Page 62 - Drumul_socialismului_1980_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Bogată activitate politico -educativă Priorităţi în industrie «--o zi la Yssfci d® Jos
şi investiţii
te minele din falsa (Urmare din pag. 1} Ce ar fi putut si sesizeze
ic,00 Telex
CURS DE Cursul, care se bucură sarcinile ec le- stau în faţă © în investiţii este ne­ IC,05 Teleşooală
PERFECŢIONARE A de sprijinul Radioteîcviziu- în acest sîîrşit de an şi cesară o maximă concen­ controlul oamenilor muncii... 16.30 Copilăria i
16,45 Tragerea p
ACTIVITĂŢII nii române prin cadre de în perspectiva cincinalului trare de forţe şi mijloace, 11,00 Profil leal
COLECTIVELOR specialitate, s-a dovedit 1981—1985. organizarea lucrului ziua şi dramatic t
STAŢIILOR deosebit dc util. El va adu­ Analizele întreprinse eu noaptea pentru finalizarea 18,20 Handbal f
DE RADIOFICARE ce o contribuţie importantă acest prilej au realizat şi obiectivelor industriale şi daci ar activa consecvent mânia —• a
(repriza
Din iniţiativa Secţiei la îmbunătăţirea şi perfec­ o clasificare a gazetelor de din agricultură, cu termene misiune tî
propagandă a Comitetului ţionarea nivelului şi con­ perete în întrecere, cele scadente în acest an. De a- Itîmnicu-V
semenca, să se mobilizeze
judeţean de partid, cu spri­ ţinutului staţiilor dc radio- mai bune dintre ele fiind energic întregul potenţial La sate, ca şi la oraşe, a prestări din comună. în a- 18,50 1001 do se
li),00 Telejurnal
jinul Radioteleviziunii ro­ ficarc, în ansamblul mij­ desemnate să participe la existent pe şantierele de fost creat — cu aceleaşi fară de cele din Vaţa mai 19.30 Document (
mâne, joi s-a deschis la loacelor şi formelor activi­ faza municipală a con­ construcţii pentru realiza­ drepturi şi în acelaşi scop, avem o boiangerie la Bro- lui al xu
I.M. Livezeni un curs de tăţii politico-educative des­ cursului. rea integrală a planului Ia al perfecţionării organizării tuna şi o tîmplărie la Târ­ 20,10 „E comur
perfecţionare a cunoştinţe­ făşurate de organizaţiile de CONCURS AL locuinţe, în scopul satisfa­ vieţii sociale — controlul nava, care am dori să fie vrere“,
lor teoretice şi practice ale partid de la întreprinderi­ BRIGĂZILOR ARTISTICE cerii în condiţii cit mai bu­ oamenilor muncii. Practic, controlate mai sistematic“. versuri şi
trlolice şi
colectivelor de redacţie ale le miniere din Valea Jiului, DE AMATORI nici un sector al vieţii so­ Am intrat în magazinul 20,33 Film arii;
staţiilor de radioficarc ce pentru îndeplinirea impor­ ne a cerinţelor populaţiei. ciale nu rămâne în afara de textile-încălţăminte cu care no ti
© Un accent deosebit tre­
activează la toate minele tantelor sarcini ce revin în zilele de 15—16 no­ preocupărilor acestei forme convingerea că aici vom ml eră Tv.
