Page 58 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NS
.
zj. , > .
. .
.
.
nAOADTTT ’ îTîITVnTI’D TT71T ■
UwoAJlv U X. < JcjJN xLiJtvlxlcil V
■ : . " • :’
{Urmare din pag. î) toare sînt şi repartiţiile 9,00 Teleşi
de energie electrică se 10.00 Bucul
Această întrebare am a- Toate indicaţiile, dispo tărît să mobilizeze toţi oa — Păreţi a fi convingă ba chiar trecut pragul spre impun acţiuni şi. măsuri vătărt
dresat-o tovarăşei Virginia ziţiile şi măsurile ce se menii la recoltarei sfe toare, dar am zice că nu economii, în această lună şi deosebite privind folosirea 10,15 Film
daţi i
Nicula, secretarul comite stabilesc de la un moment clei întrucît Ia porumb toţi cei din preajma exem în decembrie, dar aceasta şi economisirea energiei 11.05 Dosai
tului de partid din Coope la altul le transmitem .prin nu se putea lucra. Acţiu plului bun sînt dispuşi să-l presupune acţiuni ferme de electrice, îneît toţi consu 11,40 Telex
10.00 Telex
rativa agricolă de produc membrii birourilor, mem nea a fost bună, a reuşit. urmeze. Ce ziceţi ? raţionalizare, atenţie ma matorii să se încadreze in 10.05 Atlas
ţie Simeria. brii consiliului de conduce Dealtfel, aş putea spune — Este adevărat, dar a- ximă în utilizarea energiei cotele repartizate, pentru Sil vai
— Avem la îndemînă re şi cadrele de specialişti că marea majoritate a co nul acesta, prin măsurile electrice. De asemenea con ca la sfîrşitul anului să 16,25 Cura
mai multe mijloace prin muniştilor noştri dau do luate de conducerea parti siderăm că C.S. Hunedoa putem raporta rezultate 16.45 : Publi.
16.50
Din (
care comitetul de partid şi din unitate. Prin aceştia vadă de răspundere şi ini dului pentru preschimbarea ra, I.L. Chişcădaga-Deva bune şi din acest punct 17,15 Alma
birourile celor 4 organiza primim gi informaţii privi ţiativă în îndeplinirea sar documentelor de partid, ni şi I.M. Orăştie trebuie să de vedere. în ce priveşte 17,40 Club»
18,23
ţii de bază din unitate ac toare la modul în care se cinilor. Tovarăşa Silvia Ior- S-a oferit o experienţă ex insiste mai mult pe lingă personalul din comparti 10.50 Idei ;
1001
ţionează. Am în vedere, în munceşte pentru îndeplini- dache, membru al comite- forurile tutelare pentru su mentul de furnizare a ener 19,00 Teleji
trem de valoroasă. Este plimentarea repartiţiilor, în giei electrice din cadrul
primul rînd, adunările ge vorba de faptul că această condiţiile cînd realizează I.R.E. Deva, acesta va ac 19,20 Aetna
Ancli
nerale ale organizaţiilor acţiune a fost precedată de producţie peste plan. ţiona stăruitor ca, împreu 19.45 /.iile
de bază, şedinţele comite organizatorică de partid — discuţiile individuale cu co Avînd în vedere că în nă cu factorii responsa fea“
tului, întâlnirile operative ^puternic ancorată în îndeplinirea muniştii, apoi de adună acest ultim trimestru al bili din întreprinderi să 20,20 Momi
cu factorii de răspundere rile pentru dezbaterea anului sarcinile de plan identifice şi să aplice noi 20,35 Teatr
put <i
din cooperativă, gazeta de sarcinilor eoonomico-eoci&le concluziilor ce s-au des sînt deosebit de mobiliza soluţii şi măsuri menite să Puiec
perete, munca de la om la prins în urma discuţiilor. toare pentru toate unită reducă tot mai mult con ţară
om. Obiectivul principal al rea sarcinilor. Mai adaug ţului de partid, a discutat Toate aceste acţiuni au ţile economice din judeţ sumurile de energie e- 21,50 Como
ment
acestora este cunoaşterea aici faptul că în fiecare cu familiile Nicolae Cris- permis birourilor organiza şi că la fel de mobiliza lectrică. şi Ji
fiev
de către toţi membrii coo brigadă avem tovarăşi care tea, Silvia Voica şi Aurelia ţiilor noastre de bază, pre 22.05 Telej
