Page 68 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 68
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7166 & JOI, 20 NOIEMBRIE 1980
TRUSTUL DE CONSTRUCŢII HUNEDOARA
STAŢIA DE UTILAJ ŞI TRANSPORT DEVA,
REUNIUNEA DE LA MADRID. cu sediul în Deva, str. Depozitelor nr. 21,
în special, creşterii valorii ÎNCADREAZĂ
Cuvintu! reprezentantului României yenului japonez faţă de do personal muncitor în meseria de :
larul american.
MADRID 19 (Ager preş). p r e ş e d i n t e l u i Nicolae © TRACTORIST RUTIERIST, cu carnet
— în cadrul dezbaterilor Ceauşescu, poziţia şi acţiu |3 La sediul NASA de la
reuniunii de la Madrid a nile perseverente ale ţării fi La Cotonou s-au în Washington s-a anunţat că pentru BULDOEXCAVATOARE.
statelor participante la Con noastre privind respectarea cheiat lucrările plenarei S.U.A. au decis să lanse
ferinţa pentru securitate şi şi transpunerea în viaţă, C.C. al Partidului Revolu ze în 1984 o navă spaţială încadrarea şi retribuirea se fac conform Legii
cooperare în Europa asu strictă şi consecventă, a ţiei Populare al Beninului, fără echipaj, care va avea nr. 57/1974.
pra punctului de pe ordi principiilor menite să gu care a analizat probleme a- drept misiune explorarea
nea de zi referitor la mo verneze raporturile dintre le politicii externe a ţării. planetei Jupiter. Informaţii la telefon: 16520, 16521.
dul de aplicare a Aptului state, înscrise în documen In comunicatul dat publici
final, aprofundarea relaţii tele semnate la Helsinki, tăţii se reafirmă solidarita §3 Titan, satelitul plane
lor reciproce, întărirea precum şi în legătură cu tea poporului beninez cu tei Saturn, nu este cel mai
securităţii, dezvoltarea coo aspectele militare ale secu mare satelit planetar din
perării şi promovarea des rităţii europene, cu necesi lupta dreaptă a patrioţilor sistemul solar, relevă date-''
tinderii în viitor, a luat tatea adoptării fără întâr din Namibia pentru obţine
cuvântul, miercuri, repre ziere a unor măsuri con rea independenţei, cu po Ie transmise de sonda spa
zentantul României, amba crete de dezangajare mili porul din Africa de Sud, ţială americană „Voyager—■
sadorul Ion Datcu. Vorbi tară şi dezarmare pe conti precum şi cu poporul pa 1“. Titan are o atmosferă
torul a prezentat concepţia nentul nostru. lestinian. densă, care se întinde mult
în spaţluil înconjurător, dar
înfiinţarea Institutului de cercetări E9 După cum informează diametrul său este de nu
agenţia EFE, Leonardo Rl- mai 4 912 kilometri, fiind
al Naţiunilor Unite privind dezarmarea beiro de Afmeiro a fost re mai mic decît cel al lui
ales in funcţia de preşedin Ganimede — 5 05ă kilome
NAŢIUNILE UNITE 19 cetări pentru a veni în te al Adunării Republicii —• tri —, satelitul natural al BAZA 20 SIMERIA
(Agerpres). — Secretarul sprijinul negocierilor de parlamentul Portugaliei. Pre planetei Jupiter, care este,
general al O.N.U. şi Insti dezarmare şi pentru a se şedintele parlamentului es astfel, cel mai mare satelit ÎNCADREAZĂ :
tutul Naţiunilor Unite pen . ajunge la o mai bună. în te în Portugalia înlocuitorul din sistemul solar.
tru formare şi. cercetare, ţelegere a problematicii şefului statului în lipsa a- © TRACTORIST RUTIERIST SAU CON
UNITAR, au anunţat înfiin dezarmării. cestuia. fţ| Fotograful britanic Pe- DUCĂTOR AUTO PENTRU TRACTOR.
ţarea unui Institut de cer în funcţia de director al ter Bird, care şi-a propus
cetări al Naţiunilor Unite Institutului de cercetări al M La Delhi se desfăşoa să traverseze Oceanul Pa
privind dezarmarea. între O.N.U. privind dezarmarea ră lucrările sesiunii de iar cific singur la bordul unei
sarcinile noului Institut fi a fost numit Li viu Bota nă a parlamentului Indiei. ambarcaţiuni cu vîsle, a re
gurează efectuarea de cer (România). Deputaţii dezbat probleme luat tentativa sa temerară, COOPERATIVA DE CONSUM ZAM
r FOTBAL. IERI, ÎN MECIURILE-RESTANŢA n legate de situaţia social-e- aflîndu-se la circa 200 ki ÎNCADREAZĂ :
lometri vest de litoralul me
conomică internă, precum
xican — a anunţat la San
şi aspecte ale situaţiei in
^ Miercuri s-au disputat gazdelor au fost realiza- i i ternaţionale actuale. Francisco, Ken Krutchlow, ® Lucrător gestionar unitate de alimenta
i cele două partide restan- te de Ursu (min. 4), Co- ' omul de afaceri care fi ţie publică la Restaurantul din Zam, cu înce
> ţă din etapa a 8-a a cam- raş (min. 21) şi Simionaş ) Hj Guvernul Statelor U- nanţează expediţia. Visla-
> pionatului diviziei A la (min. 85), iar cele ale oas- l nite a anunţat că incepînd şuil solitar intenţionează să pere de la data de 1 decembrie 1980.
