Page 6 - Drumul_socialismului_1980_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

DUM1N
2 NOIEIV
Daru! toamnei
Crearea ur >r noi posibi­ 8,30 Tot fcnnint«
lităţi pentru ocuparea for­ 8,55 Şoimii pat
ţei de muncă, feminine a Munca aceasta, pe care . 9.05 Film serial
stat stă permanent în a- mi-au dat-o părinţii, îmi pii : „Pişi
pisodlil 5
fcenţiu partidului şi statului place toarte mult. Nici- 9,40 Viaţa satul
nostru. La noi în Judeţ au odată n-am lucrat din 11.00 Fotbal: Pei
fost construite în ultimii pid (divizii 1
ani mai multe unităţi de obligaţie. Copiii mei îmi misiune di
industrie uşoară in Valea spun adesea: ,,Mamă, j Ploieşti
Jiului, Deva, Hunedoara
etc., unde soţiile şi .fiicele pentru dumneata munca 12,45 De strajă
13.20
Album dui
de mineri, siderurgişti, în C.A.P. e literă de
o »»•••E to
constructori, energetiedeni. lege“. Şi au dreptate. , — muzică
se pot realiza profesional. Lucrez în C.A.P. Sime- > 14.00 Woody, <
Imaginea alăturată vă pre­ buclucaşă
zintă un grup de muncitoa­ ria de cînd s-a înfiinţai, © Anotim;
re fruntaşe de la secţia din 1959. poem cinei
răsucit a întreprinderii In agricultură, şâ mai © Muzică
„Vîscoza“ Lupeni. împreu­ românească
nă cu ajutorul de maistru ales la grădină, se lu­ 15.00 Tel es port
Firma Băl oi examinează ca­ crează aproape tot tim­ o Fotbal:
litatea produsului realizat. pul anului. Doar iarna şov — 1
Asemenea tuturor femeilor cîte-o lună, două nud Craiova
hunedorene şi de răspund 2-a). Tran,
prin hărnicie în muncă facem şi noi pauză. rectă de 1:
grijii partidului şi statului. Şi-mi place mult la cîmp © Marele
şi primăvara, şi vara. automobilii
Dar mai mult îmi place © IFipism
o Câmp io
toamna penlru că atunci diai de
strîngem darul c.are-I clasa ataş
© „Dorini
-i educa avem după muncă. Şi 17.00 Ca le ici os co
vinge“
o
acesta
avem
anul
toamnă bună, iar dacă distractiv
timpul ne-ar ii ajutat — 17.30 Ecranizări „]
veanu :
Red.: — în nobila misi­ Sleia Braşo.van, învăţă­ activităţi sînt bine organi­ sensibile, se apropie mai me în bine. Dacă avem a iost cînd ploios şi — ultima
une de educare a linerei toare — Şcoala generală zate. uşor de sufletele copiilor. răbdare să citim dincolo de rece, cînd cald şi sece­ 18.40 Micul ecra
generaţii în spirit revoluţio­ nr. 5 Deva : Educaţia înce- Zoe Oprea, profesor de Z: O.: Dar sînt şi per­ ochi, în sufletele copiilor, tos — am Ii avut o re­ mici : „Ir
minunată“
nar, al patriotismului socia­ 'pe imediat după naştere, limba română — Şcoala severente. Pornind de la reuşim să le canalizăm por­ coltă şi mai mare. Eu 19.00 Telejurnal
list, al dragoslei de muncă dar rolul ho ţărilor îl are generală nr. 5 Deva : Dacă calităţi înnăscute sau educa­ nirile, să. le formăm senti­ am lacul pînă acum .' \ntena „(
— rolul central îi revine şcoala. Copiii care intră în multe familii educaţia se te, mai ales de la dragos­ mente şi convingeri patrio­ multe norme. Şi, împre­ României“.
prezentat
învăţămînlului. Cum se in ciclul primar, după ce face intuitiv, uneori chiar tea pentru copii se naşte tice, atitudini pozitive) ună cu tovarăşele mele Braşov
realizează aceasta, la copiii au trecut mai întîi prin haotic, în şcoală avem în noi răbdarea de a-f Red. i Sarcina formării Maria Şlef, Maria Gîr- 20.30 Film artis
de diferite vîrsle ? grădiniţă, pornesc de la un exact profilul omului pe cunoaşte şi înţelege, se şle- tinerei generaţii în spirit Iişte, Soiia Vasiie — şi cîmpului“.
pe ţară.
