Page 69 - Drumul_socialismului_1980_11

m R«*«*
/ / -k ™ lectura

Cu siguranţă că acum nea pentru frumoasa me­ surpriză pe care n-o va
57 do ani, cină a luai in serie şi la fel de frumoa­ uita niciodată. L-au aş­
primire postul de acar In sa uniformă de ceferist a teptat, cum spune chite-
gara Vinfu de Jos, unde fost atlt de puternică, in­ cui, cu flori în gară. N-a
a muncit 31 de ani, Ioan cit traiectoria devenirii lipsit tatăl său ............. ¡ostul
Pienar nu se gindea că şi copiilor a urmat o linie acar Ioan Pienar, acum in
fiul său, Petre, şi nepoţii continuă, punctată de... vîrslă de 83 de ani, pen­
săi — Petre şi Milu —, staţii calitative. Dacă la- sionar C.l'.R. de 20 d o
ani, cei doi iii ai proaspă­
se vor face ceferişti şl că,
tului pensionar - tinerii
peste ani, intr-un noiem­
injjincri Petre şi Al Uit Pie­
brie 1080, vor ti cu toţii
martorii unui eveniment £mie nar -—, socrii, cadre de
emoţionant; ieşirea la conducere de la Depoul
de locomotive Simeria. co­
pensie a Iui Petre Pienar,
după 33 de ani de acti­ castiiituă legi, prieteni.
vitate ca mecanic de lo­ A ¡ost un moment Ics-
comotivă la Depoul C.F.R. tiv, emoţionant. S-au ofe­
Simcria. 33 de ani de zbor rit Hori, s-au rostit vorbo
tăi a iost acar, fiul a ur­
neîntrerupt pe drumurile calde, inimoase, s-au fă­
cat treapta de mecanic de
de oţel ale ţării, spre toa­ cut promisiuai, ba c hiar
locomotivă, iar cei doi
te cete patru zări, adunînd s-a şi lăcrimat.
nepoţi — pe aceea de in­
mii de kilometri, la bor­ Celor trei generaţii de
giner, tot la C.F.R., la De­
dul locomotivei sale, dti- ceferişti ' din familia Pie­
poul Simeria.
clnd la treburile lor sule nar li s-ci urat „calc libe­
de mii de oameni sau mi­ Ultima cursă ca meca­ ră, lăiă evenimente“, în
lioane de tone de mărfuri nic de locomotivă, Petre viaţă şi în muncă. Odih­
acolo unde era nevoie de Pienar a făcut-o de Ia Să- nă plăcută şi calc lungă
ele. Toate Ia timp şi în vîrşin la Simeria. Colegii celor doi pensionari, drum
deplină siguranţă. Fără e- de muncă, care l-au sti­ bun şi succes în muncă
ve ni mente. mat întotdeauna ca om şl celor doi tineri ingineri.
Dar se vede treaba că ca meseriaş, rudele şi
Anul XXXIII, nr. 7167 DAN VRÎNCEANU
în familia Pienar pasiu­ prietenii i-au pregătit o
Imperative în RESURSELE SECUNDARE"
Iransportuî'iie auto
gg EXPOZIŢII DE ARTA un bogat izvor de isterii prin
CULINARA, s&pt&mina tre­
fost
cută a „Lunii marcată, Sn Recuperarea cu operati­ schimbat lucrurile. Secţia
preparatelor
Operativitate, siguranţă, eficientă culinare“, <le către sectorul vitate, valorificarea în în­ noastră din Hunedoara, în
cadrul
al
de
prin
mixtă
I.C.S. alimentaţie Brad publică două tregime şi cu eficienţă ri­ care lucrează peste 400 de
expoziţii culinare reuşite — dicată a materialelor refo- muncitoare, prelucrează
Dezvoltarea multilaterală, că anul 1980 a fost unul nevoiţi să luăm o serie de una la restaurantul „Za- losibile constituie un bogat mai ales aceste resturi din
in ritmuri accelerate a eco­ dintre cei mai grei pentru măsuri de reorganizare a raiul“ (şef do unitate Ni- izvor de materii prime pen­ piei cu blană şi textile. Din
nomici naţionale reclamă întreprinderea noastră, a- activităţii, prin rentabiliza­ colae «Turca) şi de alta unita­ hi tru economia noastră. Un ele se fac şube, pieptare,
„Union“
(şef
creşterea corespunzătoare a vind în vedere sarcinile rea anumitor trasee (scur­ te Aurel Tripe). Iclcea cen­ adevăr pe care l-au înţeles huse, mesade, mănuşi dc
capacităţii de transport şi a mari ale economiei, pro­ tarea unora şi desfiinţarea trală a expoziţiei de la cum se cuvine colectivele proiecţie etc. Valoarea pro­
realizarea
trai icului auto, deservirea blemele deosebite generate altora), eliminarea unor „Zacand“ a fost bază dc de muncă din unităţile e- duselor realizate din ase­
pe
sortimente
de
operativă a beneficiarilor, de criza mondială de ma­ staţii, îndeosebi în comu­ legume, paste, ouă, came conomice ale judeţului nos­ menea resurse, în acest an,
asigurarea unei maxime ren­ terii prime şi resurse ener­ ne, unde nu erau întruto- de pot?le şi pasăre. Dintre tru. în continuare vom în­ se ridică la peste 41 mi­
tabilităţi in «< est domeniu. getico, care se resimte di­ tul justificate, de reparti­ noutăţi consemnăm : ridichi făţişa, succint, modul în lioane lei. In sortimente fi­
rect şi destul de pronunţat zare a carburanţilor şi lu- umplute cu legume, gulie
Despre modalităţile de ac­ umplută cu fasole şi varză | care acţionează pe această zice, pe 10 luni, am rea­
în transporturile auto. Vor­ brifianţilor (pe fişe-limită de pane.