1 fotbal. peţilor au fost marcate < cu primul trimestru al a- se îndrepte, înţr-o primă încadrarea pe baza Legii nr. 12/1971, re
i La Timişoara, echipa de Jurcă (min. 2), Minea 1 nului 1981 vor fi majorate etapă, spre sud, urmînd ca
? locală Politehnica a în- (min. 13) şi Adrian Iones- \ preţurile minime pentru im apoi să avanseze spre vest, tribuirea conform Legii 57/1974.
.... 22).
•
vins formaţia Universita cu ţ porturile de oţel, datorită, în direcţia Australiei.
tea Craiova cu scorul de în fruntea clasamentu- i Relaţii suplimentare la Cooperativa de
1—0 (1—0), prin golul în H BERLIN. — La Berlin a avui Ioc semnarea „Pro
scris în minutul 28 de . . , lui situaţia a rămas ne- gramului de colaborare tehnico-ştiinţiiică pentru peri consum Zam, telefon 108.
Nedelcu. schimbata: continuă sa i
Partida dintre echipele con dncă echipa Di na mo, \ oada 1981—1985“ şi a „Planului de colaborare tehni-
Politehnica Iaşi şi Steaua cu ^ puncte, urmată de ţ co-şliinţitică pentru anul 1981“ în domeniul controlu
s-a încheiat la egalitate : formaţiile Universitatea 1 lui calităţii produselor şi metrologiei intre Inspectora © Vind casă mare cu
3—3, după ce la pauză Craiova — 21 puncte (go- ? tul general de Stal pentru controlul calităţii produselor anexe, satul Fizeş, nr. 102,
fotbaliştii bucureşteni con- laveraj inferior) şi F.C.M. 1 din România şi Oiiciul pentru standardizare, metrolo comuna Băiţa. Informaţii
duceau cu 3—2. Golurile Braşov — 19 puncte. i zilnic după orele 16. (1713)
gie, controlul măriurilor din R.D.G.
vînzAri ® Vînd freză timplărie.
»e»©®o©8»®awo®oe»®®®oo®9©oooooai©oe®®»o®»O'®oooBöaoB®oo®®«oo«i-aoo©oo»s»»OBsee0w®»«« Popa Traian, Călan, stra
@ Vînd apartament
întreprinderi „etnocentri- ca cele mal puternice: a- treaga lume: de la rafi diseminate pe întregul con două camere, confort spo da Florilor, nr. 7, aparta
ment 9. (1715)
ce“, „policentrice“, „geocen- cestea au filiale în mai bi năriile din Cremona, Italia, tinent de la sud de Rio rit. Deva, strada Emlnes-
trice“, „supranaţionale“ sau ne de 20 de ţări. („ITT“, pî-nă la uzina de îngrăşă Grande. cu, bloc C 2, scara B, etaj ® Vînd Dacia 1300. De
„cosmosocietăţi — iată tot de pildă, una dintre cele minte chimice din Madras Cifra de afaceri a celor IV, apartament 28, telefon va, telefon 21300, între o-
atîtea denumiri pentru a- mai puternice transnaţio — India, de la distribuţia 7 300 de S.T.N. atingea, în 20126, după orele 17. rele 16—21. (1716)
cele mari societăţi indus nale cu baza în S.U.A., po de gaze din Belgia, pîoă la 1971, nivelul astronomic de
triale din lumea capitalu sedă peste 300 de filiale, sutele de sucursale din A- 900 miliarde de dolari, din • Vînd casă. Brad, stra ® Vind apartament trei
lui denumite îndeobşte care, la rîndul lor, au 700 firica, Asia şi America La care 60 la sută a î-evenit da 23 August, nr. 7/B camere, confort I, două
„transnaţionale“. De regulă, de uzine şi birouri-anexă tină. „Tintas Ypiranga“, principalelor 200 de socie (lingă sera legumicolă). balcoane. Haţeg, strada
transnaţionalele sînt consti în 27 de ţări. Pe ansamblu, din Brazilia, şi „Amoniaco tăţi. Potrivit previziunilor (1704)
tuite dintr-o societate-ma- „ITT“ operează în circa 70 del Caribe“, din Columbia, anumitor economişti occi Munţii Retezatului, bloc
mă, situată într-o ţară ca dentali, un lot de 300 sau • Vînd casă nouă în 5, scara B, etaj I, aparta-'
pitalistă industrializată, ca 400 de S.T.N. vor controla, satul Zdrapţi, nr. 179, Ma- ment 9. (1718)
re posedă o mare concen în 1985, circa 80 la sută din teş Ioan. (1705)
trare de capitaluri, precum Transnaţionalele ameninţă întreaga producţie a lumii • Vînd urgent aparta
