Page 73 - Drumul_socialismului_1980_11

latas®

Economii Ia cheltuielile de producţie
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ 1
Printr-o temeinică or­ pediat furnaliştilor, de la
ganizare a muncii, utili­ începutul anului, 42 000
zarea optimă a capacită­ tone aglomerat fondant
ţilor de producţie şi res­ peste plan şi de bună ca­
pectarea riguroasă a teh­ litate. In aceeaşi perioadă
nologiilor dc lucru, aglo- ei au obţinut economii la
meratoriştii din secţia I cheltuielile dc producţie
a C.S. Hunedoara au ex­ de 4,5 milioane, lei.

[ilUOnm- HÜNEDOABft]
LA ORAŞTIE
S-a deschis un centru de comenzi

pentru confecţionarea hainelor din blană
Renumita întreprindere confecţii din blană cu
„Vidra“ Orăştie — ale măsură individuală şi cu
cărei produse se remarcă materia primă a clienţi­
printr-o linie modernă şi lor — piei de ovine, ani­
sint cunoscute în ţară şi male mici de casă şi vî-
peste hotare pentru cali­ nat.
Il-a
I.C.
Orăştie,
tatea lor — venind în în- Noul centru îşi desfă­ mase plastice, secţia a am­
atelierul
tîmpinarea unor cerinţe şoară activitatea în Oră.ş- balaj. Comuniştii Teodora
crescînde ale populaţiei, Badea este una dintre ope­
SI AL OOIUSIL1ULÜI POPULAR JUDEŢEAN a- deschis în oraşul Orăştie tie, strada Armatei, nu­ ratoarele fruntaşe ale sec­
un centru de comenzi de mărul 3. ţiei.
Anul XXXIII, nr. 7168 SiMBÂTA, 22 NOIEMBRIE 1930 4 pagini 30 bani Lucreţia şi Dumitru Creşterea producţiei de furaje—
Ardelean şi-au adunat
gospodăreşte anii in căr­
ţile de muncă. 27 de obiectul unor susţinute eforturi,
Un stil de muncă dinamic, capabil ani, buni din viaţă Ju-
ani
ei.
ea, 35 de
Ani
. eraţi în cinste şi corecti­ al unei activităţi rodnice
si declanşeze energii, să învingă rutina tudine. lor au slujit care pentru îmbunătăţirea şi ex­ partea Primim comenzi din
Vreme
în
—
judeţeană
întreprinderea
cu
braţele
consiliilor
populare.
Dar,
munca.
abnegaţie
ploatarea pajiştilor are un Apoi întocmim documenta­
implacabilul mers înain­
Colectivul de muncă al te al timpului i-a adus rol însemnat în creşterea ţia şi executăm lucrarea.
întreprinderii mecanice de xoi»a\i;<:axixav í:€Oxi)aii( la ceasul bilanţului, cînd producţiei de furaje, în dez­ Muncim în acoTd, în acest
material rulant Simeria voltarea continuă a secto­ sens pe lingă lucrătorii per­
şi-a îndeplinit prevederile 0 VIATĂ rului zootehnic în ultimă manenţi folosim şi munci­
de plan pe actualul cinci­ instanţă, domeniu în care tori sezonieri .— circa 300—
nal. De asemenea, de la în­ DEDICATĂ MUMCII j judeţul nostru dispune de 400 pe an.
ceputul anului curent, aici nic sarcinile pe sectoare, mari resurs'e. In intenţia — h ce localităţi a[i
s-au înregistrat depăşiri secţii,, echipe, îneît ele sînt de a face cunoscută acti­ avut şi aveţi contractate
ale prevederilor de plan, MASĂ ROTUNDA cunoscute de fiecare om. se pune de obicei (con- vitatea acestei unităţi, re­ lucrări ?
după cum urmează : 5,2 LA I.M.M.R. SIMERIA Pentru a vedea cum sînt torm legii) punct unei zultatele obţinute, am avut — Am executat îmbună­
milioane- lei la producţia îndeplinite, zilnic ţinem şe­ : activităţi. o discuţie cu directorul a- tăţirea pajiştilor la Densuş,
globală, 4 milioane lei la dinţe operative la nivelul Intr-un asemenea mo- cesteia, ing, Emil Chirila. Sarmizegetusa şi Vaţa de.
producţia marfă, aproape ; meni i-am cunoscut zile­ — Din denumirea între­ Jos. în prezent lucrăm pe
2,5 milioane lei la produc­ contabilitate, Octavian Bu- sectoarelor, şedinţe condu­ le irccute în sala de fes­ prinderii reiese■ clar profi­ pajiştile comunale din Ilia,
ţia netă. La producţia fizi­ dac — colectivul de pro-’ se de membri ai consiliului tivităţi a „Avicolei“ Min­ lul acesteia, de aceea v-ani Piu de Mori, Sălaşu de Sus,
că au fost realizate peste iectare, Cornel Turdăşan — oamenilor muncii, care se tia, cînd mulţi dintre ruga, mai întîi, să ne spu­ Romos, Geoagiu şi Orăştie.