peratori a sarcinilor de plan sînt membri ai comitetului Olaru şf au hotărît ca îm cum şi comitetului._ de
ale unităţii, ale brigăzii din de partid şi ai consiliului preună să-şi ia lucrările în partid, să discute cu fieca
ds conducere. acord global. Cele 4 fami
care fac parte, ale fiecăruia. re comunist, să se analize I.SfA
In al doilea rînd, urmărim — Am înţeles, din ce lii au dovedit multă răs ze în amănunţime activita
modul în care fiecare îşi spuneţi, că aveţi un sistem pundere în efectuarea la tea fiecăruia în raport cu
de lucru care permite co timp şi de bună calitate a BUCURI
face datoria în fermă, In mitetului de partid să cu cerinţele Statutului, ale Co dioprograi
brigadă sau echipă. Vreau tuturor lucrărilor, obţinînd dului etic, cu exigenţele Radiojum;
să spun că acest sistem de noască realitatea. Această şi rezultate dintre cele mai formulate de secretarul ge presei; 8,1
diilor ; 9,0
cunoaştere ni se pare cam bune pe unitate. Remarc a- © Prin eforturile consecvente depuse in munca pentru în
9.05 Ilăspu
lucru se repetă de la cam neral al partidului, tovară cheierea cu succes a actualului cincinal, minerii de la Teliuc lo- ; 10,00
noi
panie la campanie, fiecare globală, cam generală. Nu cest exemplu şi pentru fap şul Nicolae Ceauşescu. A- şi Ghelari de adaugă începutul valori realizărilor de pină acum, reu .. ,05 Alte
la
să
anului
şind
producţiei
planul
depăşească
ea
avînd particularităţile sale credeţi ? Adică, este nevoie tul că dacă modalitatea ceastă analiză amănunţită nete cu aproape 17 milioane lei. Sub raport fizic, la dolomită muzica iu
specifice. Peste aceste par- de una maj profundă, mai s-ar extinde, am avea mai şi exigentă a determinat — spre exemplu — planul de extracţie a fost depăşit cu peste folcloric ;
,
’ ".ilarităţi însă ne intere în detaliu, pînă la amănunt, puţină bătaie de cap lâ re îmbunătăţirea activităţii bi 123 000 tone. cadrul acţiunilor întreprinse pe linia ridicării efi vistă dc •
clor ; 11,01
©
In
sează modul în care parti care să fundamenteze une coltare, adică n-ar trebui rourilor organizaţiilor de cienţei economice a Întregii activităţi de producţie, Consiliul 11.05 Disc<
organizat,
clubul
cipă la lucru fiecare om, le acţiuni mai precise, de să preluăm de la fiecare bază, dar şi a fiecărui co municipal al sindicatelor a „Valorificarea la superioară „Siderurgistul“, Bottrova;
ra radio-1
consfătuire
o
pe
resurselor
a
tema
cum îşi îndeplineşte sarci la situaţie la situaţie. Cam familie în parte, să cîntă- munist în parte. Cu acest energetice secundare“. Au participat membrii comisiilor ingi de ştiri ;
nile. pania din această toamnă, rim, ceea ce cere mult timp prilej, adunările organiza nerilor şi tehnicienilor, precum şi ai cercurilor inovatorilor folclorului
la 1 la 3
— Unitatea dumneavoas nu se desfăşoară cu aceeaşi şi dispersarea prea pronun ţiilor de bază au hotărît ca din întreprinderile hunedorene. in sprijinul producţiei şi al pregătirii rioşilor ;
®
„Cartea
tehnică
tră este răspîndită în 4 lo intensitate la Uroi şi Si ţată a mijloacelor de trans 3 dintre tovarăşii care au profesionale“ este titulatura expoziţiei de carte amenajată in rii ; 20,00
calităţi. Cum vă străduiţi meria Veche, să zicem. port, care şi aşa sînt, une săvîrşit abateri de la prin aceste zile la biblioteca municipală. La deschiderea expoziţiei 20,15 Rom
dustrial c<
să realizaţi cuprinderea, cu — Aici, un rol foarte im ori, insuficiente. cipiile şi normele statuta au participat numeroşi cititori din rindul celor peste 5 U00 pe Memoria
care îi are în acest an biblioteca.