şî din numeroase filiale capitaliste. Prin mecanis • Vînd din casă două ment trei camere, confort
răspîndite în străinătate. în mele preţurilor, prin spo camere, bucătărie şi hol, I. Alba Iul ia, telefon
practică, societăţile trans independenţa ţărilor lierea bogăţiilor naturale, (în roşu), intrare separată 21842. (1719)
naţionale (S.T.N.) constituie prin transferuri inechitabi (grădină). Deva, strada
plămxnii sistemului de ex le de tehnologie — şi enu Prunilor, nr. 22, telefon PIERDERI
ploatare capitalistă, diri în curs de dezvoltare merarea ar putea continua 15285. Vizibilă duminica,
jând operaţiunile de produc încă —, prezenţa S.T.N.’ în orele 9—18. (1706) © Pierdut legitimaţie de
ţie, de vînzare şi, îndeo ţările în curs de dezvolta serviciu pe numele Schiau
sebi, de speculare. S.T.N. de state). Industria petro nu sînt decît două dintre re reprezintă un factor de • Vînd maşină dc raş- Simion, eliberată de I.T.A.
preferă să-şi desfăşoare ac lieră a lumii capitaliste es numeroasele pseudonime reanimare a bazei economi chetat şi lustruit parchet. Hunedoara. O declar nu
tivităţile speculative în a- te dominată de şapte fir- sub care se ascunde mare ce a colonialismului. Colo Deva, B-dul N. Bălcescu, lă. (1708)
şa-numita „lume a treia“, me-gigant, în vreme ee in le şi preaputernicul „Stan nialismul a murit, trăiască bloc 12, apartamentul 45,
unde afectează fără scrupu dustria petrochimică a in dard Oii“. în plutonul frun neocolonialismul economic! scara 2. Informaţii orele • Pierdut legitimaţie dc
le : uveranitatea ţărilor- trat în manile a 15 socie taş al transnaţionalelor se Acţionînd în direcţia unei 10—12. (1707) serviciu pe numele Cotor
„gazdă“, cărora nu se je tăţi. Industria electronică situează şi „Royal Dutch- Aurel, eliberată de I.R.E.
nează să le răstoarne pla este dirijată de 10 consor Shell“, care — pe drept cu~ noi diviziuni a muncii, pen • Vînd magnetofon Deva. O declar nulă.
nurile de dezvoltare şi, nu ţii, opt societăţi îşi împart vînt — poate fi încadrată tru a recrea relaţiile de de Z.K.—246 stereo, căşti (1717)
de puţine ori, întreaga po industria cauciucurilor, cinci în grupul vînătorilor de pendenţă între statele in Landei’, boxe RK 09, ra-
litică. dustrializate şi cele în curs diocasetofon J.V.C. 9407 ÎNCHIRIERI
— cea a sticlei, nouă — materii prime din ţările în
în lume există peste industria hîriiei, iar 15 fir curs de- dezvoltare. în A- de dezvoltare, trasnaţiona- L.S. Hunedoara, telefon
7 000 de transnaţionale, ju me controlează publicitatea merica Latină, ea contro lele se dovedesc mecanisme 18996, orele 17—22. (1709) • Ofer spre închiriere
mătate dintre acestea po comercială. lează „Compania Brasilieira eficiente în serviciul stra spaţiu pentru atelier meş
sedând filiale în cel puţin „Standard Oii“ se înscrie de Petróleo“,. „Dominica tegiei exploatării, veritabile • Vînd Dacia 1100 sta teşugăresc, lingă piaţă. In
două ţări. în fruntea- ie între giganţii lumii trans Refinadora de Petróleo“, cu avanposturi ale neocolonda- re bană. Simeria, telefon formaţii Deva, strada Cu-
rarhiei, însă, se- află doar naţionalelor. Tentaculele sa sediul la Santo Domingo, lismului economic. 60807. (1710) za Vodă 40. (1604)
200 dintre ele, considerate le se întind, practic, î-n în- şi alte circa 40 de firme E. M.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciocîeî, Tifaeriu (straie (redactor şef), Lucia Elena tîciu, Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şt difuzotif voluntari
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr. 33. Telefoane: 11273, 11585, 12157, 20708 dio întreprinderi şl instituţii. s
TIPARUL,: Tipografia Deva. str. 23 August nr. 257; Costul unui abonament: 24 Iei (pe 3 lard). 48 let (pe 8 lunf), 96 Iei (an au), 5