Page 79 - Drumul_socialismului_1980_11

> DUMINICA, 23 NOIEMBRIE 1980 Pdg. 3

r Consemnări Prostia omenească 1

Va amintiţi cum mai Prostia se putea simţi Ia jitorilor“ : bruneta bună
rîdeam in copilărie, citind ea acasă. Alîta doar că de gură, care pretindea că
povestea Iui Ion Creangă ? ea n-a rămas acolo şi n-a a moştenit „darul“ de la
piso- Ne înveselea gro7MV pros­ murit odată cu eroii Iui maică-sa sau băl rinul
tia iemeilor care boceau Creangă. panglicar, surd şi senil, in
Ia gîndul că miţa ar pu­ Intr-o anchetă Tv. care se mai păstra intac­
tea răsturna drobul de transmisă marţea trecută, tă doar viclenia care-1 a-
sare peste copil. Sau pros­ Anca Arion ne-a poves­ jula să adune bani grei
tia celui ce voia să arun­ tit colosala versiune con­ din exploatarea prostiei
ce nucile in pod cu ţă­ temporană u prostiei o- omeneşti.
vea- poiul. Sau a celui ce se meneşti, iaţă de care cla­ Emisiunea Ancăi Arion a Expoziţii personale
chinuia să ducă lumina în avut o eficienţă educati­
sica poveste a lui Ion
bordei cu polobocul. Bi­ vă neîndoielnic mai mare
Creangă rămîne o idilă. O
faria ne, dar toate astea nu ni decîl orice expunere sece­ GRAFICĂ
aşa-zisă studentă, cu o
se mai par azi decîl nişte toasă prefabricată prin di­
ailru pălăriuţă ca de s°i m ai
dulci naivităţi, căci pros­ Galeriile de artă ale vernat de legi şi criterii epurat şl epurator, capabil
patriei (dar cu minte in­ verse birouri. Căci împo­
tia, cum se vede, nu stă Fondului plastic din De­ de ordonare proprii, alte­ să cristalizeze esenţialul.
finit mai puţină decîl a triva obscurantismului
în Ioc, ci se străduieşte va ne prilejuiesc o întîl- le decît ale realului fizic, Se poate afirma că în
La col unui şoimuleţ), povestea (cînd vrem să fim poli- lucrările sale devenirea es­
ieţul să ţină pasul cu progre­ cu un surîs jenat cum a ticoşi cu prostia, îi zicem nire cu grafica semnată de context capabil să sugere­
sul inteligenţei şi culturii Adrian Timar. Elev al Li­ ze realul mai exact decît te mai importantă decît
ven- umane, cu izbînzile spec-- dat■ unei ,,vrăjitoare“ o obscurantism!) lupta tre­ ceului de artă din Deva, copia sa mecanică, prin li­ forma, că relaţia dintre
lin". mie cinci sute de Iei ca buie să fie dură şi fără forme este semnificantul
mri- tacutoase ale ştiinţei si s-o ajute să găsească o menajamente. Prostia tre­ apoi absolvent, promoţia bertatea de a construi nu
tehnicii. Vorba omului din 1980, al Institutului de ar­ un duplicat ci o replică, un căutat de artist. Titlurile
sulă pe bare o pierduse! buie scoasă în văzul lu­
povestea Iui Creangă: te plastice „Ion Andrees- echivalent al său. lucrărilor sale ca : „Dublu
HIE „Mi ţa tot s-ar Ii putut Nu, nu e nici o greşea­ mii, arătată cu degetul, ou“ Cluj-Napoca, autorul portret de muncitor“, „A-
lă : 1 500 pentru a găsi Preocuparea şi respectul
mba înlîmpla să deie drobul de ridiculizată, maltratată, iz­ prezintă o selecţie a lucră­ autorului faţă de tehnicile mintirile tatălui meu“,
sare jos de pe horn...“. 100! Şi alţii care au bită cu capul de zidul ferm rilor din ultimii trei ani clasice ale gravurii, pre­ „Trandafir“, „Omagiu Goia“
Ar Ii putut, intr-adevăr. dat mii .şi bijuterii şi hai­ al raţiunii. E singurul mod in prima sa expoziţie per­ coordonează x-eceptarea atît
