Page 75 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 75
© Si'MBÄTÄ, 22 NOIEMBRIE 1980 Pag. 3
ic! de pregnantă semnificaţie politică Sfatul medicei r TRANSJUDEŢEAN
FRIGIDER
’ Aşa ar trehuí să ligu- i
Desfăşurarea acţiunii de rii de către copii a sarci făşoară activitatea la gru Astmul bronşlc 1 reze în „Mersul tremí- ?
panlolä primire a copiilor in Or nilor ce le revin ca şcolari pele mari şi învăţătorii cla 3 rilor" personalul 2051, ţ
rilor“
rancezä ganizaţia pionierilor, sub şi pionieri din documente selor I, pe parcursul între Mari cantităţi de praf, dical atunci cînd apar ase
care traversează judeţe- I
„Omul semnul celor mai impor le de partid, din cuvîntă- gului an şcolar, în pregă i care
e“ (re- fum, gaze şi alte substanţe menea stări de suferinţe. ) Ic Sibiu, Alba, Ilune
In Si hit i A Ihn Hunnrínn- ? doa-
tante evenimente ale vieţii rile rostite de tovarăşul tirea temeinică a şoimilor vătămătoare circulă peste Apelul la medic este nece
eum social-politice a ţării, orga Nicolae Ceauşescu la tribu patriei pentru a deveni tot in atmosferă, răspîn- sar şi pentru că există şi Iţ ra şi Arad şi leagă în- 3
nizarea adunărilor la locuri pionieri, acordindu-se o a- i Ire ele trei reşedinţe de l
iv na Forumului tinerei gene dindu-se pe suprafeţe în alte boli care pot semăna I judeţ ■■ Sibiu, Deva, A- ¡
U-artls- istorice, la locul de muncă raţii şi la deschiderea nou tenţie sporită organizării tinse, ceea ce subminează cu astmul bronşic şi care ţ rad. Căci în alură de
al părinţilor, la unităţi şi de acţiuni care să facilite sănătatea oamenilor, con sint determinate de cu to
;lcä obiective economice din lui an şcolar, din docu ze cunoaşterea şi înţelege l murdăria indescriptibilă
judeţ au determinat creş mentele celei de a IV-a rea de către, copii a scopu tribuind astfel la extinder tul alte cauze. Pentru des ) care-1 particularizează,
Conferinţe Naţionale a Or
tora terea exigenţei faţă de ca rilor şi sarcinilor organiza rea unor boli ale aparatu coperirea acestora, medici 1 personalul acesta, cu ex-
Tv. litatea de pionier, înţelege ganizaţiei pionierilor. ţiei, a drepturilor pionie lui respirator, din care fa na posedă astăzi o serie | cepţia primelor două,
rea profundă a îndatoririlor reşti, a conţinutului Anga ce parte în special astmul întreagă de mijloace de la |j trei vagoane, este şi ne-
ite eu bronşlc. borator, radiologie şi clini
odată cu rostirea Angaja ADUNĂRILE DE PRIMIRE ÎN jamentului şi Codului etic
cul Mi- mentului pionierului. al pionierilor, familiariza Boala apare sub forma ce care asigură un diag
Ulittrm! ORGANIZAŢIA PIONIERILOR unor accese (crize), de obi nostic precis.
Faptul că actualii pur rea lor cu simbolurile, în
tători ai cravatelor roşii cu semnele şi stimulentele cei nocturne, manifestate Care este tratamentul ?