Gabriela Oană, educa­ anumit punct de cunoaşte­ care-I modelăm. Un om ac­ fuieşte măiestria pedago­ revoluţionar şi patriotic — ele cu vechime în C.A.P. studio urilo
toare, directoarea Grădini­ re. Asocierea aspectelor e- tiv, conştiincios, , harnic, aşa cum sublinia tovarăşul — vom lua parte în con­ 22,10 © Sport.
Telejurnal
ţei cu program prelungit nr. ducative din lecţiile de ci­ pătruns de simţul datoriei gică. Mulţi o confundă cu Nicolae Ceauşescu şi în tinuare şi la celelalte
2 Deva : Formarea la pre­ tire a unor întîmplări sau fată de alţii şi faţă de sine, buna pregătire profesiona­ cuvîntarea la cel de al II-lea lucrări de recoltat. LUNI, 3 N(
şcolari a deprinderilor de un om integru moral. Ele­ lă. Aceasta este însă doar Congres al consiliilor popu­ La primăvară ies Ia
comportare civilizată, de realităţi concrete din clasă, vii au Instincte -extraordi- un element necesar, dar nu lare — vă revine în mare pensie, dar nu mă las 1(5,00 Emisiune
maghiară
muncă- şi pentru muncă, obiecte de studiu, cum sînt nafe prin care reuşesc să şi suficient în dobindirea parte dumneavoastră, ca­ de „meseria“ pe care 18.50 1001 de si
dragostea de patrie, popor, cunoştinţele despre natură, pătrundă în esenţa omului măiestriei profesionale. drelor didactice. Ce mai mi-am aleş-o. Măcar 19.00 Telejurnal
partid, de conducătorul său geografia, istoria, contribuie de la catedră. Şi dacă le Red.: Dragostea 'pentru presupune această sarcină pînă pol, să mai lucrez. 19.20 Actualitati
19.40 Cadran m
iubit, tovarăşul Nicolae la formarea unei imagini copii, care împreună cu de mare responsabilitate în MARIA CRISTEA 20.05 Orizont t<
Ceauşescu, se realizează în reale despre lume, a trăsă­ buna pregătire profesională, afară de dragoste penlru cooperatoare, fie
cadrul organizaţiei „Şoimii turilor de caracter, .a sen­ stă la- baza reuşitei în pro­ copii, răbdare şi, timp, cum ferma legumicolă 20.50 Roman f<
nea.gr
nea
patriei“ ca şi în toate acti­ timentului patriotic. Vizi­ spuneaţi ? a C.A.P. Simeria episod
vităţile, mai ales cete de tele la muzee, monumente cesul insţiructiv-educativ 22.05 Telejurnal
cunoaşterea mediului, dez­ istorice, în unităţi econo­ credeţi că. este o calitate S. B.: O conştiinţă exem­
voltarea vorbirii etc. Excur­ mice — unde văd discipli­ mai ales feminină ? plară. din partea educatoru­
siile în natură, la locurile na procesului de produc­ S. B.: Nu. Dragostea lui, care trebuie să fie cu Astăzi despre : ll]iNEP
de muncă ale adulţilor, lec­ ţie —, ii impresionează şi pentru, copii trebuie săr-1 un p-as înaintea realităţii,
turile după imagini cu con­ rămîn cu date şi cunoş­ câştigăm încrederea în noi, caracterizeze pe adevăra­ pentru a putea forrria cu q DARURILE DUMNEA- DEVA: Elvis
ţinut adecvat, diafilmele, tinţe pe care apoi le pot îi convingem că le vrem tul educator, indiferent că adevărat omul nou. VOASTKA PENTRU POMUL tria); Teatrul
memorizarea poeziilor pa­ adapta la diverse lecţii. Iii binele, vom reuşi să îndrep­ este femeie sau bărbat. DE IARNA. Prin» valorifi­ ta) ; HUNEDO.
