Page 7 - Drumul_socialismului_1980_11

151 • DUMINICA, 2 NOIEMBRIE 1980

Materialele refolosibile • FETELOOOR... 1
Consemnări P o s a d a 7 Oare cum ar putea li. .
1
*'-definită atitudinea per-
(Urmare din pag. 1) vărat izvor de resurse me­ O bună preocupare în di­ ţ sonalului de la ¡inia cu
Frunzele de aur şi de toamne iar evocarea devi- ) talice. recţia recuperării materiilor
bronz se desprind şi tlu- ne In mod fatal lirică şi rul general al partidului şi ' — Concret, ce materiale prime, a materialelor refo­ i autoservire ,,Carpaţi" din
lură încet pentru cea de evanescentă, mai păstrînd losibile există şi la Între­ ’ Petroşani, care munites-
íE înţelegând acţiunea de valo­ şi cEte aţi recuperat şi re- \ Lă totală indiferenţă de l
a 650-a oară peste valea ca unică ambiţie năzuinţa rificare a resurselor mate­ folosit ? prinderea chimică Orăşt'ie. l felul cum sînt serviţi. )
strimtă a Posadei. înspre esenţa adevărului riale refolosibile ca o în- — Peste 32 tone şină de In acest an — după cum
Unde va li fost valea din acel îndepărtat capăt drTtftiue palriolcă, oamenii ne spunea Ştefan Pop, teh­ ; consumatorii ? Cind la 1
lini co- cale ferată, 471 g.uri de ) linie sînt suficiente por- i
tup*. E- asta ? Unde este ? Istori­ de istorie romănească. muncii din întreprinderile rostogol metalice, 270 bucăţi nician principal la serviciul i ţii de mincare, lipsesc -
cii Înclină să creadă că judeţului nostru au obţinut profile TH, 12 tone con­ P.P.U.P., oamenii muncii de
în Ţara Loviştei. Oricum, Trecerite-s toate oprite. la această unitate economi­ / salatele, sau plinea, Iă-
1 — Ra- unele rezultate apreciabile. ducte, în jur de 20 tone ' vile şi chiar tacâmurile.
. Trans* a fost, că de n-ar ii, nu In valea din munţi, mai In continuare vom urmări de alte materiale metalice. că şi-au intensificat activi­
i de la s-ar povesti. • răsună scăpărări de copi­ modul cum acţionează co­ Sînt zeci de tone de metal tatea privind recuperarea şi Cuţite, cei puţin, după i
Bătălia care-şi trimite te. refolosirea materialelor re­ i cile am 'aliat, nu sînt. )
lei lectivele de muncă de la economisit care pînă deu­ folosibile. ' decît vreo zece în toată )
:aJ : încă vuietul pînă la noi Negri, brazii vîriurile-şi I.M. Barza şi I.C. Orăştie năzi era considerat fier ) unitatea, luicuiiţeie
ă iar...« n-a însemnat numai în- adună, prevestindUhşi, ■— pe această linie. —- Rezultatele obţinute
mor irîngerea Iui Carol Robert tragici şi demni — lupii. — In întreprinderea noas­ vechi. Metal pentru care pînă în prezent nu sînt for­
ni toar e¡a s-au consumat minereu şi
de Anjou. Bătălia aceea a Norii. Zăpada. tră — releva tovarăşul Oc* cocs, adus în bună parte midabile, însă. ele spun ceva
e — însemnat mai mult decît Fără de moarte, aminti­ tavian Popa, şeful serviciu­ din import, cu mari chel­ — arăta interlocutorul nos­
grafic umilirea unui biet rege rea aude, tru. Am recuperat 190 tone
ră lui plan-dezvoltare de la tuieli valutare şi de ener­
înfumurat şi ţîlnos. Mult din nou şi încă aude, I.M'. Barza •—, recuperarea gie. La cele spuse mai a- metale, 50 tone hîrtie, 50
mai mult. Bătălia aceea a vuietul stîncilor prăvă­ tone uleiuri uzate, aproxi­
M. Bra- însemnat înllia biruinţă lite de sus, la. Posada. şi refolosirea materialelor dăugăm buna preocupare ce mativ 300 tone ambalaje din ţ aluminiu în major ¡late 1
ersitateâ utilizabile este o problemă există în întreprindere pen­ plastic, afle materiale. Fie­ ţ îndoite, iar unele lin- ;
riz a a românească de răsunet eu­ Stăruie-n pietre-n,. ţărâ­ pe care o privim cu toată tru recuperarea fierului . guri ruginite. Chiar aşa \
¡une di- ropean şi a consfinţit in­ nă şi-n lemn, oastea în­ seriozitatea şi răspunderea. vechi (în acest an s-au co­ care om din întreprinderea
¡işov dependenta Ţării Româ­ tâiului Basa.rab. noastră a înţeles că a nu ţ cum sînt eşti nevoit să l
miu de Anul acesta-, de exemplu, lectat pînă acum 1 000- tone) acţiona hotărî! în direcţia L aştepţi pînă Ie primeşti ?