¿lin Valea Jiului. ' colectivelor miniere în spo­ iembrie a.c., în Valea Jiu­ buie pus în această perioa­ de control al maselor ; în găsi urmele trecerii contro­ Casei de
mărul Pat
Timp de trei zile, parti­ rirea continuă a producţiei lui a avut Ioc un interesant dă şi în perspectivă pe re­ condiţiile cînd el îşi exer­ lului în acel registru unic. 22,03 Telejurnal
cipanţii la curs au audiat dc cărbune. concurs al brigăzilor artis­ ducerea cheltuielilor mate­ cită atribuţiile 'date prin Nu era nici o urmă. Am
riale. In fiecare unitate sînt
cîteva expuneri cu carac­ FAZA ORĂŞENEASCA tice de amatori, organizat necesare măsuri concrete lege. găsit in schimb mai multe |ŞF—"tŞjgafflg
ter orientativ, vizîml exi­ A CONCURSULUI de Uniunea sindicatelor din care să ducă, în final, la Cum este organizat şi nereguli la raionul de me­ c I
genţele muncii politice de PROPAGANDEI VIZUALE, ramura minieră, petrol, reducerea acestor cheltuieli cum se exercită acest con­ traje. La acelaşi preţ afişat m*SS8mm
masă formulate în docu­ GAZETELOR DE PERETE geologie şi energie electri­ cu cel puţin 2 la sută. în trol într-una din comunele pentru cumpărător — 23,50
mentele Plenarei C. C. al ŞI SATIRICE, că, înscris armonios în mul­ de primă mărime ale ju­ lei — vînzătoarea Eugenia BUCUREŞTI
P.C.R. din octombrie a.c., CARICATURII ŞI tiplele manifestări politico- consecinţă, eforturile trebuie deţului — Vata de Jos ? Bulz ţinea prosoape de dio;.' gramul <
sarcinile Combinatului mi­ EPIGRAMEI ideologice şi cultural-artis- îndreptate în direcţia re­ Orientîndu-ne după evi­ trei tipuri, între care şi Radiojurnal ;
presei; 8,10 Ci
ducerii substanţiale a con­
nier Valea Jiului în trimes­ tiee întreprinse în cadrul sumurilor de materii prime denţele aflate la Consiliul pentru copii, iar pe sorti­ diilor; 9,00 Bu!
M
trul IV 1980 şi în anul 1981, Timp de cîteva zile Ia Festivalului naţional „Cân­ şi materiale, de energie şi comunal al F.D.U.S. s-ar mentul de ţesături „Cici 9.05 Răspunderi
lor ; 10,00 Buh
orientarea tematică a emi­ Vulcan, Uricani şi Lupeni tarea României“. combustibili şi obţinerea putea trage o concluzie op­ era afişat preţul de la sor­ 10.05 Muzică p
siunilor staţiilor de radiofi- a avut loc faza orăşeneas­ La concurs, în afara ce­ pe această cale a unor ran­ timistă. Controlul e orga­ timentul „Niculina“, care e Din ţările soi
cai'e, structura programelor că a concursului judeţean lor 13 formaţii din Valea damente maxime. nizat pe următoarele dome­ mai scump cu 50 bani la Corul Liceului
Cluj-Napoea ;
staţiilor de radioficare. Pe al propagandei vizuale, ga­ Jiului, au participat alte 15 nii de activitate : unităţi e- metru. de ştiri ; 11,C
de altă parte, cursul a pri­ zetelor de perete şi satirice, brigăzi din judeţele Mara­ Urgenţe în agricultură conomice de stat şi coope­ Primul lucru care ne-a pionierilor ; 11
lejuit însuşirea unor cunoş­ al caricaturii şi epigramei. mureş, Suceava, Caraş-Seve- ratiste, unităţi comerciale şi atras atenţia cînd am in­ mieră radio-lv
tln de ştiri ;
tinţe practice privind con­ Cu acest prilej organele rin, Gorj, Alba, Prahova, (Urmate din pag. 1) de alimentaţie publică, in­ trat în grupul sanitar al moara fol dori
ţinutul emisiunilor, genuri­ orăşeneşti de partid au rea­ Bacău şi Cluj. stituţii culturale, unităţi sa­ cantinei băilor a fost că a- 12,23 Cintece c
le publicistice specifice, lizat o temeinică analiză a- Concursul s-a desfăşurat © întărirea ordinii şi dis­ nitare şi activitatea bal­ proape pe toate robinetele De la 1 la 3
minut
tehnica vorbirii, înregistră­ supra nivelului şi conţinu­ în două faze. In prima zi, ciplinei, a răspunderii în neară. Echipele sînt forma­ de la chiuvete curgea apă dlojurnal cu ; min
IC,'
