Page 63 - Drumul_socialismului_1980_11

35 ® MIERCURI, 19 NOIEMBRIE 1980 Pag. 8

VI o
!
Sfîi'şilul săptămînii tre­ tiv formaţiile „Sarmis" şi
cute a prilejuit o nouă e-
© CĂLAN. Corul de fe­
La Casa de copii cu şcoa­ eute de stat şi de persona­ iapă a întrecerilor artisti­ mei al sindicatului învăţă-.
urzica lă generală din Baia de lul casei pentru a crea con­ ce din actuala ediţie a Fes­ mint (dirijor Ilie Spineanu)
iexprcs Criş, frumosul — concreti­ diţii excelente de creştere tivalului naţional „Cîntarea
Teatrul României“, moment de re­ şi fanfara condusă de Carol |
3acău zat în desenele risipite pe şi educare. levare a noi formaţii şi ta­ maţiile din Almaş Sălişte răştioara dc Jos), grup folk Munteanu au făcut o bună;
lin : Ro- pereţii internatului şi ai Vîrstei de aur a copilă­ şi Pojoga. (Orâştioara de Jos). Sibişe- impresie. „Surpriza“ a fur­
utmarca şcolii, în culorile pastelate riei, „numărată in ani pu­ lente, de consolidare a ce­ lul s-a remarcat cu forma­ nizat-o corul mixt, ocupant
I. Trans­ lor existente, de punere în © VĂL1ŞOARA. Tot obi­
it de ia ale zugrăvelilor, altele în ţini, dar în bucurii multe“ valoare a unor obiceiuri ceiurilor folclorice a fost ţiile prezente, si numeric al locului înlîi pe judeţ la
fiecare sală, în flori, per­ — cum se exprima Elvira folclorice şi mai ales de rezervată şi faza de aici, şi calitativ. Căstăul, în ediţia precedentă a întrece­
dele ori draperii — dom­ Lăzăruţ, director adjunct — evidenţiere a potenţialului la care au participat for­ schimb, a fost lipsă la apel ! rii. Surpriză prin... absen­
neşte şi în interiorul clădi­ spiritual al fiecărei aşezări maţii din Dealu Mare şi @ BOŞOROD. Dansuri ţă !
<mgre.su- cadrele didactice vor să-i populare, căluşeri, montaje
rilor. Ambianţa generală dea întreaga ei strălucire. ® BURJUC. La căminul Sjăliştioara. „Şezătoarea de *
noastră plăcută o dă şi ordinea de- cultural din centrul de co­ tors“ din Dealu Mare s-a literar-muzicale şi brigăzi
tune de Şi grija lor e deopotrivă reliefat prin autenticitate. artistice au onorat faza co­ Noua etapă a întrecerii
teco pa- săvîrşită, albul imaculat al să le deschidă drum de lu­ mună au urcat pe scena în­ O mai calificată îndrumare munală de la Boşorod, un­ a reuşit să ofere, în multe
lutionare cearşafurilor, luciul de o- mină minţii, dar şi să-i trecerii grupurile vocale de au fost promovate pen­ localităţi, spectacole cores­
„Omni glindă al parchetului, cu­ din GlodghiIeşti, Tisa, Tă- artistică e necesară în a-
e". Pre- înveţe să cînte şi să dan­ tărăşti şi Burjuc, duetul vo­ ceastă comună ! tru etapa pe consiliu unic punzătoare cerinţelor de e-
ducjie a răţenia de la grupurile so­ seze, să rîdă şi să se joa­ O ŞOIMUŞ. Trei comune agroindustrial montajul li- ducaţie şi frumos ce stau
ie „Nu- ciale. Toate sînt rodul mun­ ce. Ei redau copilăriei, co­ cal Mariana Crişan şi Ma- aparţinătoare municipiului terar-muzical de la Chitid, în faţa culturii, dar ea a
