Page 76 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 76
Paq. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7168 ® SÍMBÁTÁ, 22 NOIEMBRIE 1980
Plenara reuniunii de la Madrid O.N.U Rezoluţii adoptate în Comitetul
SUCCESUL... lor. Din aceleaşi motive,
politic special
MADRID 21 Trimisul numai la aspectele milita FILMELOR PROASTE Iacob al ll-lea a interzis,
Agerpres, Nicolae Chilie, re. în 1457, golful.
transmite : Plenara reuniu România consideră că NAŢIUNILE UNITE 21 nii sale din 1981, un grup Un cinematograf din
nii de la Madrid examinea relaţiile de cooperare în (Agerpres.). — Comitetul de lucru însărcinat cu stu Londra, care prezintă o ÎN CĂUTAREA
ză în etapa actuală a lucră aceste' domenii ca şi în politic special al Adunării dierea problemei angajării selecţie a celor... mai HRANEI !
rilor sale modul de apli toate domeniile de interes Generale a O.N.U. a adop de negocieri asupra „înce proaste ¡Urne din istoria
care a capitolului doi din reciproc trebuie să se rea tat o' serie de rezoluţii pri tării cursei înarmărilor nu mondială a celei de-a Rătăcindu-se în căuta
actul final de la Helsinki lizeze pe baza principiilor cleare şi a dezarmării nu şaptea arie, este pur şi rea hranei, cîfiva purcei
referitor la dezvoltarea fundamentale care guver vind unele aspecte ale pro simplu asaltat de specta de la ferma din Veike Re-
cooperării bi şi multilate nează relaţiile dintre ţări blematicii dezarmării. Unul cleare". O altă rezoluţie tori, in special tineri. A- rane — Cehoslovacia au
rale între statele participan le participante aşa cum sînt dintre . aceste documente, cere principalelor puteri ceştia se amuză copios de scos la iveală rîmînd un
te în domeniile economiei, ele definite în actul final. cere Comitetului pentru nucleare să negocieze între inepţiile acestor „croaţii“, vas din argilă în care se
comerţului, ştiinţei, tehni Vorbitorul a făcut o se dezarmare de la Geneva să ele „reducerea substanţială ale căror titluri sini con ai Iau 2 000 de groşi pra-
cii, industriei, agriculturii, rie de sugestii concrete pri formeze, la începutul sesiu a arsenalelor lor nucleare“. cludente : „Atacul oame ghezi de argint, fabricaţi,
mediului înconjurător şi în vind direcţiile viitoare de nilor ciupercă“, ,,Robotul spre siirşilul secolului XV,
alte sectoare. monstru“ sau „Moş Ge- din arginlul extras Ia cu
acţiune pentru sporirea
Luînd cuvîntul în dezba cooperării statelor partici Reuniunea Comitetului internaţional rilă ii cucereşte pe mar- noscuta mină din Kulna-
terile pe această temă re pante, subliniind în con ţieni“ /. Gora.
prezentantul României, Ni text importanţa pe care pentru securitate şi cooperare europeană DÎN NOU
colae Iordache, a subliniat România o atribuie inten PLANOR SOLAR...
