Page 74 - Drumul_socialismului_1980_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

Noul mecanism economie
Conducătorul—specialist şl om politic lELEVJ
(Urmare din pag. 1) dem intr-un program con­ al consiliului oamenilor
cret de acţiune. în acest an, muncii, eu am înţeles te 9,3« Curs dc liir
Gheorghe Tcmian : După
de exemplu, avem de asi­
9,50 Curs de lin)
Îmbinare armonioasă a activităţii cum se ştie, noi nu con­ milat şase repere noi şi de şedinţele de partid, de sin­ 10.10 caro ne artist
Film
dicat şi 1a cursurile de per­
tr
struim, ci reparăm vagoa­ recondiţionat 20 le piese de fecţionare profesională că 11.10 luare) vorl
economico-
mecanism
noul
schimb.
Dacă
adăugăm
Cum
economice cu cei poiiiico-educativă ne. Aceasta este activitatea şi pe cele din anii trecuţi, financiar se referă în pri­ 12,05 Concert ed
scriem
a
de
bază
întreprinderii.
mul rînd la realizarea pro­
numărul acestora este mult
Ca urmare, după ce ana­
Mozaic
lizăm fiecare vagon în par­ mai mare. în acest fel do- ducţiei fizice cu cheltuieli 13.00 tic-sportiv eu
Dezbaterea cu tema aportului acestora la per­ Vorbitorii au subliniat î-n te şi-i constatăm defecţiu­ bîndim deodată mai multe mai mici, cu economii de 12,35 Săptămîrta
„Conducătorul — specialist fecţionarea tehnologiilor de acelaşi timp faptul că în nile, lansăm comenzile de cîştiguri: economisim me­ materiale, combustibil şi ÎS,58 1001 de *ei
19.00 Telejurnal
şi om politic“, organizată producţie, asimilarea de activitatea C.O.M. şi a ca­ reparaţii, cu lucrările ce tal, reducem timpul de energie. Lucrînd aşa, facem 19.30 Călătorie
la I.M.C. Bîrcea de către noi produse şi piese de drelor de conducere din u- trebuie efectuate şi mate­ imobilizare a vagoanelor în producţia netă, ne sporim mei. Repot
Comitetul municipal de schimb în vederea reduce­ nităţile pe care le repre­ rialele ce urmează a fi fo­ reparaţii, creştem calitatea participarea la beneficiile 19.30 Telecndcloj
20,25 Melodii în
partid Deva, la care au rii importului“ ; „Implica­ zintă există încă unele ne­ losite. Apoi, prin evidenţe­ acestora. întreprinderii, din care o Ştefani» R»
participat directori ai uni­ rea cadrelor din conduce­ ajunsuri, unele neîndepli- le contabile şi operative în luliu Vernichcscu : Aş parte ne vor reveni nouă 20,50 Film seria :
tăţilor economice din mu­ rea întreprinderilor, condu­ niri, că mai trebuie acţio­ ateliere, urmărim modul în vrea să menţionez că la noi la sfîrşitul anului. Ca ur­ clia el Mull<
eplsod
nicipiu, ingineri, şefi de cătorilor secţiilor, sectoare­ nat cu fermitate pentru ca care au fost executate lu­ nu se admite nici cea mai mare, noi ne ştim bine pla­ 22.00 Telejurnal
secţii, maiştri de la I.M.C. lor, formaţiilor de lucru în unităţile respective să de­ crările şi încorporate în o- mică abatere de la calita­ nul lunar şi zilnic, lucrăm 22,15 Varietăţi... 1
Bîrcea şi I.P.E.G. s-a con­ procesul educării comunis­ vină unităţi , model de peră materialele, îneît să tea reparaţiilor. Vagoanele în acord global şi obţinem
stituit în ti'-un valoros te a oamenilor. Cum înde­ muncă şi de viaţă. le folosim cit mai econo­ aleargă cu zeci de kilome­ rezultate foarte bune. Atît
schimb de experienţă. în plinesc aceştia sarcinile de Este de apreciat maturi­ mic. Sigur, mai sînt unele tri pe oră pe calea ferată la planul fizic, cît şi la re­ It adio
intervenţiile lor, tovarăşii lectori, propagandişti, mem­ tatea cu care s-au dezbă­ neconcordanţe sau erori, şi nu ne este indiferent da­ ducerea cheltuielilor mate­
Liviu Cucu, directorul bri ai colectivelor muncii tut problemele privind per­ dar ne străduim să le co­ că aleargă în siguranţă sau riale. în acest fel câştigăm BUCUREŞTI I