ii Italiei neşti. Calul, cu spaimă strunit am recuperat peste plan din care, de asemenea,, prezin­ reciclării resurselor mate­ } cam tot alîla timp cit )
E mult de atunci, sînt — spume şi singp — în- aşa zisele „deşeuri", mate­
meu* 650 de toamne de atunci, genunchează-nfrînt, umi­ tă mari avantaje. Iată şi de riale refolosibile înseamnă, V ai ii terminat de min- ţ
icros — riale în valoare de aproxi­ ce: o tonă de fier vechi în ultimă instanţă, a recur­ i cat. ,,Peteioor, ce ia- t
amănuntele acelei mari lit şi slab. mativ 400 000 lei. Nu este poate înlocui o- tonă de fon­
b a în- încleştări s-au pulverizat o cifră, mare, dar pe aceas­ ge în continuare la impor­ } ceţi ?“ Acesta este ape- î
\ lativul rostit de zeci ţ
în lumina de aur a atîtor RADU CIOBANU tă cale am contribuit în tă, obţinută din două tone turi ne justificate-, a cheltui
muzical- de minereu şi o tonă de iraţional resursele valutare ţ sau chiar sute de oui■ l
mod direct la diminuarea cărbune cocsificabil (materie ale ţării. Nu susţinem că i de casieriţă, dar în za- !
Sado- necesarului de materiale noi
i Jderi“ primă care costă pe piaţa am făcut totul pe această '1 dar, pentru că ,.ielele"
e şi în acelaşi timp, am putut externă circa 110 dolari). linie. Există încă destule y tot în ritm de melc a-
ntru cei satisface în mai bune con­ l prov/zionează linia. Aşa ,
un brava Economiile ? Evidente. Am posibilităţi prin care putem
diţii cererile sectoarelor de mai recuperat, 432 mc lemn spori economiile, pentru a incit nu-i de mirare că )
producţie. Mina, fără nici de mină, 3 911 bucăţi tra­ da muncii noastre o eficien­ V mulţi consumatori oco- ţ
rii i lese unitatea. Dar da- i
pectacol o exagerare, este un ade­ verse, deşeuri din hîrlie. ţă tot mai ridicată.
jud eţul )• că şi conducerea I.C.S.- )
„Aroma \ A.P. ar întreba mai des y
l
tetelor
1
„Ce
iaceţi,
•remieră ® La Ţesătoria de mătase s-a încheiat faza pe în­ Arăturile adinei sînt o problemă „de suprafaţă“
ucţie a treprindere a concursului „Miini măiestre — operaţia ţe­ ^ situaţia ar ii aceeaşi ? /
nericane sătoare". Pe primele locuri s-au situat : Ecaterina Voicu- ’ SPRE ADUCERE |
lescu, ţesătoare în schimbul A, care va participa la faza (Urmare din pag. 1) toare stând la secţia de me­ sectorul zootehnic, uncie se \ AMINTE...