că în concepţia preşedinte sificării conlucrării largi şi DESPRE POLUARE Acum, cînd întreaga lu
lui Nicolae Ceauşescu, a fructuoase între ţările din BRUXELLES 21 (Ager- în cadrul reuniunii au me se preocupă de depă
Taj
ţării noastre, cooperarea Balcani şi lărgirii cooperă presj. — La Bruxelles a fost relevate iniţiativele în bilul Mahal — inegala Ia şirea crizei energetice, in
de
monument
multilaterală între toate rii dintre statele europene avut loc reuniunea Comi treprinse de C.I.S.C.E., pre Agra, caracterizat de Ra- venţiile se succed cu re
ţările semnatare ale actu în cadrul comisiei econo tetului internaţional pen cum şi activităţile desfăşu bindranath Tagore drept peziciune. Astfel, după ce
lui final în domeniile eco mice a O.N.U. pentru Eu tru securitate şi cooperare rate în diferite ţări avînd „o lacrimă de dragoste pe a construit „avionul so
nomiei, ştiinţei, tehnicii, ropa. europeană (C.I.S.C.E.) la ca scop reluarea şi adîn- obrazul frumos al eterni lar“, cunoscutul inventator
mediului înconjurător con în cadrul aceleiaşi şedin care au luat parte repre cirea cursului spre destin tăţii“ este şi ei amenin şi constructor ambric&i
stituie o componentă majo ţe au luat cuvîntul, de a- zentanţi ai unor organisme dere, cooperare şi pace, ţai de efectele distructive Paul McKrcdy a între
securitate,
şi
pentru
pace
ră a procesului edificării semenea, reprezentanţii Ir ale poluării. Marmura albă prins noi acţiuni în acest
ai unor partide şi alte or trecerea la măsuri concre
unui nou sistem de rela landei, Danemarcei, Cana ganizaţii politice din ţări din care a fost construit domeniu de mare interes:
ţii în Europa, întrunit con dei, Greciei, Finlandei, Po semnatare ale Actului fi te pentru traducerea inte monumentul, in urmă cu el a construit un planor
dimensiuni
ceptul de securitate a na loniei, S.U.A. şi R.F. Ger nal, printre care şi Româ grală în viaţă a prevede 327 de ani, este atacată in cu elice şi de dotat cu o
mai
mari
ţiunilor nu poate fi redus mania. nia. rilor Actului final. primul rind de bioxidul de
sulf şi, in pofida măsuri placă alcătuită din celule
lor de protecţie adoptate iotoelectrice. Această pla
aflat în vizită la Washing §S Savantul japonez Hi- Grumg, a anunţat că re pînă acum, experţii îşi că este amplasată în par
ton. deki Yukawa, laureat al prezentantul norvegian la exprimă temerea că acest tea anterioară a planoru
premiului Nobel, a iniţiat NATO a fost'însărcinat să proces de eroziune va lui. Ea acumulează ener
El Intre 24 şi 29 noiem o campanie pentru semna transmită secretarului ge- continua. gia Soarelui, pe care o
brie, capitala Perului va rea unui apel care se pro nerdal ol pactului, Joseph transiormă în energie e-
găzdui lucrările Centralei nunţă pentru interzicerea Luns, că „Norvegia regretă ANUL EUROPEAN ieclrică, punînd astfel în
3 La Helsinki s-au des latino-americane a muncito tuturor armelor nucleare, întîlnirea“ pe care acesta AL MUZICII funcţiune această sui ge-
făşurat lucrările plenarei rilor. Participanţii la aceas informează agenţia Kyodo. a avut-o cu ministrul de neris ,,maşină zburătoare“.