I.M.C,, Olimpiu Matei, in­ politice de la om la om“ ; fecţionarea activităţii de rectăm, să reducem cit mai nu. Şi încă ceva : pentru foarte bine lună de lună. dioprogramul di)
8,
giner şei, Felicia Surugiu, „Cum acţionează cadrele producţie, politice şi cultu­ mult consumurile de mate­ încadrarea riguroasă în in­ Victoria Serafinceanu: Eu Radiojurnal ; Cur
presei;
8,10
secretar adjunct al comite­ de conducere din unităţi ral-educative. S-a relevat riale — factor deosebit de dicatorii producţiei fizice m-aş referi în cîteva cu­ üiüor; 9,00 Bulei
pentru aplicarea, generali­ şi nete punem un mare ac­
tului de partid, Ilie Motor- în acelaşi timp faptul că important al realizării pro­ vinte la beneficiul între­ 9,03 Audienţa rş
de
ga, inginer şef la secţia zarea şi sporirea eficienţei mai sînt însă cadre de con­ ducţiei nete. cent pe creşterea producti­ prinderii — ca indicator Buletin literară ştiri
vista
rr
B. C.A., Vasile Beşleagă, şe­ iniţiativelor muncitoreşti şi ducere care nu reuşesc sau Octavian Butlac : Valoa­ vităţii, prin organizarea sintetic de caracterizare a Doine şl jocuri
de educaţie — preocuparea
ruletin dc
ful compartimentului pro­ cadrelor de conducere pen­ nu se străduiesc să îmbine rea nou creată a sporit şi ştiinţifică a muncii, asigu­ eficienţei. După cum se 11.00 cultural ;
Atlas
ducţie şi Nicolae Bozdoc, tru folosirea muncii cultu­ în mod armonios activita­ mai mult în ultima vreme, rarea asistenţei tehnice pe ştie, între gradul de rea­ teca „U" : Umb
maistru La B.C.A., Ioan ral-educative în scopul dez­ tea de producţie cu actul iar cheltuielile materiale schimburi, creşterea pon­ lizare a producţiei nete şi 11,33 Avanpremi
Cioflica, director adjunct, voltării conştiinţei socialis­ culturii, al educaţiei mase­ s-au redus continuu prin derii personalului produc­ a planului de beneficii e- tv. ; 12,00 Buleti
12,30 Din conloa
Mircea Baruţia, secretar te şi îmbunătăţirea com­ lor. Trebuie subliniată, de creşterea volumului de pie­ tiv, extinderea polideservi- xistă o strînsă corelare, lui nostru ; 12,1
adjunct al comitetului de portamentului oamenilor asemenea, necesitatea an­ se de schimb recuperate şi rii maşinilor şi a acordului beneficiul reprezentînd o fanfarei ; 13,00 D
partid, Aurel Cergă, pre­ trenării şi consultării în recondiţionate, prin econo­ global (la această oră pro­ parte importantă din va­ 15.00 Meridian
1
şedintele comisiei de crea­ muncii“. mai mare măsură a mase­ misirea unor cantităţi tot centul de cuprindere în a- loarea nou creată. Deci, în­ Radiojurnal ; ; 18,00
recordlng
ţie tehnico-ştiinţifică, Sam- Au împărtăşit din expe­ lor la actul de conducere, mai mari de metal, energie eord global este de 89,1 la treprinderea nu-şi poate rii ; 18,05 Bandb
rienţa lor în legătură cu şi combustibil. Colectivul sută — cel mai mare din România — R.E
son Butnaru, preşedintele problemele abordate, îosif în adaptarea hotărârilor şi nostru urmăreşte diminua­ cadrul centralei noastre de realiza beneficiul dacă (repriza a H-a)
comitetului sindicatului şi Bulea, director al I.T.A., deciziilor, Ia informarea oa­ rea normelor de consum resort), ridicarea continuă nu-şi realizează producţia hanul cu cinic
Ioan Jurca, secretarul co­ Mircea Deac, director al menilor muncii cu hotărî- prin identificarea de noi re­ a nivelului de pregătire netă, respectiv dacă nu-şi Azi, in România
mitetului de partid de la Direcţiei judeţene de poştă rile adoptate. în această pere şi piese de schimb ca­ profesională a personalului face planul fizic, în sorti- denţe sonore ; Í
jurnal ; 22,30 Rii.