pe ţară, in 14 -15 noiembrie, la Sf. Gheorghe ; Sabina canizare. puneau la punct ultimele
[BRIE Muntean, ţesătoare în schimbul B, şi Voichiţa Farcaş, ţe­ brie a.c. Mai mult de jumă­ La C.A.P. Clopotiva am detalii pentru iernatul ani­ \ Petru Mîndroni din \
sătoare in schimbul A. De menţionat că toate sînt frun­ tate din suprafaţa de ogor aflat, cu surprindere, că în malelor, şi platforma unde 1 Simeria, slr. 1. L. Cura- i
limba taşe in muncă şi lucrează la cîte 6 maşini. realizată pe întregul con­ câmp, la arat, nu şe află cooperatorii depănuşau po­ Ţ giale, bloc 2, a găsit, ]
Lucrătorii secţiei L 5 C.F.R. au colectat şi predat siliu. La C.A.P. Peşteana şi nici un tractor. Inginerul rumbul. T în apropierea blocului în )
oţelăriilor o cantitate de peste 520 tone fier vechi. De Ciula Mare, deşi suprafaţa şef, Cornel Groza, motiva — Aşa e toamna pe la care locuieşte, o impor-
onoinică asemenea, în cadrul acţiunilor patriotice organizate, au planificată pentru ogor este că a fost arată jumătate din noi. Lucru mult. Trebuie i lantă sumă de bani. Nea-
tl fost colectate şi predate peste două tone de hîrtie. de numai 250 ha (şi în con­ suprafaţă iar tractoarele I vind nici un indiciul a-
o-ştiinţi- să-i dăm de capăt. Mal a-
® Noul orar — de iarnă — al magazinelor T.C.S.M.I., trast — singur C.A.P. To- au fost detaşate în altă u- vem vreo su.tă de hectare supra păgubaşului, a )
ii: „Pii- introdus zilele trecute, este : zilnic, orele 8-12 şi 15,30- teşti are 302 ha şi acolo nitate. înţelegem întrajuto­ de arat. Pînă acum am fă­ 1 predai banii la miliţie.. I
ultimul 19,30i Magazinul universal „Ulpia" are acelaşi program : s-au arat deja 200 ha) au rarea, dar nici chiar aşa 1 cut 120. Mecanizatorii .Vic­ V De-altmei', au tracul ;
între orele 8—19;30. reuşit să efectueze arătură Şi fiindcă am prezentat tor Iancu, ion Stăncioiu şi vreo două săptămîni,. \
©■ Vernisaj. Mîine, ia orele 17, în sala de expoziţii adâncă abia pe 90 ha. Ex­ pînă acum unele stări de Cornel Popescu sînt oameni I dar nimeni n-a reclamat i
a casei municipale de cultură, va avea loc vernisajul ex­ plicaţia e simplă, dar aces­ fapte care n-ar trebui să le serioşi, şi-şi văd de treabă. i pierderea ' sumei respec- )
poziţiei artistei amatoare Gabriela Brănescu, din Hune­ te situaţii n-ar fi trebuit în- întîlnim (mai ales că, în a- Trebuie s-o spun, şi asta cu ) live. Banii sînt în sigu- )
doara. Expune cincizeci şi două de lucrări — picturi in tîlnite: nu există o orga­ ceste unităţi cadrele de regret, puteam face mai i ranţă acolo unde sini. I