rii şi transmiterii, fonetica tului formelor şi mijloace­ toate brigăzile au prezen­ muncă a cadrelor, a tutu­ te din oameni ai muncii din caldă ; apa caldă, de lipsa economice ; l
staţiei de radioficare, utili­ lor activităţii de propagan­ tat scurte programe în să­ ror celor ce lucrează în a- diferite sectoare de activi­ căreia conducerea staţiunii romaneşti 198<
zarea presei în alcătuirea dă vizuală, contribuţiei pe lile de apel ale câtorva mi­ gricultură, astfel incit toa­ tate, cadre cu munci de se plînge. Şi curgea din tul da medicului
ştiri;
lin
emisiunilor. Au fost reali­ care ea o aduce în mobili­ ne, la cluburile din Petri- te lucrările de toamnă să răspundere la nivelul co­ belşug la canal, fără a pu­ publică. Lăcor
zate, de asemenea, cîteva a- zarea colectivelor de mun­ la şi Aninoasa şi Ia Casa fie încheiate grabnic şi să munei. Sîntem informaţi că tea fi oprită, pentru că ro­ menia ; 18,00
piicaţii practice analizîn- că din unităţile economice, de cultură din Petroşani, se asigure desfăşurarea sta- se fac controale periodice, binetele erau defecte. Ce 18,20 Handbt
România — Di
du-se conţinutul unor emi­ din instituţii şi şcoli la în­ fază menită să selecţioneze bulaţiei în zootehnic, fina­ şi se raportează asupra ac­ fiac instalatorii încadraţi priza a H-a); ;
siuni ale staţiilor din Valea deplinirea sarcinilor ee Ic cele mai bune formaţii, ca­ lizarea investiţiilor agrico­ tivităţii depuse în teren, că pentru staţiune ? Aflăm cu rapsozilor ; 2
Jiului, alcătuirea ad-hoc a revin în anul 1980. re, apoi, au participat Ia le, a lucrărilor de îmbună­ se organizează întâlniri ale stupoare că în timp ce ra­ spiritul legii ;
ţa sonore ; 2?,'
unor materiale pentru emi­ Dc asemenea, în faţa co­ faza superioară ce s-a des­ tăţiri funciare, a celorlalte formaţiilor de control cu diatoarele de încălzire cen­ oră ; 23,00 13 i
siunile staţiilor de radiofi­ lectivelor activităţii de pro­ făşurat Ia Casa de cultură activităţi eu caracter con­ conducerile unităţilor supu­ trală din. complexul coope­ cate ; 23,30—5,(
care etc. pagandă au fost prezentate din Petroşani. tinuu. se controlului. raţiei nu încălzesc decât muzical noctu
Nu avem motive să con­ pe jumătate, „din motive © TIMIŞOAI
testăm că asemenea acti­ tehnice“ (?!}, fochistul Neag tiuili lalea rad.
vităţi n-ar avea loc şi e Iovu, de Ia centrala termi­ vista sonoră s
20,30 Ritmuri
bine că au loc. Joi, 13 no­ că se ţine de hoţii, furturi tofonul <lv. ;
graful „Mureşul“ din Si- iembrie, însă, am pornit pe din recolta C.A.P. cu maşi­ misiunea litcr.
meria o întîlnire a publi­ tăţi ; Bloc no
cului spectator cu actorul urmele acestor echipe in na personală.
Şcrban Ioncscu, interpretul cîteva unităţi de servire Iată, deci, ce neajunsuri tor — Radu C
rolului principat. O întîlni- socială din satul centru de ar fi putut vedea în ziua ponsabilitatea
re similară a avut Ioc rare ; ReLrosp
re Alexandrei
şl la Casa de cultură a comună. Era ora 14,45 şi respectivă controlul oame­ l<tv? . „Vara
sindicatelor din Călan, iar prima unitate in care am nilor muncii dacă ar fi ie­ de Sofia Arc;
o „VIVA LA MUSICA“. La cinematograful „Arta“ intrat, oficiul poştal, ne-a şit în teren. Nu spunem eă
Cunoscutul cor „Viva la din Hunedoara, actorul Şer- Lucian Alexie
rausica“ al Palatului cultu­ atras atenţia că şeful uni­ în comuna Vaţa de Jos el Odangiu.
ban Xonescu a purtat un
rii din Cluj-Napoca a con­ dialog cu spectatorii pe Ill- 1 tăţii, Marin Fisu, nu avea au are activitate. Insistăm
certat în faţa oamenilor 4,<liili •' V •• «Îy?-: un program de audienţe însă asupra conţinutului şi
marginea acestei -creaţii fil-
muncii dc la întreprinderea rnice. pentru public. Nu sînt ne­ calităţii acesteia. întâlnirile
de berc Haţeg. GcnertnU o mSm cesare audienţe ? de lucru, consfătuirile sînt
s
ppiiyiip-'.