I.P.E.G. s-au referit pe larg şi telecomunicaţii, loan direcţie se foloseşte încă muncitor. mentaţia stabilită şi cu 23.00 Buletin de
la unele probleme de im­ puţin multitudinea de for­ re se pretează la procesul Buletin de ştiri
Deac, director al B.J.A.T.M., de recondiţionare sau asi­ Cornel Turdăşan : Ca şef cheltuielile materiale pla­ Non stop muzic
portanţă majoră care im­ Gheorghe Diaconescu, di­ me şi mijloace ale muncii milare şi pe care le inclu- de echipă şi 'vicepreşedinte nificate. Altfel spus, mări­
plică în mod cu toiul deo­ rector al I.A.S. „Avicola“ politice de masă. Pentru mea beneficiului depinde, ® TIMIŞOARA
sebit contribuţia cadrelor Mintia, Vasile Deac, direc­ formarea omului nou, cu în esenţă, de volumul fizic tuni ¡taica radio ţ
bătrîn
din
cu-i
de conducere în dubla lor tor al I.L. Chişcădaga şi o conştiinţă înaintată, s-a al producţiei şi de cheltu­ program de mu
calitate de specialişti şi oa­ alţi participanţi. S-a reţi­ activat cu bune rezultate. ielile de producţie. Este Iară românească
meni politici. nut din cuvîntul acestora Este de datoria organizaţii­ clar deci că reducerea cît muzical : Ion
20,30—21,30
Calei
S-au relevat cu acest modul în care conducătorii lor de partid, de masă şi mai accentuată a cheltuie­ nor.
prilej „Stilul de muncă al proceselor de producţie, în- obşteşti, precum şi a C.O.M., lilor materiale, a consumu­ S
C. O.M. pentru creşterea ro­ cepînd de la şeful unităţii cadrelor de conducere să rilor specifice în totalul KSÍ ’~’*S^ÍH$23!
lului şi contribuţiei cadre­ şi pînă la conducătorul for­ persevereze cu hotărîre costurilor de producţie,
lor de conducere la perfec­ maţiilor de lucru (atelier, pentru a asigura o parti­ conduce direct şi efectiv la
ţionarea activităţii econo- schimb, brigadă, echipă) cipare şi mai activă a tu­ sporirea beneficiului din e- DEVA : Şaua
micu-productive în între­ îmbină activitatea economi­ turor membrilor colective­ fort propriu. Toate aces­ (Patria) ; Bună
prindere“; „Preocuparea ca­ că cu cea politico-educati- lor de oameni ai muncii tea noi le urmărim cu ma­ na (Arta) ţ l Secretul
RA :
drelor de conducere din vă, cum sprijină ei organi­ la înfăptuirea exemplară a ximă atenţie, exigenţă şi (Flacăra) ; Stop
cele două unităţi pentru zaţiile de partid, de masă sarcinilor economice şi po­ răspundere. masă (Siderurgi;
stimularea participării oa­ şi obşteşti la realizarea litice puse în faţa lor de Nota redacţiei. Experien­ tectivul Toma (
piit lui Sanchcz
menilor muncii la activita­ sarcinilor de producţie şi a către partid. ţa dobîndită de către co­ torul) ; “-ETROŞ
tea de creaţie tehnico-ştiin­ angajamentelor asumate în lectivul I.M.M.R. Simeria ba c 1 ■' »icrofon
ţifică în scopul creşterii întrecerea socialistă. VASILE PÂŢAN este de acum un bun cîş- Famil! noastră
bric) ; Camionul
tigat. Ea trebuie în conti­ lungă (Republi
Seini ulii de opinii nuare amplificată, îmbogă­ peni : Am fost
(Cultural); Morţ
ţită. Metodele aplicate aici
sînt însă la îndemâna tutu­ bră (Muncitore;
CAN :
Detectiv
(Luceafărul); LO
Abatorul Haţeg a găzduit economice în condiţiile au- s-a desprins necesitatea co­ ror colectivelor de muncă. gur printre priet
dezbaterea „Conducătorul togestiunii muncitoreşti, laborării care trebuie să e- Ce se impune pentru rul) ; AN1NOAS/
— specialist şi om politic“, materializarea propunerilor xiste între unităţile econo­ aplicarea fermă, corectă şi şaisprezece (Mu