ic-Uimä. Adunările de primire în proprii Organizaţiei pionie-, prin aşa-zisa „sete de aer“, Ca multe alte suferinţe, şi
tricolor au făcut parte din
Organizaţia „Şoimii patriei“ organizaţie trebuie să aibă rilor. în acelaşi timp, con senzaţie de sufocare, respi astmul a fost tratat cu o | încălzit. . El fisiie ca ori-
reprezintă, pentru consilii un profund caracter emo siliile şi comandamentele raţie grea, şuierătoare. multitudine de medicamen 1 ce tren onorabil şi scoa-
şi comandamente un prilej ţional, să devină în mod pioniereşti trebuie să acţio Este însă bine să nu se te, unele cu totul fante \ te chiar clăbuci albi de
de sporire a caracterului recii activităţi cu profunde neze pentru constituirea, ajungă la un asemenea sta ziste. Dar un tratament co I aburi de peste tot, dar
:,00 Ra- stimulativ al primirii, în valenţe educative, rostirea, pînă la sfîrşitul acestei luni diu. Dar, aceasta nu se rect trebuie să înceapă cu i în interiorul vagoanelor,
iţii; 7,00 sensul cuprinderii etapiza- dar mai ales înţelegerea a detaşamentelor de la cla poate ev: ta decît prin pre desensibilizarea, cu injec
Revista sa a Il-a, pentru sprijini venire şi tratament corect \ inclusiv în cel ■ de clasa
l meló te â şcolarilor în Organi Angajamentului pionierului tarea în doze lente crescîn- l înlii, e ca în ¡rigidei.
le ştiri; zaţia pionierilor, în funcţie să constituie un moment rea acestor pionieri în ve de la‘ primele semne. De de a acelui alergen care / Credeam că e o intim-
ţ 10,00 de rezultatele muncii, de distinct de angajare plena derea integrării lor opera aceea, în boala amintită, a fost găsit vinovat de de
1,05 Ke- ră, de responsabilitate şi tive în activitatea unităţii care şi pentru specialişti ţ piaie, dar navetişti}
10, 40 participare la acţiunile co din care fac parte. clanşarea bolii, cu stabili i ne-au contrazis: în citt-
pillare ; lective, de iniţiativa şi res- acţiune. mai prezintă unele aspecte rea unui regim de viaţă şi } da numeroaselor sesizări,
ri; 11,05 , onsabilitatea îndeplinirii întreaga activitate de Cunoscînd valorile lor neclare, pacientul trebuie alimentaţie, cu evitarea e- î situaţia sc repetă zilnic.
Disco- politico-educative, adunări
Tozzi ; îndatoririlor şcolare. Aşa pregătire şi primire a şco să se adreseze medicului. inoţiilor şi supărărilor, cu \ Mai mult : ea a ¡os!
r.idio- dar, consiliile şi comanda-, larilor în Organizaţia pio le de primire trebuie să Apelul la diferite trata tratarea tuturor focarelor i identică şi in tot cursul
e ştiri ; mentele pioniereşti trebuie nierilor din acest an de fie în primul rînd o op mente, înainte de a se pre infecţioasc, cu eliminarea I iernii trecute.
olcloru- să-şi intensifice eforturile ţiune politică, să conştien
lelodiile învăţământ va fi dedicată ciza un diagnostic, înainte fumatului, sau cu institui \ Sperăm că rîndurile c-
1 la 3; pentru organizarea unor aniversării a 60 de ani de tizeze la elevi sentimentul ca medicul să cerceteze ce rea unui tratament cu sub i cestca vor ajunge cum-
; 1B,00 acţiuni politice eficiente apartenenţei la o organi elemente au determinat su l va să "fie citite şi la ca- j
Radio- care să contribuie la o mai la crearea Partidului Co zaţie revoluţionară ; ele stanţe mucofluidificante".
ele se- munist Român, şcolarii pri ferinţa, dacă este vorba de Tot acest ansamblu de ’ pe/c/e de linie, unde se 3
eminin : bună pregătire a şcolarilor miţi în organizaţie consti trebuie să jaloneze direc un astm bronşic şi care ţ face revizia trenului. Şl
.enrtană pentru a deveni membri ai ţiile fundamentale ale for mijloace care asociază o i că vom primi un răspuns
»,00 I.a Organizaţiei pionierilor, an- tuind „Generaţia celei de mării şi educării în spirit este tratamentul cel mai a- mare eficacitate cu sufici
20,30 a 60-a aniversări de la decvat, poate agrava boala. ente primejdii, trebuie să > în lupte!