plan 61 de osii montate, şef de echipă la atelierul finalizează cu măsuri cla­ colegii lor, în Irunle cu neţi ce activitate desfăşu-
139 de vagoane reparate, nr 6. Le vom consemna în re, ferme, imediate. Lunea : directorul unităţii, Gheor- raţi in momentul de fală ? — Cu cit creşte produc­
piese de schimb în valoare continuare opiniile, aşa cum organizăm asemenea ope­ ghe Diuc.onesc.u, i-au. săr­ — Unitatea noastră' a ţia de luraje, pe supraic-
de un milion lei. Cheltuie­ ne-au fost prezentate : rative la nivelul biroului bătorit pc cei care /ieste ! luat fiinţă in 1970. în a- tele pe care executaţi îm­
lile totale la 1000 lei pro­ Iuliu Vcrnichcscu: Popu- o* zi urmau să aibă un i resl jan va atinge un vo­ bunătăţiri ?
ducţie marfă au fost redu­ larizînd pe toate căile noul C.O.M., urmărind concen­ cili stalul. in cuvinte i lum de producţie de 31 mi­ — De la sub 5 000 tone
se cu 12,5 lei, iar benefi­ mecanism economico-finan- trarea eforturilor sectoare­ simple, cei prezenţi în \ lioane iei, ceea ce înseam­ la hectar se ajunge la 15—
ciile suplimentare obţinute ciar, elementele care îl lor şi secţiilor, întărirea co­ sală le-au elogiat activi- ! nă de circa 3,5 ori mai 16 mii tone. Trebuie să
se cifrează la 400 000 lei compun, necesitatea de a laborării dintre ele. lalea depusă dc-a lungiţi ■ mult decît in 1975, de pil­ menţionam că, pe lingă lu­
(pe nouă luni). le aplica neabătut în mun­ anilor în această unita- i crările ce le' execută, în­
te, . in care au începui i
Şi Ln anul trecut, dar cu ca noastră, i-am sensibili­ Masă rotundă organizată de DORIN CORPADE j dă. De aici rezultă, că acti­ şi treprinderea noastră acor­
îmbunătăţire
de
vitatea
deosebire în acest an, la zat pe oameni, i-am con­ DUMITRU GHEONEA exploatare a pajiştilor s-a dă asistenţă tehnică consi­
I.M.M.R. Simeria s-a insis­ vins — apoi s-au convins (Continuare in dezvoltat -şi se dezvoltă liilor populare la curăţarea
tat pe aplicarea noului me­ singuri la locurile lor de oaţ) a 2-a) continuul , şi administrarea păşunilor.
canism economico-finan- muncă — că, îndeplinind (Continuare in pag. a 2-a) — Cu ce probleme vă
ciar, ceea ce se reflectă în ritmic planul şi făcînd e- — Ce realizări raportează conirunlafi ?
realizările întreprinderii. conomii de materiale, rea­ întreprinderea după 10 luni — Întîmpinăm, în gene­
Experienţa bună dobîndită lizăm producţia netă, spo­ de activitate din 1980 ? ral, mari greutăţi în ce pri­
în acest domeniu — deter­ rim volumul de participa­ — Am executat amenda­ veşte asigurarea mijloace­
minant pentru creşterea e- re la beneficii, contribuim mente pe o suprafaţă de lor mecanice de ca.re avem
ficienţei economice, a ve­ la creşterea propriilor ve­ 195 ha, faţă de 100 ha cit nevoie. în executarea di­
nitului naţional — ne-a fost este prevăzut în plan, am feritelor lucrări apelăm la
relevată la masa rotundă nituri materiale. Accentul semănat circa 1 300 ha te­ unităţile S.M.A. din terito­
organizată recent, la care principal ln munca noastră ren faţă de 500 ha plani­ riu, dar nu întotdeauna co­
au participat : Iuliu Verni- îl punem pe producţia fi­ ficate, am construit 21 ali­ menzile noastre sînt onora­
chcscu — inginer şef, zică şi netă-, care condiţio­ mentări cu apă, 9 adăpos­ te în timp .util. Apoi, nu ni
Gheorghc Temian — şeful nează realizarea celorlalţi turi pentru îngrijitori, 10 se asigură îngrăşăminte chi­
biroului programarea şi ur­ indicatori ai mecanismului km de drum. La capitolul mice la nivelul cerinţelor,
mărirea producţiei, Victo­ economico-financiar. Cum fertilizări însă n-am ajuns de aceea nu, pntem realiza
ria Scrafinr.eanu — biroul procedăm : defalcăm temei- la nivelul planului, înregis- sarcina cu privire la ferti­
trînd o restanţă de aproa­ lizare.
pe -40 000 ha.
— Ce sarcini vă revin pe
Prăbuşirea — Din ce cauză ? anul 1981 ?
—
Nu ni s-a. asigurat
—Ni s-au alocat inves­
văicărelii cantitatea necesară de în­ tiţii' în valoare de 31 mili­
grăşăminte chimice. Tocmai
oane lei, faţă- de 23 mili­
Ce este văicăreala ? conducerea sectorului nu de aceea am insistat mai oane cit avem pe acest an.