C.C. al P.C. Finlandez, ca tă reuniune vor dezbate, El a declarat că a adoptat externe al regimului rasist Parlamentul (vesl)-curo- In viitor, cercetările din
re a examinat probleme in printre altele, probleme le această iniţiativă deoarece din R.S.A., Pik Botha. pean — organ consultativ acest domeniu al aeronau
ternaţionale şi de politică gate de emigrarea muncito numeroase ţări — intre ca al C.E.E. — a adoptat o ticii vor avea o impor
internă, rezultatele alegeri rilor latino-americani, secu re şi Japonia — îşi inten ¡88 Preşedintele Confede rezoluţie propunînd ca tanţă lot mai mare, fapt
justiiică
investiţiile
ce
lor comunale, precum şi ritatea socială, şomajul. sifică înarmările. raţiei elveţiene, Georges- 1985 să iie proclamat ,,A- sporite ce li se acordă şi
chestiuni referitoare la pre Andre Chevaifaz, l-a pri nul european al muzicii“. multiplicarea, experimen
H In zilele de 27 şi 28 mit, la Berna, pe ministrul Textul rezoluţiei aminteş
gătirile pentru cel de-al noiembrie, La Maputo va H Cuba şi Panama au afacerilor externe al R.D.G., te că, în 1985, se vor îm tărilor întreprinse de di
19-l-a Congres al partidu avea loc o conferinţă con semnat un acord cultural Oskar Fischer, aflat într-o plini 300 de ani de la verşi specialişti, printre
lui, convocat pentru 22 -24 sacrată evoluţiei situaţiei prin oare se prevede a- vizită oficială în Elveţia, naşterea a trei mari com pionieri numărîndu-se şi
mai 1981. din Africa australă, care va profundarea cooperării bi informează agenţia ADN. pozitori Georg Friedric.lt McKrcdy. '
examina şi posibilităţile de laterale în acest domeniu Flandel, Johann-Sebastian
£3 Preşedintele S.U.A., Oskar Fischer a conferit, Bacii şi Domenico Scar- DRUMUL GÎŞTELOR \
întărire a cooperării eco — relatează agenţia Pren- de asemenea, cu Pierre
Jimmy Carter, a conferit, nomice dintre statele din sa Latina. Sînt preconizate Aubert, şeful Departamen latti, recomandînd organi Guvernul canadian a ho- |
la Casa Albă, cu Ronald zonă. zarea cu acest prilej a u-
schimburi de delegaţii şi tului federal al afacerilor nor manifestări muzicale tărît să asfalteze drumul I
Reagan. Cei doi oameni La reuniune vor partici documentaţie de specialita externe, fiind examinate cu f numai pietruit) dintre/
politici au menţionat, în pa delegaţi din peste 40 de acest prilej aspecte ale re comemorative. Tyulon şi Manilobe. . /
prezenţa ziariştilor, că au ţări, precum şi din partea te, realizarea de activităţi laţiilor bilaterale şi proble SPORTURI INTERZISE mic neobişnuit, Ia prima >
expoziţlonale, concertistice,
examinat, între altele, pro Băncii pentru Dezvoltarea me ale situaţiei internaţio vedere. La a doua vedere, )
organizarea de festivaluri
bleme privind perioada de Economică în Africa, ai cinematografice şi drama- nale. Revista britanică „Wc- atrage atenţia scopul a- I
tranziţie a puterii. Băncii Africane de Dezvol turgice. ekland“ susţine că nu cestei investiţii: menţine- /
Ronald Reagan a avut tare, ai Băncii Internaţio totdeauna au iost permi rea exporiului de gîşte din )
(
S-a
spre
R.F.G.
Canada
pe de altă parte o între nale pentru Reconstrucţie şi §§ Purtătorul de cuvint se sporturile în ţară. Ast constatat că, străbătlnd 50 ţ
vedere cu cancelarul vest- Dezvoltare, ai altor orga al Ministerului Afacerilor fel, in Evul Mediu erau km de drum cu macadam i
german, Helmut Schmidt, nisme internaţionale. Externe al Norvegiei, Gerr interzise meciurile de intre Tyulon şi Manitobc, ,*
fotbal, pe motiv că numă
giştele au ajuns... prăfuite i
V, rul victimelor jocului dur pe pieţele vest-germane, i
întrecea adesea numărul
Dacă porţiunea buclucaşă i
în mecanismul de finan deficitare vor fi constrînse golurilor.. Regii Eduard al de drum nu ar fi pus în )
ţare internaţional pot in Perspective economice să recurgă la alte surse U-lea şi Eduard al Ill-lea pericol o afacere în va- \
terveni dereglări- serioase de finanţare, cum este au interzis orice sport în loare de două milioane 1
în condiţiile creşterii per pufin încurajatoare Fondul Monetar Interna ţară, molivînd că tinere dolari, asfaltarea şoselei }
manente a preţului petro ţional — care nici el nu tul nu se mai antrena la ar mai ii lost încă multă \
lului. Băncile comerciale poate să-şi lărgească ne tirul cu arcul, atît de ne vreme amînată ? Noroc cu (
vor atinge rapid limitele pentru Cooperare Eco limitat cîmpul de opera ^ cesar in timpul războaie- g
cesar în timpul războaieiştele!... giştele !...