U R I C A N i :
la care au participat mem­ oamenilor muncii (Ioan Bi- mice ale oraşului. eficientă a noului mecanism iubesc O N
bri ai Comitetului orăşe­ rău) ; contribuţia conducă­ Desigur, multe din pro­ economico-financiar ? Bu­ BRAD : Rocky
nesc de partid, ai Consiliu­ torului, a cadrelor cu munci blemele dezbătute n-au nă organizare şi răspunde­ roşie) ; ORAŞTD
lui orăşenesc de educaţie de răspundere la realiza­ constituit o noutate abso­ re, ordine şi intransigenţă alb (Patria) ; A
politică şi cultură socialis­ rea noului mecanism eco- lută pentru cei prezenţi. O în schimbarea unui stil de larii şl ardelenii
GEOAGIU-BAI :
ta, conducătorii unităţilor nomico-financiar (Fetrişor dovedesc rezultatele bune muncă „la pas“ şi auto- ţist Incomod (Ca
economice, secretarii comi- Văieanu) ; rolul acestuia în înregistrate de unităţile e- mulţumitor cu altul nou, tură) ; haţeg :
ianjen se Sntoar
teleior de partid şi ai co­ dobîndirea unei noi calităţi conomice. haţegane, unele dinamic, capabil să declan­ Iar) ; BRAZI :
mitetelor U.T.C. ale aceş­ în producţie (Ioan Vlăiconi) chiar la nivel de judeţ. Dar şeze energii, să învingă ru­ steaguri ; CALA!
ti >ra. au fost temele care au con­ aducerea lor în discuţie, cu tina, să împingă înainte e- curai ului II (Ca;
tură) ; SIMERIA
Vizitarea abatorului, ur­ turat latura politico-econo- accent pe acele laturi ale I.M.M.R. Simeria, sector ii vagoane. Aspect <le la mon­ conomia naţională, ţara, nastasin trecea
mărirea propagandei vizua­ mică a muncii unui condu­ muncii de conducere care tarea rulmenţilor' la un lot <le roţi vagon. spre dezvoltare multilatera­ II,IA : Sălbaticul
le; popasul la punctul de cător. Dar ea nu se rezu­ nu de puţine ori sînt negli­ lă şi progres.
documentare politico-ideo- mă la atît. Producţia se jate, sau considerate ca au­
log.că şi apoi dezbaterile realizează cu oameni, de a xiliare, era necesară. Aşa I OTO f-
propriu-zise au constituit căror pregătire politică şi cum s-a arătat în cadrul tt viată dedicată muncii
programul unei activităţi profesională răspunde, îm­ dezbaterii, conducătorul Rezultatele tra
care şi-a atins pe deplin preună cu organizaţia de trebuie să se preocupe de din 21 noiembrl*
scopul. partid şi conducătorul uni­ pregătirea sa multilaterală, (Urmare din pag, 1) măcar cu un gesi colegii Sînt apreciaţi. N-au auzit
Extr. I :
Definirea personalităţii tăţii. Pe lîngă perfecţiona­ de muncă, iar acolo unde niciodată asemenea cuvin­ 38, 13, 11, 87, 84 20, i
un
unitate
unui conducător în dubla rea politică şi profesională să asigure în de muncă. i-a putut ajuta, n-a pre­ te despre ei. N-au auzit...
sănătos
climat
sa calitate de specialist şi a oamenilor muncii (Ioan De organizarea activităţii ca simpli Îngrijitori dc a- getat să o facă“. „Lucre- Cu lofi colegii s-au înţe­ Extr. a ll-a :
om politic, cu precizarea Florea), conducerii unei în­ proprii, depinde organiza­ nimale, apoi, prin serio­ (ia a ¡ost ca o mamă pen­ les mai mult din priviri 69, 47, 60, 40, 65,
responsabilităţilor ce decurg treprinderi îi revine sarci- rea producţiei, perfecţiona­ zitatea în muncă, prin tru noi, preciza inginera sau citindu-le cuvintele Fonti de cîştigu
din aceasta, a făcut-o to­ ,na desăvârşirii educaţiei oa­ rea stilului personal de continua preocupare spre Olilia Plrvu. Sînt nişte pe buze, ca şi la acel ceas lei.