ţiune pentru desfăşurarea linie oamenii tyuncii de la lizat : 3 075 bucăţi pieptare
:
'unui transport rapid şi e- bind Ia concret, menţionez consum), de perfecţionare întreprinderea „Vidra“ O- îmblănite, 29 100 bucăţi hn -
iicient cu mi ¡toacele auto, că repartiţiile de carbu­ a muncii în multe compar­ £3 SE DEZVOLTA PAR­ răştie şi de la cooperative­ ne textile, 20 897 şube, 880
ranţi şi lubrifianţi au fost timente. Prioritate am acor­ CUL AUTO. Adăugind
despre alte aspecte din ac­ mijloacele de transport pri­ le meşteşugăreşti „Mureşul“ mesade, peste 11 000 pe­
tivitatea întreprinderii şi reduse considerabil, deşi dat întotdeauna, aşa cum mite in ultima vreme, zes­ şi „„Progresul“ Deva. rechi mănuşi. Să nu pri­
întreprinde­
din sleia colaborării cu be- parcul auto şi volumul de este normal, transporturilor trea de tehnică a auto Deva — în întreprinderea noas­ vim însă aceste cifre, sem­
transport
rii
neliciarii — aceasta şi pe transport au crescut, că de materii prime, mărfuri şi a crescut în acest an cu 53 tră — sublinia tovarăşul nificative altminteri, ca
marginea unor scrisori so­ ducem o lipsă ;acută de produse în unităţile econo­ de autobuze moderne, con­ simple cifre. Mai bine să
anvelope (do la începutul fortabile, de mare capaci­ Emil Romcea, director co­
sit.: Ia redacţie — am dis­ mice şi comerciale, ale re­ tate şi cu 40 de autobascu­ înţelegem că valorificînd
cutat zilele trecute cu to­ anului avem un minus fotă coltei şi aprovizionării lante. avînd o capacitate mercial la „Vidra" Orăştie, resturile respective, mii şi
varăşul ÎOSIP PULPA di­ de plan de peste 1 250 de totală de 527 tone. se acţionează cu perseve­ mii de oameni ai muncii
renţă în direcţia valorifică­
rectorul întreprinderii de anvelope), că nu am primit Convorbire consemnată de rii integrale a tuturor re­ au beneficiat de articole de
transporturi auto Deva. necesarul de piese do DUMITRU GHEONÎA g} EXCURSIE IN GRUP. îmbrăcăminte frumoase şi
40 de tineri de la între­ surselor interne de care
-- Aş sublinia mai inii! schimb mai importante. In prinderea minieră Barza, dispunem. Materia primă necesare. Implicaţiile sînt
— a spus interlocutorul — asemenea condiţii am fost (Continuare in pag. o 2-a) toţi fruntaşi in producţie, necesară confecţionării pro­ însă mai multe şi le resim­
au fost de curîml în dru­
meţie pe plaiurile bihore- duselor. celelalte materiale ţim cu toţii. Cită materie
ne. Ei au vizitat cîteva din care intră în procesul de primă era necesară pentru
obiectivele turistice intihii- executarea acestor produ­
te pe traseu, printre oare producţie sînt judicios croi­ se ? Cu ce cheltuieli trebuia
frumoasa Peşteră a Ursu­ te. valorificate, astfel incit
lui, reintrată cu cîtva timp eficienţa lor să fie cit mai cumpărată ? Uşor de calcu­
în urmă în circuitul turis­ lat. La cele spuse se ală­
tic. mare. Pentru noi, o ase­ tură acţiunile întreprinse in
menea preocupare este cit
ţyj SI CEI MICI POT DA se poate de firească. vederea valorificării scame­
EXEMPLE. Aceasta a fost lor. (realizate prin piroliză).