},-10 Ca- trenînd în această acţiune comunist a viitorilor con 1 DIN GROAPĂ,
Radio- în mai mare măsură, şcoa crearea P.C.R.“. Se cuvine, structori ai societăţii socia Adesea accesele sînt de fie corect aplicat, corect
e dans ; la, familia, grădiniţa, comi aşadar, ca birourile consi liste multilateral dezvolta clanşate de stări emoţio urină, it şi îmbinat, lucru \ IN HÎRTOAPĂ...
1 ; 24,00 nale ca : frica, neliniştea, ^ Dc Ia Băiţ a — s dt de \
1,05—6,00 tetele cetăţeneşti de pă liilor Organizaţiei pionieri te în patria noastră. care nu este posibil decît
loctum, rinţi, ceilalţi factori educa lor, împreună cu comisiile deprimarea, neînţelegeri fa sub îndrumarea strictă şi . centru al comunei cu a- l
ţionali. ■ pentru îndrumarea activi Piof. VASILE BOTA miliare, conflicte profesio controlul medicului. i cclaşi nume — pînă la
j,oo /Ve \ Săiişlc — sat aparţinător 1
lo ,,Jo- Este necesară o inter tăţii Organizaţiei „Şoimii instructor nale etc. Toate acestea sub
sat“ — venţie sistematică în direc patriei“ să sprijine concret la Consiliul judeţean liniază odată mai mult ne Dr. O. CONSTANTIMESCU ( comunei — sînt puţini \
popu- ţia cunoaşterii şi înţelege educatoarele care îşi des al Organizaţiei pionierilor cesitatea unui consult me Medic Emerit ţ kilometri. Putini, dar i
(edalion , grei. Drumul n-a mai 1
inescu ;
top so- ’ văzut lopată de balast ţ
\ sau pietriş de multă vie- l
'fW:- . mc. Aşa că gropile şi )
'i; ' hîrtoupele s-au... adîncil ţ
ţ nestingherite. Că este o Î
assssmt ( lipsă a gospodarilor co- '
munci — consiliu popu-
argint
ra. Iri- Şaua de argint \ Iar comunul, deputaţi,
1EDOA- ţ cetăţeni — nu mat ire- i
tpurilor i buie demonstrut. Se aş- j
idru la Războiul întregului Pe regizorul Italian Lucio
; De Fulei il cunoaştem de pe ge ’ tcuptă un răspuns... con- )
ll ; Co- popor pentru apărarea nericul unor filme agreabi \ Clei. ţ
>nstruc- le : „Băieţii de la tonomat“,
!■: Pro- patriei la români „Colţ Alb“ şl „întoarcerea \ CE FACEM i
nirea) / lui Colţ Alb“. Tot agreabilă ^ CU FIERUL VECHI I
Noiem- Cartea generalului este şi recent apăruta peli-
î cursă doctor Xlie Ceauşescu, „Răz maior culă pe ecranele noastre /. ...ne întreba directorul 1
; LU- boiul întregului popor pentru ,Şaua de argint“, bucurin- 1 Şcolii generale din /iacia, |
prezece du-se de prezenţa lui Giu- i tovarăşul Emil Silvestru, t
ac um- apărarca patriei la români“ ¡j an o Gemma, actor de in-
contestabilă
; VUL- (Editura o militară, şi 1980), re- zeslrat cu acel popularitate, şi în- i — Cît aveţi ? i
o
farmec
prezintă
nouă
valoroasă
Tonta contribuţie la cunoaşterea degajare capabile să facă ui- t — Mai bine dc 5 lo- ţ
A; Sin- trecutului de luptă al po ţ ne. Ce să tăcem ? Şcoa- i
(Minc- porului român împotriva co- täte punctele precare ale
scenariului. „Şaua de argint“
wv.diui r ttiLti, uyuuu uc Cu. mü i t
Vm fost *■ străini. a Concepu- este un film de aventuri nu i la n-arc muşină pentru )
toropitorilor
orcsc) ; tă in 12 capitole, lucrarea a- în totalitate obişnuit, in mul ’ transport iar cei răspun- )
gi, te rtuoe în dezbatere — pe baza te momente desolidarizat de i zători de -eeuperarea (