ulei. conducere au acumulat, de­ ’ Poate, lotuşi, îşi amin- ,
ley (Pa- © Spectacole. La casa de cultură, de la ora 19; Tea­ nizare riguroasă ; mecaniza­ mult. E şi o vină a noastră ) leşie de ei cine i-a 1
are (Ar- torii nu ies încă de la pri­ ja o experienţă bună in că nu ne-am preocupat în­
: Ultima trul „Bulandra" prezintă piesa „Undeva, o lumină", iar muncile cîmpului) să ne deajuns de mecanizatorii ţ. pierdut !... Dincolo de lţ
i — se- la sala „Arta", ansamblul „Ciocîrlia." al armatei prezintă, mele oro în câmp, iar a- oprim şi la o cooperativă / aceasta, P. M., merită i
Reţeaua de la ora 20 un spectacol de muzică populară. tunei cind ies, încep lu­ Stelian Mirea şi. Florian Mi- V felicitări pentru fapta '
: A- . ®’ Sport, o Astăzi, la Sala sporturilor : ora 8. — bas­ crul târziu; nu este asigu­ agricolă unde organizarea, rea, care sînt mai mult
I-II (Ar- spiritul gospodăresc, pre­ lipsă la apel, iar pe utila­ \ s « *1
todos — chet diviziai B,, C.S.Ş. Mătasea. Deva — Carpaţi Sf. Gheor­ rată întotdeauna asistenţa ocuparea pentru recoltele ^ IMAGINE NEDORITĂ. ^
uctorul) ; ghe ; ora 9,15 — volei, divizia juniori.: C.S.Ş. Deva - C.S.Ş. de specialitate dip partea jele lor nu avem de unde
A.m fost Caransebeş şi volei, divizia B, ora 10,30 : CorvinuJ-Da- viitoare sînt la . ele acasă i să punem de multe ori, alţi Cooperativa ,,Drum t
i); Ulti- ' inginerilor şefi. Şi în plus, C.A.P. Sarmizegetusa. oameni. în rest, e bine. Din t nou“ din Hunedoara arc ,
Noiem- cia Deva — Metalo-tehnica Tg. Mureş. la C.A.P. Ciula Mare, ingi­ Inginerul şef de aici,
ins . © Fotbal.: La stadionul „Cetate“, de la ora 11, Ex- nerul şef M. Drăgănescu nu Gheorghe Vrînceanu, abia cele 120 hectare arate, sîat ) în municipiu un atelier )
: Prea.''' ■ cdprmin intîlneşte pe Minerul Oraviţa. fertilizate cu gunoi de grajd i de reparaţii auto şi vul- (j
¡ultural) prea face programarea trac­ prididea să se împartă între ; cahizare. Mormanele dc i
trecea DOINA COJOCARU toarelor. în ziua de 29 oc­ câmp, unde cinci tractoare 50 ha. Acţiunea continuă.
ULCAN : . Avem transportate la plat­ ) fier vechi împrăştiate '
aansardă j tombrie au fost găsite- trac­ tăiem brazdă adâncă, între formă în cîmp 1000 tone ^ în curtea acestuia, apa \
dragos- i ce bălteşte permanent l
Mimcito- îngrăşăminte organice. în­
neia dis- nu este medic permanent, tul Curechiu, prelungirea iar 85 la sută dintre aces­ cercăm să intensificăm rit­ 1 sub rampa murdară ere- ?
