F.E.E. — I.R.E. Deva
liza la termen, în mod e- grajduri de cîte 316 cape tizate. Am sublinia mai producţiei.
ales rezultatele obţinute în
xemplar, toate obiectivele te taurine fiecare, iar în {Continuare in pag. a 2-a) această privinţă de unii Ceea ce am vrea să con- (Continuare in pag. a 2-a)
din acest important dome sectorul I.A.S. s-au dat în
niu ? funcţiune, la Turdaş, cinci - o — œ — c — © — o - o — ffi — e — o — o — * © — a — ® — o — # — » — •-© — » — » — a
Campania de toamnă se apropie
FACCENTE Măiastră de sfîrşit, dar nu trebuie slăbit ritmul
la lucrările ce mai sînt de executat
...Şi DIPLOMA a umblal ocupat un binemeritai loc
In seara aceea, clin mină doi, după două zile de e-
in mină, prin ţoală seefia. moţil, după două zile de Campania agricolă de să că atît în cooperativele
De necrezut !... Colega întrecere cu cele 30 de toamnă se apropie tot mai agricole cil şi în unităţile
noastră ? !... Felicitări Ca concurente venite din toa mult de punctul ei final. de stat mai este un mare
melia !... De ce, de necre te coif urile ţării,- din uni Culesul, transportul şi de volum de lucrări ce trebuie
zut ? Se ştia doar că ea tăţi cu tradiţie în produc pozitarea porumbului s-au executate. Iată, pentru eli
este cea mai bună coniec- ţia de tricotaje. A avut încheiat cu cităva vreme berarea terenului mai tre
ţioneră din întreprinderea Curajul să nu Se dea bă în urmă, pe ogoare lucrîn- buie strinşi şi transportaţi
du-se in prezent la elibera
de tricotaje lip lină Hu tută, cu toate că a iost rea terenului de coceni, la cocenii de pe circa 500 ha
nedoara. Concursul cîşli- cea mai tînără concuren executarea arăturilot a- — 300 ha în I.A.S. şi 200
gat pe utiilate i-a conie- tă. S-a gîndit, desigur, la dînci, ca şi la transport îh C.À.P. Din suprafaţa
pentru
rit acest calilicativ: cea iabrică, la colegele ei, Ia de fin, grosiere otc., acolo prevăzută numai cu ogorîre
ceva
arat
s-a
mai bună... Ei, pe ‘între încrederea învestită în ca. unde baza furajeră n-a peste 68 la sută, cea mai
prindere, da '. Dar, printre La douăzeci de ani e fost constituită în totalita mare rămînere în urmă în-
cele mai bune din Iară ? ceva să iii a doua con- te. Din acest punct de ve registrjndu-se în unităţile
A doua zi, Camelia Lăs- iecfioneră bună din (ară. dere Sîmbăta şi duminica
cău şi-a reluat liniştită lo Dar măiastră îşi continuă trecute ău fost zile de lu agricole cooperutisis.
cul printre colegele sale, pregătirea proiesională. cru pline de eforturi res-' în ce priveşte însiloză-
lucrind cu aceeaşi tragere Atît la locul de muncă, rile de furaje, la nivel de
de inimă şi măiestrie ca cîl şi la liceul industrial ponsabile vreinea bună fi judeţ s-au realizat numai 67
şi pină acum. Ca şi pină de proiil, la cursurile se ind pi-opice muncii în cimp. la sută din cantităţile în
acum ? Păi, cită vechime rale. Are ea o ambiţie. în cele două zile au fost scrise în balanţe.
are eu de a ajuns aşa... Vrea să cucerească locul eliberate 390 ha teren, au O siluaţie bună' se înre
măiastră. Are. Lucrează înlîi la urmălorul concurs fost executate arături a- gistrează la depozitarea fi
aici de cind a început să republican. Si o poale ia- dinci de toamnă pe 1237 nului în unităţile agricole
producă întreprinderea... ce. Abnegafia cu care ha, au fost însilozate 1450 de stat, unde cifra planifi
De un an şi ceva. munceşte şi perseverenta tone furaje, s-au depozitat cată a fost depăşită cu 31
Şi lată că acum, în no irt a da produse de înaltă la sută. în cooperativele a-
iembrie, munca ei a iost calitate sînt doi tovarăşi 223 tone fin şi 431 tone gricole însă mai esté ne
grosiere.
deja încununată de succes. buni de drum, ce o înso voie de circa 8000 tone fîn,
La concursul republican ţesc permanent şi o aju Din situaţia întocmită ieri, de aceea se impune a se
„Mîltii măiestre", ce a a- tă. Î7 noiembrie, de către Di lua cele mai urgente mă
U.U.M.R. Crişci-or, Secţia a H-a Vitgdneţi, atelierul
vul loc la Cluj-Napoca, a C. DORIN strungă™. Strungarul Tiberiu C&l&mar ilepăsesle satcinilt recţia generală judeţeană suri pentru a se aduce din
plan lună de lună cu 10 lă sută. Foto: VIKGII, ONO pentru agricultură şi indus cîmp toate cantităţile de
trie alimentară, rezultă în- furaje netransportate încă.