cii cadrelor didactice, a pilăria fără griji, zîmbetul ria Gavrilă din Glodghi- Deva — Şoimuş, Veţel, Cîr- brigada artistică şi cele trei relevat şi abdicări de la a-
personalului administrativ, leşti, montajul literar mu­ generaţii de căluşeri din ceste cerinţe. O mai atentă
luminos pe chipurile celor zical „Slăvim partidul şi jiţi — şi-au etalat frumu­
a celor care se ocupă de -pentru care familia este patria“ al Căminului cultu­ seţile artistice. Grupurile Boşorod. îndrumare a activităţii din
educarea elevilor, din clasa doar o amintire ce doare, ral din Tisa şi solistele vo­ vocale de la Boholt, Chiş- @ ORĂŞTIE. Merituoasă partea organelor locale de
I pînă într-a VlII-a. cădaga, Cirjiţi şi Veţel (ce­ această fază orăşenească a partid, un mai real sprijin
sau, pentru foarte mulţi, o cale Maria Adam (Tătă- formaţiilor de muzică uşoa­ din partea consiliilor popu­
Doresc fierbinte aceşti răşti) şi Viorica Suba (Glod- le de la Veţel remareîndu-se
6,0(1 Ka- noţiune vagă şi foarte de­ prin calitate), obiceiurile ră ! în prezenţa unui nu­ lare şi a Comitetului jude­
uefii; 7,00 oameni să realizeze aici o părtată în timp. ghileşti). S-au remarcat for­ meros public au evoluat ţean de cultură şi educa­
Revista şcoală în care elevului să-i folclorice „Mioriţa“ de la formaţiile „Romantic grup“ ţie socialistă se impun pen­
al melo- Ca aceste amintiri să se maţiile din Glodghileşti — Popeşti (Cîrjiţi) şi de nun­
de ştiri; placă să înveţe, iar dască­ şteargă, aici se organizea­ o notă bună grupului vo­ tă de la Chişcădaga, taraful (Plafar), „Icarus“ şi „A- tru ca etapele viitoare ale
mltâtori- lului să predea, după cum cal prin repertoriu, inter­ xiom“ (casa de cultură), întrecerii din Festivalul na­
ae ştiri ; ne mărturisea Iorgu Dincă, ză foarte multe acţiuni cul­ şi dansurile populare de la „Sarmis“ (I.C.O.), „Dacic“ ţional „Cîntarea României“
iră; 10,30 pretare şi ţinută scenică ! Şoimuş (acestea din urmă
o ; 10,43 directorul casei de copii. Şi tural-educative, ca de pildă Faza de l-a Burjuc a rele­ — meritorii), au relevat (E.G.C.L.j, grupul folk al să cîştige în calitate, în au­
artă din acestei dorinţe — justifi­ excursii, tabere, mici spec­ casei de cultură şi solistul tenticitate, în valori educa­
Buletin vat însă necesitatea alege­ preocupările pentru specta­ Ioan Onofrei. S-au eviden­ tive.
Icrofonul cată de nevoia de suplinire tacole. Pentru cei 54 de co­ rii mai atente a repertorii- cole bune, dar şi slaba a-
Vvanpre- a afectivităţii familiilor, de pii, care îşi aniversează ziua lor soliştilor vocali — unde tenţie pentru prezenţa sce­ ţiat prin nivel interpreta- LUCIA LICIU
,00 Bule- care aceşti copii sînt pri­ predomină încă influenţa
Din co- de naştere în acest trimes­ nică, costumaţie (exceptînd
nostru ; vaţi — cadrele didactice, tru şcolar, casa a organizat bănăţeană. grupul vocal din Boholt, cu
ce; 13,00 personalul administrativ îi o sărbătoare colectivă — cu 9 ZAM. Aici, unde etapa un foarte frumos şi. auten­ Concursul nostru
0 Fotbal
16,00 Ra- subordonează întreaga lor muzică şi dans — la care a fost rezervată obiceiuri­ tic port popular).