varăşa Maria Medrea, se­ menilor, organizării timpu­ muncă constituind deci o Îmbogăţirea cunoştinţelor oameni care nu au făcut de bilanţ al unei vieţi de­
cretar al Comitetului oră­ lui lor liber prin diverse sarcină permanentă a tutu­ proiesionaie, Dumitru Ar­ ceva ieşit din comun, dar dicate muncii.
şenesc de partid Haţeg, ca­ forme. Una din acestea este ror conducătorilor. delean a trecut la atelie­ şi-au văzul in permanentă O via{ă dedicată mun­ i VREME,
re a condus dezbaterile. munca cultural-educativă rul mecanic, in meseria de lucrul lor“. Oameni cii. O muncă împlinită în
Problemele dezbătute au şi artistică în cadrul Festi­ Prima dezbatere organi­ de bobinator, iar Lucrcfia, simpli, dar cu multă ome­ cinste şi corectitudine. Ani Timpul probabi
relevat complexitatea acti­ valului naţional „Cîntarea zată sub genericul „Condu­ soţia sa, la stafia de sor­ nie. Directorul unităţii a- pelrecufi în hărnicie, cu 22 noiembrie 198i
încălzi
vităţii unui conducător, ca­ României“ (Elvira Ular). cătorul — specialist şi om tare. Cuvintele rostite în răta că soţii Ardelean au responsabilitate muncito­ se va Cerul va uşc
fl
tat.
re are atît sarcini político- Intervenţiile la dezbate­ politic“ la nivelul oraşului după-amiaza acelui siîrşit tost pentru colectivul uni­ rească, în ciuda iaptului Vîntul va sufla
economice, cit şi social-cul- rea acestui larg evantai de Haţeg a fost pentru parti­ ele săplămînă adăugau, ai­ tăţii mai mult declt exem­ că natura a fost mai vi­ din est şi sud-es
minimă
turale. probleme abordate au fost cipanţi un util schimb de doma unui penel, alte şi plu. Oameni de omenie de ratura intre —3 \
prinsă
Condiţiile favorizante la obiect, vorbitorii arătînd opinii, necesar înţelegerii alte trăsături portretelor la care mulţi dintre cei tregă cu ei. Handicapaţi de, iar cea max
realizării sarcinilor de plan, concret soluţionarea unor actului conducerii unităţi­ morale ale soţilor Arde­ dăruiţi de natură cu tot de simţul auzului, fără 6 şi ii grade. Ci
pregătirea şi urmărirea lor situaţii, uneori dificile. Ei lor economice nu ca o pro­ lean. ,,Sînt nişte oameni ce poate ea dărui (în sen­ pulinta vorbirii, ei n-au dimineaţa.
(Nicolae Mărgineanu, Vio- au împărtăşit celorlalţi par­ blemă a unui om sau a cu foarte mult bun simţ. sul bun al cuvînlului) ar pregetat să se înroleze în La munte. Vrei
rel Marcu) ; responsabilita­ ticipanţi din experienţa lor unui grup de oameni din- De 25 de ani de cînd 11 avea multe de învăţat. coloanele detaşamentelor neral frumoasă
tea moral-politică a condu­ bună, dar nu s-au ferit să tr-o întreprindere, ci a în­ cunosc pe nea Mitică, spu­ Priveam la cei doi soţi. muncitoreşti şi să-şi pună variabil. Vînt tar,
le de peste 100 kr
cătorului (Petru Aida) ; arate şi neîmplinirile în tregii societăţi. nea Valentin Dăian, sînt îşi ştergeau discret lacri­ braţele, voinţa şi mintea cal viscol. (Mete
munca colectivă ca metodă munca pe care o desfăşoa­ sigur că nu şi-a jignii nici mile din ochi. Sînt iubiţi. în slujba muncii. serviciu : L. I’roi
de conducere a activităţii ră. în timpul dezbaterilor, VIORICA ROMAN