concluzia generată de con­ — în ce se concretizează Pînă în prezent am obţinut
cursul gazetelor de perete preocuparea de care vor­
din comuna Za m. „Sema­ biţi ? 307 tone scame, în valoare
forul“ Şcolii generale din de peste 5 milioane lei. Ia­
Zam a depăşit calitativ — — în depăşirea lună de tă, foarte pe scurt, cum
prin caricaturi, epigrame, lună a tuturor indicatorilor
aspect grafic, corectitudinea participă colectivele de
redactării şi mai ales prin de producţie, inclusiv a ex­ muncă de la „Vidra* O-
aspectele concrete surprin­ portului. O atenţie deose­ răştie la recuperarea şi va-
se — celelalte gazete de
perete prezente in concurs. bită acordăm însă valori­
Deci şi cei mari pot urma ficării resturilor de piei. de LIVIU 3RAICA
exemplu] elevilor !
textile etc., cărora pînă nu ŞTEFAN VARGA,
demult nu li se acorda corespondent
I-U.IV3. Petroşani — atelierul de construcţii metalice, linia de fabricaţie a grinzilor prea mare importanţă. Erau
articulate pentru susţinere. In foto : harnica echipă de lăcătuşi condusă do comunistul chiar aruncate ! Astăzi s-au (Continuare în pag. a 2-a)
Ştefan Bariha. foto : V1RGIL ONOIU.
!j 31 0 8 a 3 a » Iti c r. e t's s 3 tl S 5 î (1 3 n !l S a « « B » S ■* » HţO M B P n i 8 P 2 R 8 H« 5* U C î 4 3 î I ¡5 i' B 0 1 3 } 6 0 z lix a G B B B S a a /, 3 a 8 8 5! S 2 SUI Î 8 a « fl S » ? î « a !î iUi S 8 S S î î J » Z 8 * S
„Neglijenţe mărunte“ sau canale largi pe care
„curge“ venitul nemuncit spre buzunare Sără îund
Nu o data delapidarea, cu o altă reţea de „canale“ tesc fără să clipească, zi- preda barului, capătă, în
sustragerile sistematice din prin care venitul nemuncit cînd în sinea lor „mersi“), cel mai bun caz, aspectul
avutul obştesc sînt abil se scurge în unele buzuna­ nu i-a surprins pe cei ce vînzării preferenţiale. Cum
mascate de aparenţe de le­ re fără fund. E vorba de au efectuat controlul. Prac­ toţi ştim la ce preţuri se
galitate. Aceste aparenţe de aparente neglijenţe în în­ tica respectivă o mai întâl­ „desfac“ pe „piaţa neagră“
legalitate sînt de fapt por­ tocmirea actelor legale ca­ niseră şi altă dată în uni­ a bişniţarilor ţigările res­
tiţa pe care infractorul o re trebuie să însoţească o tăţile respective. pective, nu ne rămîne de­
lasă deschisă pentru ieşi­ marfă. Dar să vedem despre ce eît să credem că şeful de
rea din cauză a acelora Nu demult, organele de era vorba. De la depozit, unitate şi-a luat generos şi
care l-au controlat pe par­ specialitate ale Miliţiei ju­ gestionarul Nicolae Bulbu­ umila sarcină de vînzător
curs şi „n-au observat“ in­ deţene în colaborare cu cau livrase mai multe măr­ de ţigări, numai ca să nu
fracţiunea. Am pus între cele ale Inspectoratului co­ furi restaurantului „Rusca“. facă alţii speculă cu ele...
ghilimele „n-au observat“, mercial de stat au organi­ Nici una însoţită de acta. Tot fără acte circulau de
pentru că specialiştii de zat un control economic la între ele şi 500 pachete de
bună-credinţă nu sînt pă­ trei unităţi hunedorene de ţigări Kent. „Neglijase“ să ION CIOCLEI
căliţi de asemenea apa­ turism şi alimentaţie publi­ facă acte. „Neglijenţa“' a- Lt. col. ALEXANDRU ŞPONOR
renţe. că, întâlnirea cu aceste ceasta, pusă în legătură cu de Io serviciul economic
îmbogăţirea fără muncă „mici neglijenţe“ (pe care faptul eă şeful de unitate, oi Miliţiei judeţene „Vidra“ Orăştie, socţia confecţii blană. Croitorii blană
pe calea aceasta riscantă a n-ai cum Ie sancţiona deeît Ioan Csonadi, v-înduse ţi­ Leontina Bora şl Mari» Uoţn slnt <loni «un un iste harnice
delapidării avutului obştesc cu amenda prevăzută de gări Kent te valoare de şi conştiincioase.
se interferează nu o data lege şi pe care unii o plă­ ÎS 975 lei, fără a Ie mal (Continuata fn pag. o 3-aî