ordonate muncă. Pentru că aceşti au invitat şi elevii şcolii lor folclorice de iarnă, for­ ® BERIU. în concurs au
Şlagăre maţiile prezente — din Al-
î,53 Sfa- copii trebuie să se dezvol­ generale din localitate. îm­ fost prezente toate genurile
00 Euie- te normal fizic, intelectual preună, elevii celor două maş Sălişte, Pojoga, Godi- de formaţii — teatru de la
Optaia neşti şi Micăneşti — au des­ Beriu şi Sibişel, dansuri
■ierde o- şi afectiv. A fi dascăl în- şcoli au realizat un scurt chis întrecerea printr-o pa­ populare (Sibişel şi Beriu),
o scrii ; tr-0 astfel de unitate şco­ program artistic, deosebită
îcminin : radă a portului. S-au evi­ brigadă artistică (Sibişel),
u-ra (re- lară presupune responsabi­ fiind calitatea interpretati­ denţiat prin originalitate şi grupuri vocale (Beriu —
ionccrlui lităţi sporite. Aici educaţia vă a grupului vocal al bă­ Acum, la venirea iernii, tre noi nu am simţii ser­
Litera şl calitatea interpretării for- foarte bun !, Sibişel şi O- chui zăpuşeala zilelor ele viciile acestui colectiv
Cadcn- nu se rezumă doar la lec­ ieţilor, instruit de prof. Lia
zl intr-o ţii sau alte activităţi extra- Marinescu. vară nu ne mai îndeamnă cînd am servit din ali­
ii muzi- şcolare specifice oricărei să asaltăm chioşcurile cu mentara sau alte unităţi
•n stop Pe chipurile sărbătoriţi­ răcoritoare, a vorbi despre comerciale, în tot timpui
şcoli. Educatorii trebuie să lor, şi nu numai ale lor,
gheată şi aparatele irigo- anului, produse de carne
suplinească şi absenţa pă­ radia fericirea de a şti că
ÎO.OO Ac- riiicc parc un iapt banal. şi alte alimente in stare
0,15 Re* rinţilor. A lor este sarcina evenimentele din viaţa lor Şi loluşi... Dacă în zilele proaspătă ?
politică;
•u cas c- de a-i pregăti pentru viaţă, nu trec neobservate, că ei cînd simţeam nevoia a ne Fie că se numesc Liviu
-21,30 E- de a face din aceşti copii reprezintă ceva pentru cei astlmpâra setea nu ne-am Bijl, Aron Stanislav, Ni-
Actuali- oameni. Oameni adevăraţi. gînc/it şi la cei care con­ colae Pascu din conduce­
le scrii- din jur. Un sentiment to­ cură la satisfacerea aces­ rea unităţii, sau ioan Bo­
u ; Res- Pe lingă chimie Şi mate­ nic de încredere în ei şi în
di lite- matică, limba română şi tei nevoi, nu e tirziu. să ia, Emil Brînduşcscu, Pa­
i Grigo- viaţă, fără de care reali­ o facem nici acum... loş Ghcorg, Ioan Roşea,
Cărfi şi muzică, copiii învaţă de la Pe ¡'rada Depozitelor, Viorcl Duma, Aurel Ioni-
rinţclor" 1 iscălii lor şi' omenia. zarea plenară a unui om
prezintă n-ar fi posibilă. din Deva, este o mică u- fă, depanatori, ei t o f i au
asir cea Bine îmbrăcaţi şi bine nilale pe a cărei Urmă slă contribuit Ia creşterea
hrăniţi sînt copiii acestei VIORICA ROMAN scris I.P.R.U.C. Menirea ei prestigiului unităţii din
case, în care statul cheltu­ este de a iaca ca lot tim­ care fac parte, la onora­
ieşte anual peste trei mili­ pul anului aparatele irigo- rea, prin intervenţiile lor,
oane de lei. Pentru lucrări riiicc, din Ionic unităţile a tuturor solicitărilor.
Noua faţă a cartierului comerciuie şi dc alimenta­ Deşi vine iarna, ,,oame­
de investiţii, numai în ulti­ „Progresul“ clin Deva.
mii doi-trei ani s-au alo­ ţie publică, să funcţioneze nii cu frigul“, toi cu trigul
; argint Foto: VIRGIL ONOIU normal. Un colectiv nu se ocupă. Pregătesc de pe
între- cat trei milioane de lei.
(Arta); prea numeros, dar unit şi acum noua „campanie“.
etul ni- Sînt eforturi deosebite, fă- harnic, s-a mobilizat e- Cine şl ie, poate vara care
Amato- xempiar, mai ales în zile­ vine va ii o adevărată
Uimito-
(Arta) ; Foarta multă liuno se aş­ Fotbalul va veni, cu timpul, lumea ta altă parte, a înce­ toare un efort de înfrumu­ le de vară, răspunzînd vară, cu zile cînd aceşti
clorul) ; tepta, poate, ca astăzi sâ pe măsura gustului, pasiunii, put n-o ia că ta număr din seţare, dotare şi dezvoltare a prompt tuturor solicitări­ oameni vor ii tot mai mult
de ml- vorbesc despro Timişoara. Aş priceperii şi participării dum­ ce ta co mai mare. Preferăm Hunedoarei. Gtatliţi-vă, cine lor. Oamenii aceştia, ca- solicitaţi.