atmosferă de profundă ele- O SEARA CULTURAL- 1 gr hh Am stat de vorbă şi eu bune, utile dar numai dacă
vare spirituala, apreciata DISTRACTIVA. Casa de ) 1 |g| tovarăşul Pavel Petruş, sînt precedate de o activi­ deva : $a
cultură din Orăştie a găz- i li»
formaţie, în mai multe rîn- duitoseară cultural-distrao- ) preşedintele cooperativei co­ tate temeinică în teren. (Patria) ; Cop
duri prezenta in judeţul 1111 • i.- ruptă — seriil
tivă, organizată din iniţia- i munale de consum. „Cînd Consiliul comunal al
nostru, a Interpretat piese HUNEDOARA:
tiva comitetului U.T.C. de > F.D.U.S., biroul executiv al şipurilor (Fiac
aparţlnind compozitorilor mă deplasez în unităţi —
la întreprinderea mecanică ) consiliului popular comunal rul (Sidcrurgi*
Dan Voiculescu, Ghcorghc din oraş. Programul artis- l ne spunea dînsul —, în pri­ ru.1 căpitan Fi
Danga, Tiberlu lîrediceanu, tic, susţinut de taraful * pStfe: ’ * ' .Mii mul rînd mă uit în regis­ ar trebui să reevalueze şi Cinci seri (C<
Gheorghe Şoima, Tudor condus de Nelu l trul unic de control să văd recondiţioneze această acti­ PETROŞANI:
•Jarda ş.a. Vemic, împreună cu soliş- ! ca lipsuri au constatat cei vitate, mergînd mai adînc croion (Unirea
tii, muzica uşoară de a că- j care au dreptul de a con­ la rosturile ei majore. Şi umbră (5 start Noi
timul
« INTILNIRI CU PU­ rei prezentare s-a ocupat /
BLICUL. Cu prilejul pre­ ¡■Il »■Mi WËÊÈÈËË semna în acest registru, locuitorii comunei nu vor LUPENI: Fu
familia Hcitz, tombola, dan- ’ avea decît de cîştigat. (Cultural) ; Ui
zentării filmului românesc sul şi veselia au constituit l printre care şi controlul (labil (Muncit*
..Ion. Blestemul pămîntulul buciuia unei seri pentru ti- / Tînărul frezor Remus Petruţescu de ta I.M.M.R. Sime- oamenilor muncii. Nu prea CAN: Furtul c
— blestemul iubirii“, a neret instructive şi recrea- ) ria, sectorul II vagoane, se numără printre fruntaşii unităţii. găsesc asemenea constatări. ION CIOCLE!, fărul); Olga şi
avut loc la cinemato­ tive. Şi am avea nevoie de aju­ 10SIF POP cltoresc) ; LOJ
El execută numai lucrări de bună calitate, depăşindu-şi ia furaţi copilul
fiecare lună planul cu 8—10 ia sută. torul controlului. Se simte membru în consiliul PETRILA : Ci
nevoia lui şi în unităţile de de conducere al ziarului se întoarce j
ANINOASA :
zontal (Munci
CÂNI : Am f.