capacităţilor lor de împru nomică şi Dezvoltare ţiuni — sau să opteze ___J
muturi şi pentru naţiuni (O.E.C.DJ, acest deficit pentru politici deflaţio- _
le industriale, dar mai a- s-ar stabiliza. Alături de nişte.
les pentru ţările în curs de acest scenariu „optimist“, în afara acestei pers
dezvoltare. Aceasta este comerciale să-şi limiteze se are în vedere şl unul pective — de la care deci mfea • Vînd Dacia 1 300, la
concluzia esenţială a unui creşterea creditelor pentru „pesimist“. Şi acesta din nu sînt excluse nici ţări bord 30 000 km. Deva,
studiu al instituţiei „Mor această categorie de ţări urmă este luat în consi industrializate —, in publicitate str. Crişan nr. 34, infor
la 15 la sută. O situaţie
gan Guaranty Trust“ — mai ’ ună ar interveni derare de foarte mulţi tervine şi ipoteza unei maţii după orele 16. (1731}
scrie cotidianul economic dacă s-ar asigura o sta specialişti economici — creşteri limitate, de 1 la
francez „Les Echos“. Po scrie „Les Echos“. El ar sută, a ritmului de dez vînzAri PIERDERI
trivit acestui studiu, o bilitate a preţului petro consta într-o creştere voltare de acum pînă în •
creştere chiar modestă a lului. Aşa s-ar spera să 1985 în ţările „lumii a • Vînd Daci» 1300, • Pierdut legitimaţie de
preţurilor petrolului în se înregistreze o scădere puternică a preţului la treia“. Acest nou factor nouă. Deva, str. Hor ia, serviciu nr. 3656 pe nu
termeni reali între 1981— sensibilă a deficitului ţă petrol între 1983—1984, negativ nu aduce nimic bloc 5, scara A, ap. 10. mele Mitrache Ştefan, e-
1985 va conduce fatal la rilor importatoare de pe care va antrena o agrava îmbucurător pentru ţările liberată de S.U.T. Deva.
•
Vînd
apartament, O declar nulă. (1728}
o nouă sporire a defici trol. în cazul unor balan re puternică a deficitelor în curs de dezvoltare, parter, gaze, faianţă, par
tului balanţei de plăţi a ţe de plăţi mai realiste şi ţărilor importatoare. în multe dintre ele aflate chet, ocupabil imediat. DIVERSE
ţărilor importatoare de în condiţiile în care pre acest caz, băncile comer într-o luptă implacabilă Deva, telefon 28386. (1727}
petrol, deficit foarte greu ţurile la petrol înregis ciale nu vor putea să-şi cu un duşman greu de • Cu ocazia aniversării
de finanţat prin sistemul trează un nivel de creş mai îndeplinească rolul răpus — sărăcia. • Vînd Dacia 1100. zilei de naştere, Puşa u-
bancar actual. Această si tere de 3 la sută pe an, din ultimii ani (reciclarea Deva, Micro 15, bloc 64, rează sorei ei Eugenia E-
tuaţie reclamă ca băncile cum speră Organizaţia petrodolarilor), şi ţările A. D. apartament 80. (1730} nescu ani mulţi fericiţi 1
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena ticîu, Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîreob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA s Abonamentele se Iac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorit voluntari
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr. 33: Telefoane: 11273, 11585. 12157. 20708 din întreprinderi şi fnstituţiL
TIPARUL •. Tipografia Deva. str. 23 August nr. 257. Costul unul abonament) 24 Iei (pe 3 tuni), 48 lei (pe 6 luni), 96 Iei (un an). i