ortli fac £aoc-o, şi tacă cu mare plă­ neavoastră. Nu despre fotbal, în timpul liber — din como­ ta ţară se mai poate mindri re-şi mai zic şi „oamenii IULIU MUNTEANU
c) | Ul- cere. V-aş vorbi despre joe, pentru că el trebuie văzut ditate sau ce altceva 2 — a cu astfel de mîtai harnice şi
nblica) ; despre faze de joc, despre •— dacă vă place — fie şi la bere la birtul din oolţ. Pre­ numeroase ea Hunedoara. Cu cu frigul“ au fost pentru lăcătuş mecanic
i iubesc arbitraj şi cu reprezintă el Timişoara. Vreau Bă vă vor­ ferăm să sporovăiin îndelung ele putem răsturna lumea. noi anonimi, clar ci// din­ la I.P.R.U.C. Deva
: iormi- ta contextul fotbalului româ­ besc despre plimbarea care Ce-ar însemna un efort de
5 VUL- nesc contemporan. V-aş vorbi am făcut-o ta dimineaţa jo­ despre vrute $1 nevrute, ta cîteva luni sau ciţiva ani in
(Lucea- despre pregătirea echipei cului ta locul obişnuitului an­ loc sâ urcăm la pas cu fami­ timpui nostru liber pentru
.) (Muu* pentru acest joc, v-aş lămuri trenament. Am plecat de Ia lia dealul Cincişuiui sau să amenajarea unor Jocuri de
Nu-r.rl ta privinţa formaţiei aliniate, hotel pc jos şi am mers pe explorăm împrejurimi le Hu­ joacă, unor terenuri simple 2
inerui) ; a culpabilităţii individuale malul Begăi. Cine a fost la nedoarei. Se spune că rezul­ Vă spun : un oraş minune,
ragostea sau colective Ia primirea go­ Timişoara ştie ce Înseamnă tatele profesionale depind ta cu nimic mai prejos Timi­
itorcsc); lului ca şi la ncmarcarea lui. o plimbare pe malul Begăi. cea mai mare măsură de fe­ şoarei. Un oraş cu parcuri şi
ij ori- Aş încerca să vă descriu Cu aiit mai mult pentru niş­ lul în care petrecem timpul terenuri, cu viaţă sportivă şi
i; URI- ideea tactică bazată pe con­ viaţă culturală, cu copii fru­
ispreze- strucţia jocului, pe menţine­ moşi, mindri şi înţelepţi. E
BRAJD : rea posesiei mingii şi circu­ o problemă doar de menta­
roşie) ; laţia permanentă a jucăto­ litate. Oameni buni, gtadi-
leva ca rilor. Sau, v-aş vorbi despre ţi-vă că voi, cei veniţi prin­
; o- momentele imediat următoa­ Cronica mea tre primii pe aceste melea­ ® In şcolile din Valea Jiului au loc simpozioane, în
rtru un re sfirşitului de partidă în guri, aţi făcut un lucru ex­ cadrul cărora elevilor le sînt împrospătate cunoştinţele
:1c Car- care, în cabina noastră un traordinar : aţi reuşit să fa­
lacâra); jucător plîngea de necaz, fu­ ceţi din Hunedoara fruntea privind istoricele hotărîri ale celui de-al XII-leo Congres
tica ccl rie şi neîmplinirc, iar alţii îşi ţării ta ale muncii si hărni­ al partidului, ale cărui lucrări s-au desfăşurat, în urmă cu
Utură) ; încheiau liniştiţi, indiferenţi ciei. Şi n-a fost uşor. Totul un an, între 19—24 noiembrie.
istelaţia şireturile, considermd că a te sportivi. O salbă de tere­ liber. Iar acest timp liber, eu participare şi sacrificii.
u 1 a r) ; nuri de tenis, handbal, fotbal, pentru care au luptat bunicii Aţi muncit din greu. ® „Răsună codrii iarăşi" S-a intitulat spectacolul pro­
neobiş- mai trecut o zi — „să-i fie volei şi toate pline cu tineri, noştri şi pe care ei U petre­ Vă spun toate astea pentru gramat ieri, de formaţiile artistice din cadrul Şcoti-i gene­
Ghinio- de bine 1“. Chestie de men­ adulţi şi copii angajaţi total ceau ta serbări eîmpeneşti că in eforturile mele de edu­
iltiu-ă) ; talitate şi, din nou, de edu­ ta nişte dispute ce ne-au sau adunări culturale, noi, caţie a tinerilor jucători, c- rale nr. 1 Uricani, la gurile forestiere Buta.