Poate o stare de spirit în sînt nici medici, nici psi­ mult la executarea celorlal­ Ne 1 aşteaptă deci,* sarcini
care lamentarea a învins hologi, dar şi-au propus te lucrări, unde, cum se importante şi colectivul
resorturi umane mai trai­ să găsească leacul care poate vedea din cifrele ce nostru este hotărît să facă
nice şi mai solide. să oprească molima. Au Grupul dc şantiere Rîu Mare-Retezat; secţia de producţie Ic-am prezentat, ne-am de­
reparat
Haţeg.
O asliel de stare a tre­ discutat cu şeiui de bri­ industrială Mihai Itusz Atelierul un de meseriaş, bine motoare termice. păşit substanţial sarcinile. tot ce depinde de el pen­
profe­
pregătit
Strungarul
este
cut şi\ găsind teren priel­ gadă Dumitru Perju şi sional, execută lucrări de înaltă calificare. — tru a şi le onora cu cinste.
nic, s-a instalat în abata­ l-au rugat să încerce el, Foto': VIRGII. ON’OTU lucru ? Care este sistemul de
jul brigăzii minerului Mi- cu brigada Iui, remediul. TRAIAN BONDOR
halache Drăgan de Ia In abataj nu era glumă,
mina Eivezeni. Lucrlhd se crease presiune mare
într-un abataj, această din cauza încetinelii cu tură, se Artă; Cronica itmară — lui popular comunal Cîrjiţl, un pod şi uir zid de sprijin
cu
a-
adaugă-
li
incepind
de
in
Dineu
reparaţii
Mic,
brigadă nu reuşea să îna­ care se lucrase. Ştiind ce cest număr şi o rubrică de la loc dc frunte se află ac­ drumuri in lungime de 15 km.
de
ţiunea
contractări
anul
pe
inteze mai mult de 6—7 îl aşteaptă, Perju a ac­ filatelie. 1981. Pînă în prezent s-au curăţarea a peste 100 Ha pă­
ml pe lună. Şeful brigă­ ceptat noul loc de muncă> contractat'. 15 capete bovine şuni etc., poartă' amprenta
B
zii găsea tot felul de ar­ In prima lună a' realizat < BA apArut „TRANSIL- ŢA. SCHIMB DE EX-PERIEN- adulte, 52 capete 1 tinereţi bo­ hărniciei oamenilor. Pînă in
faţă,
momentul
dc
valoarea
vin; 99 porci şi 144 hi lapte.
cum
„Modul
conduceri­
gumente pentru a demon­ 11 ml, iar în următoa­ ' VANIA“, 10/80. Sumarul a- le cooperativelor agricole de Printre fruntaşii acţiunii a- muncii patriotice a ajuns- la-
stra că mai- mult nu se I cestul număr cuprinde un producţie s-au pregătit pen­ mintim pe Miron Jurj şi peste G00 000 Iei, in fruntea
rele cîle 20—21 m, sca- moment aniversar Sadoveanu, Gheorghc Păcurar, din Cir- celor mai buni gospodari si-
poate. Văicăreala îl sub­ ' cuprinzător realizat dc Al; tru ieriutrea în bune condi­
(înd abatajul din -necaz. ţii a animalelor“ a fost tema jiţi; Iosif P'opovid şi tbrr Ior- tuîndu-se, cum este şi firesc,
jugase-, pare-se, iremedia!- Paleologu, Doina Petraş,. Şle- schimbului de experienţă or­ da-clle din Cozia; deputaţii, printre oare Aurei
Totul a : ţinut de două ' fan Munteanu şi Titu Popes-
bil, îi amputase orice ten­ ganizat cu foţi factorii de Găiilea, Nicolae Belcean, I.e-
fire : organizarea şi alun­ ' cu: Poezia este prezentă prin- nuţa Cindroi, Andrei Kiss,
tativă de a găsi în briga­ răspundere din cooperativele a HĂRNICIE. Cetăţenii co­
I, tr-un grupaj: Din lirica' po­ agricole de producţie din co­ munei Mărtineşti, mobilizaţi Elena - Eăzărescu, loan Crlşan
dă resursele remediului, garea unei psihoze care poarelor scandinave precum muna- Baia- de CMş. S-au e- de consiliul popular, partici­ şi alţii.
se' numea văicăreală. * şi prin Radu Câmcci, Titus
iar acest virus i-a cuprins I Andronic şi Ion* Mâr-glneanu. videnţiat- rezultatele' coopera­ pă cu însufleţire 1 la gospo­
tivelor
pe toţi- membrii brigăziii Ce bine e să sari în a- • Rodioa Braga semnează un şt Ţebea. din Cărăstău,. Lunca dărirea. şi înfrumuseţarea- lo­
Ce- era de- făcut ? Or­ julor la timp! fragment de roman. Tradi- calităţii, o seamă de obiec­
I ţlonaJelor rubrici ale revia- a contractări, pe »- tive cuiu ar fi o nouă gră­
ganizaţia de■ partid şi CORNEL ARMEANO ' tei — Necesitatea artei; Cul- genda de lucru * Consiiin- diniţă in satul dfe reşedinţă;