secun«-
materialelor
carea
dr
noapte
de
triotice, programele artis-. cadrul organizaţiilor de pio­ tăm unde este nevoie, să Z. G;: Intr-adevăr. M'o- Ti. O.: Misiunea educa­ clane refolosibile — acţiune riile I-II (Flac
tice cu prilejul unor eveni­ nieri, ale căror activităţi adincâm unde alţii aui pus rocSnoşli, plictisiţii nu au torului nu se limitează in care s-au. evidenţiat nu­ „S“ (Siderui\t
meroase
s î
comisii
comitete
mente istorice creează co­ sînt legate de conţinutul baze solide. ce căuta în această misiu­ doar la spaţiul sălii de cla­ de femeii din» judeţ — ca» şir dineurile — se
ta) ; Colosul •
or­
culturale
piilor puternice stări emo­ lecţiil-r, dar au şi un- ca­ Red. : In, marea familie a ne citit de delicată şi atit să. Activitatea începută.- de prin acţiunile prin participa­ seriile I-II (C
şi
ganizate
PETROŞANI
:
tive, favorizează trezirea racter recreativ, se -conti­ educatorilor, femeia-educa­ de importantă în acelaşi el aici trebuie continuată rea la concursul eu bule­ şaisprezece- (i
sentimentelor patriotice, pun nuă procesul de educare, tor ar.e un profil aparte? timp.' Nu este o vorbă acasă. De aceea trebuie să tine,- s-a. obţinuţi suma. de mul sentimen
scopul propus realizîndu-se 200-000 Iei, oare* va. completa brie); Muntele
bazele primelor noţiuni des­ 2.0.: Cea mai „femi­ goalăi că: elevii ne seamănă păstreze strânse legături cu daruriJe pentru pomul de r-”blica) ; LU
pre patrie şi partid. în măsura în care aceste nină“ profesie este cea de şi personalitatea lor este părinţii, chiar dacă, uneori, iarnă. mai adăuga, sumă se Duios 'ii şi a a
La
această
la
vor
pînă
An as
educatoare, indiferent de marcată: de felul nostru de aceştia primesc cu, reti­ 1 decembrie, încă 150000 (Muncitoresc)
5.000.
lei..
de
pregătesc
vîrsta copiilor cu care lu­ a ii. Avem' o muncă com­ cenţă: propunerile sau in­ obiecte Sg pentru, copiii din Vedere de 1;
(Luceafărul) ;
crează. Femeia dispune de plicată care presupune răb­ tervenţiile noastre. Ar tre­ casele de copii şi din fa­ tea se intoai
caracteristici specifice: duio­ dare şi timp. Dar pentru bui ca in unităţile unde miliile numeroase. resc) ; LONE^
O PRIMELE PUBLICAŢII.
cei care o privesc funcţio- lucrează femei să se orga­ părută (Mineri
şie, delicateţe, tandreţe, răb­ năreşte poate fi o profesi­ nizeze periodic cu acestea cu problematica fe­ Ultima noapli
în forţa colectivului dare, spirit de iniţiativă şi une uşoară. Nu însă şi discuţii despre modul cum minina. au apărut cu mai — seriile I-II
100 de ani în ur­
AN1NOASA:
bine de
pe vasul Pos
5 solicitudine. Este mai ca­ pentru cei care prin con­ îşi cresc şi educă copiii, mă. In. 1807 sra- publicat, toresc) ; URIC
pabilă :le sacrificiu, mai vingere şi înflăcărare tran­ la Bucureşti, In revista. „Mama na de trandi
exis­
copilul“.
1880
şi
Noi sin tem un colectiv de 50 de femei, din cadrul plină de tact şi imaginaţie, pentru că şi mamele au tau două jurnale pentru iembrie) ; Bl
secţiei de confecţii „Velur", cel. mai mare comparti­ mai maleabilă în relaţiile sferă ceva din felul lor de un rol foarte mare în for­ femei şi copii, „Femeia ment cu mi*
ment din întreprinderea noastră. 50, din cede 200 dc a ghidi şi simţi elevilor, marea tinerei generaţii. română'« fiind o excelentă (Steaua roşie)
Ea
femei care muncesc în această importanta secţie, a. cu cei mici. făcând- din aceştia oameni publicaţie a şi acelui an. aproa­ ZA : Salari )
scrisă
editată
nerul) ; OR
era
unităţii de blănărie, dar care ne simţim, părtaşe cu G; Oi: Femeile sini mai curioşi, dornici să se afir­ VIORICA ROMAN pe numai d<L către inte­ tanic vals (P.