ETRILA: Bucureşei deşi la nivelul comunei ar drumului irv satul Şesuri, tea au apa potabilă intro­ mul la arat. V cază o impresie dc )
dragoste fi necesar, Dr. Ionel Circo plantări pe terenuri degra­ dusă în casă. In toate sa­ i dezordine, o imagine ne- i
iitoresc); ...Şi aceeaşi intensificare dorită despre cei care ,
aventuri B Introducere in temă' sau de- la Crişcior vine aici în date în suprafaţă de 4 hec­ tele sînt drumuri de acces, la arăturile . de toamnă se
(Munci- trei zile pe săptămînâ. „In tare, amenajări de terenuri şcoli, cămine culturale, ma­ remarcă şi în alte unităţi: \ răspund de activitatea 1
: Grădi- scurtă, prezentare, in Apu­ această situaţie — ni se spu­ sportive la şcolile din Bucu- gazine, numeroase autobu­ i acestui atelier. Cum se ^
(7 No- seni, pe drumul Brad*-Abrud, ne — ar fi «eapărat nece­ C.A.P. Densuş (43 ha),
Detaşa- spre graniţa de- nord-est* a reşci şi Curechiu, întreţineri ze pentru călători şi nave- C.A.P. Riu de Mori (60 ha). ! tolerează o astfel de si- i
specială judeţului, imediat ce ieşi sar să' existe posturi tele­ de zone verzi. Pentru viitoc, fişti. In toate casele sînt Intensificarea ritmului este 1 tuaţie, ştirbindu-se preş- '
RABAR- fonice în toate satele". aparate de radio, peste 150 ^ ligiul de buni şi harnici ţ
íS (Mi- din Crişcior intri în Bucu- cetăţenii şi-au propus să televizoare, 48 autoturisme necesară pentru că nu pu­
s : Ti- reşci, satul de reşedinţă al ■ Apropo de telefoane. construiască un nou maga­ tem şti ce timp aduce cu l gospodari ai hunedorc- 1
; Adio, comunei, Celelalte sate In satul de centru este în zin în satul Rovina (astăzi, proprietate personală. ' ailor, despre care s-au ,
Flacăra): , componente : Curechiu — la curs. de înfiinţare un ofi- duminică, încep lucrările — H Servicii pentru popu­ el noiembrie şi de aceea V spus şi s-au scris atâtea i
Jachetele trebuie folosită din plin ( lucruri frumoase ? (
cultură); 10' km, Şesuri - la â km, laţie. In comună există uni­ orice oră de muncă.
i (Popu- Merişor — la 6 km şi Rovina tăţi prestatoare de servicii
;done a- — la 4’ km. Comuna are — zugravi, zidari şi închi­
I-II ; riat veselă, volumul prestă­
l, com- peste 2 350 locuitori, ma­ alimentar „Mercur“ din I
(Casa de rea majoritate — practic, în" rilor efectuate în 9 luni ri- Vulcan, de unde s-uu J
in loden treaga populaţie — este în­ dieîndu-se la 141 000 lei, sustras 18 000 de lei, era j
Vacan- cadrată în muncă in unităţi ciu P.T.T.R. Localul este faţă de 113 000 Iei plan.
); GHE- n.n.), un cămin cultura! cu necunoscut, acum se ştie '
ca tine socialiste. pregătit, firma pusă, cetă­ 2-300 locuri în Bucureşei Pentru viitor se preconizea­ precis cine este. .Se nu- J
B Şcoala — o revelaţie. ţenii aşteaptă, doar... apro­ şi multe altele în fiecare ză înfiinţarea a încă trei meşte Petru Necula, de E
Cind păşeşti pragul Şcolii piata lui deschidere. sat. noi secţii e sifonerie, trico­ • Antidot împotriva 24 de ani, necăsătorit şi... '
generale de 8 ani din Bucu- ■ Obligaţii onorate. în ■ Cei mai buni dinfre taje şi frizerie. somnului. Rostul unui recidivist. A fost arestat, I
reşci ai revelaţia marilor ce priveşte contractele în­ cei buni. Am notat aici lu­ H Spre seară, la căminul paznic este să apere cul­ iar cercetările continuă. '
transformări petrecute în io- y cheiate de comună pentru crările făcute de cetăţeni cultural. In jur de 30 ar­ turile de eventualii ne­ Că, nu aduce anul, ce |
1 pentru văţămîntui nostru, a conti­ fondul de stat pe 1980, se pentru ei şi pentru comuna tişti amatori — formaţia de poftiţi, care ar vrea să se aduce ceasul.