(Urmare din pag. 1) care corespunde stadiului ce (1 Noiemb;
Etapă superioară a făuririi societăţii mediu de dezvoltare a ţă­ Tentaţia (St<
rii noastre — este strins le­ GURABARZA
tine
( M i n i
socialiste multilateral dezvoltate gată de realizarea noii ca­ RAŞTJE : Toţi
cabile în toate domeniile lităţi, a revoluţiei profunde cîntec (Patria)
superdetec
ter,
edificării materiale şi spi­ în agricultură, promovării GEOAGIU-BAJ
rituale. acestea probând partidului de Congresul al tic Executiv, consfătuirile neferoase, energie electrică, toate acestea se cuvine să îndrăzneţe a ştiinţei şi teh­ sărac (Casa
convingător că Partidul Co­ Xl-Iea pentru etapa pe ca­ de lucru pe diverse proble­ materiale de construcţii, remarcăm preocuparea sus­ nologiilor de maximă efi­ HAŢEG : St
gemenilor i
mun st Român se afirmă re o încheiem — a asigu­ me ale construcţiei socia­ dezvoltarea agriculturii — ţinută a organizaţiilor de cienţă, a politicii energetice BRAZI : vinii
tot uni puternic drept cen­ rat realizarea acestui vast liste, vizitele de lucru ale ramuri cu o însemnată pon­ partid, de masă şi obşteşti, realiste, de perfecţionarea nuită ; CALAI
tru. ■ al întregii naţiuni, program care a ridicat secretarului general al dere în economia judeţului a consiliilor oamenilor mun­ viguroasă a conducerii, a niştil (Casa
SIMERLA : No
co’i.i.inci cu înţelepciune România pe o treaptă nouă partidului, tovarăşul Nicolae nostru. Din acest ansamblu cii, a tuturor colectivelor întregii vieţi politico-socia­ vasul Poseidoi
şi fnrnriate, în ampla des- de dezvoltare economico- Ceauşescu, în multe judeţe de preocupări se desprinde hunedorene de a-şi îndepli­ le şi valorificarea superioa­ ILIA : chema
rii (Lumina).
ch.derc democratică româ­ socială, devenind o ţară cu ale ţării — ca să amintim cu claritate necesitatea spo­ ni în condiţii cît mai bune ră a potenţialului demo­
nească, complexa operă de o industrie modernă, cu o doar cîteva căi de acţiune ririi continue a productivi­ importantele sarcini ce le craţiei noastre socialiste,
făurire a societăţii socialis­ agricultură socialistă avan­ — au darul de a fi dat o- tăţii muncii, reducerea fer­ au în acest sfîrşit de cinci­ democraţie a participării.
sată“.
te multilateral dezvoltate Anul 1980 este anul con­ rientări, sarcini şi indicaţii mă şi sistematică a consu­ nal, de a realiza o bună Aceste obiective şi sar­
şi de înaintare spre comu­ tinuei perfecţionări aduse precise naţiunii noastre în murilor de materii prime, trecere în cincinalul 1981— cini formează agenda de lu­
nism. în legătură cu aceas­ de partid într-o largă sferă înfăptuirea obiectivelor sta­ materiale, energie şi com­ 1985, adoptat de cel de-al cru de căpătîi a organelor Pentru azi,
ta, t o v a r ă ş u l Nicolae bilite de partid, în realiza­ bustibili, punerea la timp XH-lea Congres al parti­ şi organizaţiilor de partid, Vreme în gem
de domenii, începînd cu să cu cerul i
Ceauşescu spunea, între al­ producţia materială — în rea laturilor calitative, a în funcţiune a capacităţilor dului. a tuturor oamenilor muncii ros. Vor cădc
tele. la plenara din octom­ care un loc central îl ocupă principiilor şi cerinţelor productive, folosirea la ma­ Aşa cum se subliniază în hunedoreni, a tuturor orga­ locale. Vîntul
brie a.c. a C.C. al P.C.R. : ramurile producţiei de ma­ noului mecanism economi- ximum a agregatelor, insta­ documentele Congresului al nelor colective de conduce­ la moderat, i
„Putem spune că tocmai o- terii prime şi de energie — co-financiar etc. laţiilor şi maşinilor, creş­ XII-lea, înfăptuirea marilor re, cărora li se asociază en­ Temperatura i
3 la 8 grade,
ricntarea de a aloca o par­ şi terminînd cu învăţămân­ O bună parte din aceste terea mai accentuată a pro­ obiective stabilite pentru tuziasmul, competenţa şi de la 8 la 13
te însemnată din venitul tul, ştiinţa, cultura şi arta. indicaţii şi sarcini se refe­ ducţiei agricole vegetale şi cea de a doua etapă a fău­ răspunderea sporite pentru se va semna'
mineaţa. (Mt
naţional pentru dezvoltare Plenarele C.C. al P.C.R., ră la producţia de cărbu­ animaliere. ririi societăţii socialiste a da viaţă cuvintului parti­ serviciu : L.
•— stabilită în Programul şedinţele Comitetului Poli­ ne, minereuri feroase şi In strînsă legătură eu multilateral dezvoltate — dului.