noaşterea şi conducerea ac portant îl au birourile or Asemenea exemplelor da re să fie excluşi din partid, © Cu sprijinul efectiv al Consiliului popular municipal, nesc; 22,Ot
23,00—5,00
tivităţii 7 ganizaţiilor de bază. Ele se te, comunişti cum sînt to alţi 4 tovarăşi au primit sătenii din Peşt'işu Mare participă activ — prin contribuţie in cal no clu
muncă şi bani — la Înălţarea în comună a unui nou şi mo
— Această răspîndire bucură de o anumită in varăşii Aurelia Popovici, sancţiuni. De asemenea, dern cămin cultural. Pină în prezent, s-au realizat cea. 35 la
prezintă unele greutăţi, este dependenţă, ca să spun aşa. Minodora Costea, Elisabe- mai multor comunişti li s-a sută din lucrările de construcţie, urmînd ca in primăvara
adevărat, pe care încercăm Să vă dau doar un exem ta Irimie, Floarea Ocoli- atras atenţia să elimine din viitoare noul aşeză mint cultural să fie dat in folosinţă. judeţean Hunedoara h|]I*
Secţia
©
Comitetului
propagandă
de
a
să le depăşim prin activi plu. Duminica trecută, bi şan, Elisabeta Gridan, Ma- comportament unele lacune. al P.C.R., împreună cu Comitetul municipal de partid Hune
partid
organizează
şi
miine,
tate mai susţinută, conti roul organizaţiei de bază ria Fodor, Emilia Irinca Altfel spus, organizaţiile doara noiembrie comitetul o de dezbatere pe comerţ, „Munca politico-edu- DEVA :
19
a.c.,
pe
tema
nuă, a birourilor organiza din brigada Biscaria, în influenţează nemijlocit prin noastre au ieşit întărite din cativă in sprijinul formării omului de tip nou“. Participă (Patria) ;
ruptă — .
ţiilor de bază, a comuniş frunte cu secretarul său, to- conştiinciozitatea de care această acţiune. Important lucrători şi cadre de conducere din unităţile comerciale ah; HUNEDO,
municipiului.
tilor. vax'ăşul Ilie Roşea, a ho dau dovadă în muncă. este ca şi de acum înainte © „Un eîntcc, o floare, o rază de soare“ —- sub accsjt ge şipurilor
rul
(Sidei
euUural-artistică
manifestarea
să acţionăm într-o mai neric s-a desfăşurat recent organizată de Casa mtmicipalâ din rul răpit;
„Clubului
artelor“,
cadrul
a
strînsă legătură cu comu pionierilor şi şoimilor patriei, in colaborare cu biblioteca mu Cinci seri
se concentrează unele date niştii, să-i ajutăm să-şi în nicipală. La reuşita acestei frumoase acţiuni şi-au dat con PETltOŞA
Să cunoaştem şi să şi documente ce consti deplinească sarcinile, să-i cursul peste 100 de pionieri de Ia şcolile generale nr. 6 şi crofon <C
umbră
<7
tuie secrete de stat sau de ferim de abateri, ceea ce nr. 7 — şi şoimi ai patriei de la grădiniţele nr. 4 şi a C.S.H. LUPE NI :
timul
st;
nr. 3, avtnd-o alături de ei pe subinginera Sanda Rovinaru
respectăm legile tării serviciu, să cunoască meto va fi numai în folosul — ciştigătoarea ultimei ediţii a iestivalului-eoncurs hunedo- dabil (Ml
(Cultural)
folosite
de
dele
anumite
rean „Luceferi de metal“.
grija
transplantarea
0
ma
servicii de spionaj sau partidului, al eficienţei ac terialului Prin dendrologie municipalităţii a început împrejurimile Hune CAN : Fu
din
pădurile
din
0 reuşită acţiune educativă cercuri reacţionare din ex tivităţii noastre. doarei, în vederea executării plantaţiilor de toamnă prevă ceafărul)
de
noapt
terior, pentru a intra în Concluzie firească, sănă zute in planul de înfrumuseţare a oraşului. Prin acţiunile de TRfLA :
noiem
eu
In cadrul acţiunilor în rea secretului de stat, la posesia datelor şi informa toasă, utilă pentru perspec muncă a.c„ patriotică fost întreprinse plantate cetăţenii, 450 duminică, de iii mesteacăn trecea (M
nu
cca.