ie: Vre- nuei sale perfecţionări. Clă­ stă bine ; la carne acesta iar. Ne facem o plăcuta dansuri populare, grupul înfrupte din ele. Lucrul • Firul de melană. în |
variabil. diri noi, solide, săli lumi­ este de 131 tone din ca­ datorie numind şi pe cîţiva vocal şi brigada artistică — acesta îl ştie şi Petru municipiul Petroşani a fost I
ecipitaţii re în R luni s^au predat fac pregătiri febrile pentra
b. formă noase, cabinete şi labora­ dintre cei mai harnici, tot­ Şerb an, paznic la Valea găsit transportînd cu auto- J
ninsoare, toare dotate cu material 118 tone. Există astfel ga- deauna în frunte : deputa­ o apropiată deplasare la Najidrului. Numai că el turismul personal, o can- |
derat eu didactic corespunzător, e- ranţia că pînă- la sfîrşit'ui a- ţii Victoria Popa şi SteHem Blăjeni. Printre picături, di­ wtt-şi respectă obligaţiile tiltate de melană, de dife- *
ocale de levi sirguincioşi şi... cuminţi. nului planul va fi depăşit' Circa (Bucureşei), Dorica rectorul căminului cultural,
nperatu- de serviciu. A fost găsit rite culori, Florea Ivan. k
O şcoală, ce jjoaţg fi daţg cu 15-20 tone. Deraian (Merişor), Petru Aurel Badiu, ne Informea­ dormind, tocmai atunci Mergîndu-se „pe fir“ s-a ,
iar cele oricînd exemplu. Locul II pe - Mi Realizări edijitar-goş- Faur (Curechiu), Miron ©Ta­ ză că în toate satele sînt cînd trebuia să fie mai constatat că
constatat că F. I. este în- |
8 grade, judeţ la concursul „Şcoala podăreşti. Locuitorii cămu- va (Şesuri), Fetru Demian formaţii ale artiştilor ama­
»aţă. I,a (Rovina) şi cetăţenii : Aurei tori, care dau programe 1« treaz ca oricînd. I s-a cadrat la Fabrica de trico-
1
ijrumă, noastră — casa noastră" nei se pot mîndri pe drept- W aplicat o amendă contra­ taj.e Hunedoara, iar me- t
1 pentru întăreşte această afirmaţiei cuvînt că au făcut cu mîna Circo, inginer, Petru Cioara, satele lor sau în deplasa-' venţională, care, sperăm, lana, indiferent de cuina- 1
iembrie: Bf La dispensarul medical lor lucruri frumoase. Numgi moistra, Vrorel Oprean şi PB, In eurînd urmează să a va a un antîdof puter- re, fusese sustrasă chiar J
variabil, în acest an, valoarea ra? ” te'awStînga, mineri, Cră­ se deschidă Universitatea \
iţii loca- 1 - linişte. Cornelia Borza, a- »ic împotriva somnului. de la locul de muncă. [
oaie, la- sisterită medicală şefă, şi crărilor executate prin muiv ciun Rus, pensionar.' «rjturgl-ştîinţificăi a cărei • Autor... cunoscut. Făptaşului i s-a întocmit *
;
Lidia Oprişa, asistentă ou câ patriotică este de peste ■ Dovezi incontestabile brigadă ştiinţifică va face
rece eu probleme’ de ocrotire, ne un milion Ier (plan - 800000' ale creşterii nivelului de trai mîine deplasare m scitele Dacă te început, autorul dosar de cercetare penală. |
tetă unde l-a tras aţa.
:os. Vor furtului d« la Complexul Tdil îi. linzla 1 n (rac al.a
mporare. explică : „Astăzi (joi - n.nŞ lei). Notăm, printre aHeteti Peste 9& kf sută din gos­ Rovina şi Merişor.
(erviclu : > nu er zi de consultaţii". A- construirea a şase podeţe, podăriile comunei sînt noi, Rubrică realizată cu sprijinul
flăm apoi că la Bucureşei construirea drumului ia sfii- construite in ultimii f5 oni, MIA VOICU Inspectoratului judeţean de interne *