___ ____________
nbrle) ; bogatei experienţe acumulate clişeele habitúale ale wes
(Steaua * eu cele peste două milenii de ternului spaghetti. Ceea ce \ materialelor rcfolosibile t
Bizonul . nu trec pe la noi de J
ta, do- j existenţă a poporului nostru trezeşte ' interes în primul Vedere din centrul 'municipiului Petroşani. Foto : V1KGIL ONOIU I ani şi ani de zile... V
acâra) ; V — aspecte fundamentale ale rinS este apreciabila sensl-
i poll- / fenomenului militar romă- bllitate a lui Fiilci de a in-
dc cui \ nesc, gîndit în mişcarea lui vestiga universul psihic in- i
erul pă- 1 tUalectică, Autorul scoate în fanţii, reproducînd — sub \ unor reacţii impresio
forma
(Popu- evidenţă, cu competenţă pro nante în complexitatea lor —
i patru fesională, permanenţa ins ti secţia Teliuc a I.P.E.G. §i
Şcoala tuţiilor militare la români, caracterul malefic al adul- totuşi, Constantin Seero-
de dil angajarea militară pentru im- tţlor-, otrăviţi de setea înavu-
uios A- plinirea unor obiective şi tivii bete, cu domiciliul în lo
treşul) ; idealuri constant defensive, Filmul are doi eroi cen calitatea Runcu Mare, nu
unii na). unicitatea in conţinut şi for- trali : unul mie şi altul ma-
mă a organizării militare pe re. Atribulele se referă însă s-a ţinut de treabă. A
întreaga vatră etnică romă- aici doar la dimensiuni fizi- săvîrşit un furt pentru
neascâ, participarea maselor ce. deoarece prin prisma
populare largi la luptele gre- factologiei copilul — hărţuit ® in Petroşani, pe arteia principala şi in marile ® Boală incurabila ? care a £ost condamnat. E-
ecu
le de apărare, purtate din de chiar familia sa —, şi Deşi s-a scris de mai mul- * - ^ pedepsei n-a
cele mai vechi timpuri pînă justiţiarul vestului sălbatic, cartiere au început plantările de toamnă. Pînă la 1 de te ori despre cei ce do fost posibilă pînă acur/1,
ii loto în contemporaneitate. Un in- sînt eroi dc aceeaşi magni- cembrie este prevăzută plantarea a 20 000 puteţi de ar sesc mărfurile iar orga pentru că infractorul a
aâo : teres aparte ti prezintă prin- tudine, moralmente vorbind', bori şi arbuşti ornamentali. dispărut. Nu pentru mult
cipiul doctrinei militare a Unul (cel adult) dobîndeste nele de stat le-au aplicat
României socialiste : unitatea această mărime graţie voca- ® La Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Petroşani, ns
77, 22, sancţiunile prevăzute de * ă- Urmărit pe
dialectică a operei de con- ţiei sale justiţiare ; celălalt î-n cadrul dezbaterilor politice au avut loc două acţiuni za f£c m
struire a societăţii socialiste (copilul) o primeşte prin fac- educative pe tema : „Politica demografică a P.C.R., asi lege, totuşi unii lucrători , "ndat, f- fost
multilateral dezvoltate şi a tura călătoare a evenimen depistat, iar acum, exe
46, 6, gurarea şi pregătirea forţei de muncă, dezvoltarea învă comerciali se vindecă greu
preocupării conducerii parti telor aspre. cutarea pedepsei a deve
dului şi statului pentru în Ataşamentul copilului de ţământului de toate gradele" şi „Creşterea continuă a bu de această boală. Recent, nit posibilă.
tărirea permanentă a capa- la unitatea alimentară nr.