MOAŞA :
deja
brie
bucăţi
treprinse pentru cunoaşte necesitatea de a se între ţiilor ce-i interesează. tiva activităţii de partid în şi tei pe taluzul Buituri şi in microcartieru] vii. V ...numitor
rea legislaţiei şi preveni prinde măsuri ferme şi efi îmbogăţită cu exemple C.A.P. Simeria. pe punte
rea încălcării sau nerespec- ciente pentru sporirea vi luate din viaţa cotidiană, SABIN IONESCU ORAŞTJE (F
cîntec
tării legilor ţării, zilele tre gilenţei şi răspunderii tu cu fapte de acest gen pe CORNEL ARMEANU ter, supei
cute a fost organizată, la turor cetăţenilor în vede trecute în judeţul nostru, GEOAGH.
Casa de cultură a munici rea apărării a tot ceea ce expunerea s-a bucurat de turi In si
tură) ; H
La reuşita acţiunii a con Purtaţi pe drumuri şi deranjaţi inutil!
piului Deva, o interesantă poporul român a făurit şi un viu interes. întoarceri
întîlnire a unor cadre din făureşte prin munca şi ta BRAZI :
municipiu, specialişti şi lu lentul său. tribuit şi prezentarea fil că ; CAL
(Casa
de
şl instituţii care aveau con
crători din unele unităţi S-a desprins necesitatea melor cu temă adecvată — jfrofaelt riftate dc «¡¡STmii in aufienţo ţi scrisori - RiA : Zbi
care au un anumit profil, ca îndeosebi cei care lu „Surpriza domnului Bruk“ tingenţă cu problema res rului (1
cu cadre ale Inspectoratu crează în contact direct cu şi „Undiţe ce nu prind peş pectivă şi la care s-a ape Moartea :
na).
lui judeţean de interne. străinii sau se deplasează te“ —, ambele inspirate din lat. în plus, s-a făcut cu-
Cu acest prilej, lt. col. frecvent în alte ţări, pre munca organelor de secu Dreptul la petiţie, se ştie, ori plouă creează şi alte ne noseut conducerii I.G.C.L.,
Gheorghe Ivănescu a pre cum şi cei care muncesc ritate pe linia protejării u- este asigurat fiecărui cetă mulţumiri locatarilor. oamenii au fost în au
zentat o interesantă expu in anumite instituţii sau nor valori ce constituie se ţean al patriei. Cei mai Această problemă, odată dienţă la consiliul popular
nere cu privire la păstra sectoare de activitate unde crete de stat. mulţi se folosesc de acest sesizată, trebuia tratată în municipal şi în final la re Rezultai
drept din strictă necesita spiritul legilor noastre, nu dacţie. din 16
te şi faptul este elocvent. lăsată să declanşeze un val Ar mai fi multe de spus F.C.M. •
Multe probleme au fost re de nemulţumiri, să fie puşi în acest caz. Credem însă Dtnaini
din agriculturi nu suferi amlnare zolvate cu sprijinul oame oameni pe drumuri şi să că din cele relatate reiese Steaua —
clar cît prejudiciu se adu
Poli. Tim
inutil
deranjeze
alţii.
pe
nilor veniţi în audienţe sau
la sesizările scrise ale a- Iată : Ignat, Văduva, Scur- ce colectivităţii prin trata S.C. Baci
Sportul s
(Urmare din pag. 1) tăţi de scroafe din Romos terialele necesare. La rîn- cestora. Dar, din păcate, tu, Panduru, Mornăr, Chi rea superficială a unor se F.C. A
şi la fermele de vaci cu dul său, I.U.T.I.F.P.E.C. De mai întâlnim şi cazuri, e a- uia, Oproiu, sînt nume de sizări venite de la cetăţeni. A.S.A. T
F.C.M.
lapte din Vaidei şi Ilia, iar va — cu care colaborăm devărat mai rare, cînd oa persoane cu munci de răs „U“ Crai.