ituri pe caţie. in orice caz, primul se determinat pe noi, jucători unii dintre noi, ii risipim xemplele principale sînt oa­ © O veste pentru amatorii de muzică : aflăm de la
ireşul) ; numea Klein — învinuit şi de performanţă, să ne oprim nefolositor şi degradant. In menii Hunedoarei şi munca
rimăve- admonestat pe nedrept la Ti­ şi să admirăm ardoarea an­ fotbal acest lucru se numeş­ lor. Sigur, stat convins, vom conducerea Cooperativei „Unirea" din Petroşani, că a fost
mişoara. Maniera lui forte gajamentului lor. Priveam te refacere. Dacă după un face cu timpui o echipă. Dar înfiinţată o secţie de înregistrări muzicale, pe benzi mag­
do joc — aceeaşi care o cer disputa lor şi mă gîndeam : meci sau un antrenament un ea nu va avea viabilitate şi
tuturor jucătorilor nici pen­ ce ne împiedică pe noi, la jucător nu se reface cum se continuitate atita timp cit nu netice — stereo sau mono — pentru magnetefoane gî
tru a putea fi mai tirziu la Hunedoara, să facem acelaşi cuvine (baie, masaj, odihnă), vom reuşi să creăm ta ni­ radiocasetofoane, încadrată cu personal de specialitate.
nivelul reprezentativei, com­ lucru ! 2 Talentul 2 ! Cui ii randamentul lui scade pe zi velul întregului oraş o edu­ Unitatea este amplasată pe str. Dr. Petru Groza, nr. S
petitivi pe plan internaţional trebuie talent sâ se mişte, să ce trece. în producţie cred caţie sportivă de masă. Dru­
-- a sărit în ochi unui arbi­ zburde, să joace, să-şi în­ că este vorba despre acelaşi (fostul depozit de bere). Programul zilnic, intre orele 8—13
întreceri,
tru „pro domo“, caro a reac­ treţină sănătatea şi tinereţea ? lucru. Gîndiţi-vâ că un om meţii, crosuri, — sigur, ex­ se şi 17—20.
cursii,
întîlniri
ţionat prompt: cartonaş roşu.
embrie. Entuziasmul 2 t Oare nişto al muncii merge, după pro­ fac ! Dar una e să obligi o- © La cea de-a „15-a Conferinţă naţională a cercu­
lduroa- Dar nu despre toate aces­ oameni care muncesc aşa gramul de lucru, pentru des­ mul să participe şi alta e ca rilor ştiinţifice studenţeşti“, desfăşurată la Petroşani, stu­
ar no- tea vreau să vă vorbesc. Aţi cum muncesc hunedorenii, tindere, la un spectacol, ta omul, din proprie iniţiativă,
l slabe ascultat la radio, cu sigu­ înverşunat, participativ^ to­ plimbare sau ta o manifes­ să ceară organizarea lor. Tot denţii mineri au prezentat 42 teme, obţinînd 8 premii 5»
la slab ranţă că aţi citit si „Spor­ tal, pot duce lipsă de entu­ taţie sportivă, iar un altul in­ chestie de mentalitate. Abia II şi III şi 8 menţiuni. Un succes remarcabil, in faţa colegilor
id-vest. tul“, iar tot ceea. ce v-aş mai ziasm 2 Nicidecum ! Atunci tră ta restaurant şi rămine aceasta va da impulsul ne­
de la sptme eu ar putea fi taxat ce 2 Mentalitatea. Asta e ! Ne acolo pînă ta închidere. Care cesar activităţii sportive de din centrele universitare Bucureşti, Cluj-Napoca,-laşi, Bra­
mxlma cam aşa : ia uite la ăsta o ruşine nouă, oameni ma­ dintre ei îşi rezolvă mai bine performanţă de lungă diirată. şov, Timişoara, Galaţi, Ploieşti, Baia Mare, Constanţa şs
Local nun se mai scuză, sau, in turi, să ieşim pe terenurile a doua zi sarcinile de pro­ E atit de greu 2 Sibiu.
ţă Ui- cel mai bun caz, de subiec­ de sport, să alergăm de-a ducţie 2 Gîndiţi-vă, în ace­
)g de tivism. Nu, nu despre fot­ lungul drumurilor, pe aleile laşi timp, ce ar însemna pen­ C. I0VĂNESO3
a). bal vreau să vă vorbesc. parem-ilor, aşa cum dealtfel tru noi şi generaţia urmă­ MIRCEA LUCESCU
I