906 302. justiţiarul cu „şaua de ar- năstării întregului popor şi crearea unei noi calităţi a
citătii de apărare a patriei ; gint „ cvasl „ 2 din Petroşani s-au găsit O Urme care nu sc
caracterul şi particularităţile simbolică: în lumina solară are 0 invcsUtură vieţii — scopul fundamental al politicii partidului nostru". dosite 47 kg banane, 25 pierd. Ionel Ţigău şi Şte
unui eventual război defen © Astăzi şi mîine la Lupenl se desfăşoară faza de
siv, conceput ca un război a prieteniei de o înduioşă litri de ulei şi alte fan Talai, a oii din Pe~
toare puritate se dezintegrea- masă a Festivalului naţional „Clntarea României" cu parti
'l 1 „ţţjtregului popor român, barierele artificiale si ma ciparea tuturor formaţiilor artistice din localitate. mărfuri. Şi de această troşani, şi-au abandonat
cicéis să-şi apere patria, cu-
lefice, deoarece omul se dată gestionara şi vînză- familiile. Primul a fost
ccririle salo revoluţionare im- naşte ’ curat j -^eg^ sau ® Mîine, ora 18,00, în sala de spectacole a Casei toarele au fost sancţionate condamnat la 1 an închi
pentru ' - fgţ^uni ; destin se va configura în de cultură din Petroşani, Bucureşti —magic-—circ îl pre
Vremea necesitatea organizării, înzes- funcţie de forţa cu care va zintă pe popularul iluzionist Honorius şi asistenta sa Nely, de organele de stat. Ne soare, iar al doilea la 10
1 trep- l >re S; lt) vri, militare, jzbvni să păstreze această intr-un recital de iluzionism, hipnotism şi telepatie. întrebăm însă de ce con- lun b Dar cînd să exeeu-
închegate, a forţelor compo- jmaculitate sufletească. Fru-
ar labil, nente ale sistemului militar ducerile întreprinderii co- te pedeapsa, n-au mai
roderat naţional de apărare. moaşă idee, neîndoios, care @ Astă-seară, casa de cultură aparţine studenţilor.
rempe- merita, poate, un alt cadru Cu acest prilej în foaierul Casei de cultură din Petroşani, merciale respective nu iau fost găsiţi. Umblau de
fi cu- Continuii«! tradiţiile înain- de desfăşurare. Dai, in po astfel de măsuri îneît să colo, colo, doar li se va
2 gra- taie ale lui Nicolae Bălcescu fida limitelor evidente, ea ince-pînd de la ora 16, îşi dau întîlnhe studenţii Institu curme această practică ? pierde urma. Aşa credeau
i Intre şi Miliail Kogălnicoanu pri- se impune cu autoritatea tului de mine la diverse activităţi distractive.
locală vind doctrina militară romă- sentimentelor frumoase, A- © Mîine, în acelaşi loc în cadrul serilor tineretului Rămînem pe recepţie. ei. S-au convins însă că
ncască, general-maior doctor ceasta circumstanţă ridică ® Hoţul depistat. Tî- urinele murdăriei pe ca-
Hie Ceauşescu a dat o ope filmul deasupra ştachetei ba petroşănean va fi prezentată, printre altele, tema „Cu
in ge- ră de o înaltă ţinută ştiinţi nalităţii, anulind un poten cheltuieli cît mal reduse, producţii cît mai mari". nar — 23 de ani, cu me- re au comis-o nu se pot...
eerui fică şi de un fierbinte patrio ţial tesentiment faţă de gra ® Pe stadionul din Vulcan, mîine divizionara C, Mi serie bună — sondor la pierde.
i rafa- tism. tuitate.
•ă. Lo- nerul Ştiinţa din localitate, întîlneşte pe C.P.L, Sebeş. Rubrică realizată cu sprijinul
og de Prof. dr. GHEORGHE ŞORA AL. COVACI Inspectoratului judeţean de interne
ICO). C. IOVÂNESCU şi Procuraturii iudeţene
I