Se ilierul nr. 5 Orăştie al Trustul S.M.A. Deva să fi foarte bine (deosebit de e- menii sînt purtaţi pe dru pundere la diferite unităţi GH. GOSTIAN Chimia
T Deva —, ca urmare a nalizeze grabnic repararea ficient ne-a ajutat în acest muri, amînaţi, lăsaţi să se „U“ Cluj
F.C. C
u ilizării forţelor la con- utilajelor şi instalaţiilor din an şi I.R.E. Deva) — a fost descurce cum pot, dacă pot, Politfehnic
st "cţia de locuinţe, dar re- toate obiectivele sectorului dotată în ultimul an cu u- dacă nu... Progre
! ;iă în ritmuri alerte în zootehnic, asigurînd desfă tilaje şi instalaţii în valoa Iată de exemplu, locata Sirena Bi
Aurul Bl
re de peste 11 milioane lei,
. inul timp), la cele trei şurarea unei activităţi bune a iniţiat o serie de cursuri rii blocului nr. 1, scara A, C.F.R. C.1
Olimpi
grajduri - maternităţi de din acest punct de vedere. de calificare şi pregătire a Piaţa Eliberării din Hune U.T. i
scroafe de la Romos, pe — în încheiere, v-am ru forţei de muncă, cu şi fără doara, sesizează în scris şi Minerul
verbal, începînd de la îm
F.C. t
care le vom termina însă ga, tovarăşe director, să vă scoatere din producţie, in puternicitul de cartier şi
pînă la sfîrşitul acestui an, referiţi la sarcinile de in cit avem certitudinea că în pînă la conducerea I.G.C.L.,
ca şi la saivanele de oi de vestiţii ce revin în anul anul 1981 activitatea de in situaţia neplăcută din sub
la Ciula Mare, Geoagiu şi 1981 agriculturii judeţului vestiţii din agricultura ju solul blocului în care lo
Rişca, executate în regie nostru. deţului se va desfăşura mai cuiesc. Aici, în urma lucră Timpul
18 noiem
proprie de către C.A.P.-uri — Ele nu sînt definitiva bine decît în acest an. Şi rilor de introducere a în general
le respective. Ar mai fi ne te în totalitate, dar la ni nu doar din punct de ve călzirii centrale, cînd s-a cu cerul
al
terme
respectării
dere
cesar ca unitatea noastră de velul Direcţiei agricole am nelor de execuţie, cit mai spart zidul blocului, nu s-a ploua si;
conslrucţii — întreprinde luat toate măsurile nece ales al calităţii lucrărilor. mai făcut o izolaţie de ca moderat tem
cărl
litate şi, astfel, toată apa
vestic,
rea de utilaj terasier, îm sare. Vor fi unele dezvol Ne vom uni cu toţii preo provenită din ploi inundă Tempera p
bunătăţiri funciare, proiec tări şi modernizări, ca şi cupările, şi eforturile în a- subsolul, făcînd imposibilă fi cuprb
i;
tare şi execuţie construcţii cîteva construcţii noi, pen ceste direcţii, îneît anul folosirea lui şi ducînd la grade, 10 s
tre
(I.U.T.I.F.P.E.C.) — .să ur tru care am pregătit şi con 1981, cincinalul viitor, să degradarea imobilului. Pe Ca totuşi să nu lase intobilul să se degradeze prematur, ceaţă, di
genteze terminarea platfor tinuăm să pregătim toate marcheze o etapă calitativ reţii sînt deja pînă la ju locatarii lui fac cu schimbul la evacuarea apei cu găleata. log de s
rel).
melor de evacuare a dejec condiţiile : documentaţiile superioară în agricultura mătate cu igrasie, iar fap Dar asta nu e o soluţie !
tul că apa bălteşte de cîte
ţiilor la grajdurile-materni- de execuţie, proiectele, ma judeţului nostru.