fapte demne la izbânda- pe care întreprinderea, noas­ lectualele timpului, luptă­ dar rămîn cu
indus­ r
tră a raportat-o încă la 25 septembrie: îndeplinirea, — toare p en tru ema n ci par ea Sofia GEOAG1U-BA
oare
femeii,
galbene (Cas<
printre
şi
prevederilor actualului cincinal la producţia Nădejde, HAŢEG : Cui
trială. Un succes care onorează colectivul întregii în­ & CE ESTE NOU ÎN„ Iar) ; BRAZI
treprinderi şi cu care ne mândrim şi noi, pentru că, Epigrame MODA. In acest, sezon sg fricanul — .*
CALAN : Stu
poartă rochia-tunică şi pan­
la fel ca şi ceilalţi ludrălori, ne cunoaştem partea de tofi cu toc înalţi şi subţire* puterul şl cai
contribuţie, angajarea şi, responsabilitatea cu care- Ansamblul se completează cultură); Un
(11 Iunie) ;
ne-am antrenat la muncă. O muncă în care exigen­ cu o sacoşă, mare, viu. co­ ţă tragică (L 1
lorată, pentru leg urnei
tele calităţii le-am pus pe primul loc, cu a Uf mai mult' Unei casiere ~ / fructe etc. LARI : Cin
cu cit majoritatea, modelelor pe care le realizăm sînt • SFATURI PENTRU VII r (Muncitoresc)
MAME.
Viitoarele
destinate exportului. Dar răspunderea pentru calitate Spunînd mereu „n-am mărunţiş" TOARE trebuie să evite sur­
mame
a mers paralel cu realizarea normei zilnice, ţinând: Din resturi îşi făcu grămada menajul psihic, momentele
pasul cu ritmul fabricii, cu cerinţele ei mereu cres­ O vezi acum ureînd făţiş de zbucium, lecturile de­
cânde. Ca să nu slăbească acest ritm, am asigurat co­ primante pentru că acestea
lectivul de care răspund cu materii prime şi mate-, Nu cu piciorul, ci eu „DADA" dau de organismului de gravidei Timpul p
încor­
oboseală,
stări
riale, am urmărit zilnic fiecare persoană în_ parte,, dare ps-ihonetrvţoasă, de in­ ziua de 2 n<
şi in cazul în care am observat că se întâmpină greu­ Unei orgolioase somnii. Trebuie evitate; me rece ci
persistente,
tăţi, am organizat grupe de ajutor, deşi în puţine zgomotele excesivă, frigul, căl­ Local vor că<
slabe
fu­
dura
mai
al
cazuri a fost nevoie de aceste grupe. Colectivul este Ochelari nu foloseşte matul, care determină stări de lapoviţâ
calificat, disciplinat — şi zic că e firesc să fie aşa cînd' Deşi i-s ochii cam miopi patologice şi complicaţii Vin tul va sui
in majoritate cei ce-1 formează poartă titlul de 'co­ la naştere. unele intensii
40—45 km/Oi’i
• REŢETE : Sfeclă eu
munist. Răspunderea cu care lucrează, autocontrolul Cum miopia îi tot creşte hrean _ 1* boroMiy_4—8 rile minjme i
fiecăruia, controlul meu asupra fazei respective ne-a-, Cuiând ea va călca în... gropi. ...... -— - > sTecîe roşii, T-tC bucăţi cto / VnFnîi?Ţ şT 1
ajutat să nu avem probleme cu partenerii externi, să hrean alb, -sare. Coaceţl maxime într<
nu- avem refuzuri. Unui soţ ce nu-şi ajută soţia sfeclele, Daţi curăţaţi-le, pe^ tăiaţl-Ie Dimineaţa lc
hreanitl
ră<*
fetii.
sol se va de
Cu fiecare ceas, cu fiecare zi, colectivul nostru zătoare. Aşezaţi în bor ea« Timpul p
contribuie cu dăruire, capacitate şi răspundere la Fiind un om foarte blajin un rînd de felii de sfeclă} zilele de 3 ş
conturarea producţiei suplimentare în valoare de 230 ttnul de hrean. Combinaţi Vreme rece i
Vor cădea pi
milioane lei pe care întreprinderea „Vidra" s-a an­ ©a sentimente excesive 9 parte' de oţet şi două le sub formă
părţi de apă, puneţi o lin*«
gajat s-o realizeze pînă la sfîrşitul acestui an. î-asigură soaţei: eu sârg- gură de sare la im litrii povlţă şi ni
munte,
EUSABETA CODARtU — Auzi fu, ce vis groaznic am avui Tihna... odihnelor active. tl& lichid. Fierb eţî in cttei cer Da mai rm
doc-ote* şl turnaţi: amesu
maistru aseară. Se făcea că pensia talii era pe IfccurI astfel pregătit, ©alctf, cădea nins
(Meteorolog
Secţia confecţii velur sfîrşile... Desen de I. LIC1U VENIAMIN GOMBQŞÎI0 peste sfeclă. Legaţi borca­ 1„ Pi-oncenc.
întreprinderea „Vidra" Orăştie nele şi WLsaţi-lc să »e ră­
cească acoperite.
V____________________________________ __