omi- S-apoi oămenii aceia amă- ne, unul pentru că-i că­ în i care putem scăpa de sonală. cum şi abordarea unor noi în plan afectiv cît şi ra­
dea părul, altul pentru că soluţii de expresie plasti-
trăiau în bordeie, ea undeva, Ia o cotitură Adevărate dovezi vizua­ ţional. Sperăm ca expre­
eă
garanţia
se­
constituie
M bi­ n-aveau scoală, nu ştiau nevasta li trăia cu diavo­ oarecare de pe drumul le ale unei opţiuni stilisti­ riozităţii demersului său ar­ sivitatea lucrărilor, since­
ată“. de biblioteci si ziare iar lul, altul ca să se vindece cel mare al istoriei. ce clare, lucrările sînt por­ ritatea exprimării şi cla­
radioul si televiziunea nici de ulcer. Antologice au tistic. Nucleele operelor sa­ ritatea convingerilor esteti­
ific nu iuseseră încă gîndite. fost apoi imaginile „vră­ RADU CIOBANU nite din necesitatea re­ le sînt momentele genera­ ce să-şi găsească rezonan­
etate construirii şi reconstituirii toare de trăiri afective, gă­
Iroiu L realului intr-un context gu- ţa cuvenită în viaţa spirir
site în realitatea cotidiană, tuală a municipiului Deva.
O reuşită culegere de folclor muzical tribut ale imaginarului, ele
se dezvoltă într-un spaţiu MIRCEA BÂTCA
„Hunedoara, mîndră floare* Mamuţi tuşii PICTURÁ
BU; Recent a apărut culege­ gerea cuprinde patru ca­
icer- rea de folclor muzical pen­ pitole : „Cîntece din fot­
ul Lo­ Aici unde fintînile susură pace La Casa de cultură Deva O anumită înclinare spre
es ei ; tru solişti vocala „Hune­ elor ul contemporan“, „Cîn­ se află deschisă expoziţia etnografic şi artă popu­
dor; doara, mîndră floare“ sem­ tece de dragoste şi dor“, şi dorul de muncă miroase a pîine lară, specific hunedorene, o
¡cal ; nată de dirijorul Va&ile „Cîntece de cătănie şi în­ aici unde sudoarea fierbinte e-o floare pe ram personală de pictură —
toţi; străinare“ şi „Cîntece vechi, Gabriela Brănescu, artistă vădesc peisajele cu gospo­
Nou­ Molodeţ, in care sînt inclu­ drămuită cu grijă de glorii avidă amatoare din Hunedoara. dării moţeşti sau pădure-
ţi tin- se peste o sută de creaţii bătrîneşti“, punindu-se ast­ Constituită din 54 de lu­ neşti, cît şi cele trei va­
zică; populare, piese valoroase fel la îndemîna formaţiilor, 0 eră coloane ridică să sprijine boiţi
16,05 soliştilor şi instructorilor pe unde noi oamenii zilei de mîine crări in ulei — peisaje, riante ale „cojocului pădu-
tubul dar mai ales reprezentati­ portrete, naturi statice — renesc“.
tletin ve, o parte din inestimabi­ un însemnat număr de cîn­ victorioşi intrăm în legendă Unora din portretele pre­
afeul la comoară a folclorului tece spre valorificarea lor expoziţia este rodul muncii
'exili­ hunedorean. scenică. artistice din ultimii doi ani. zente în expoziţia persona­
ar ia. aici unde macii au sev® de sînge La o primă analiză se lă le lipseşte starea inte­
- re- Rod al unei statornice Arătîndu-se la fiecare şi schelele urcă pe trepte de soare impune efortul artistei pen-, rioară proprie, identificarea
zico- pasiuni, care l-a însoţit pe piesă — cu rigurozitate şti­
Ra- autor pe parcursul a mai inţifică — localitatea din aici unde braţe de aur tresar in filoane tru găsirea unei exprimări spirituală.
egis- proprii. Prin preferinţa fa­ Ceea ce i se impută ar­
lară; mulţi ani de muncă, cule­ care a fost culeasă, nume­ săpînd în cărbune luminii-orizonturi ţă de subiecte!« tratate, cît tistei este absenţa tema­
Uor ; gerea reprezintă totodată le şi prenumele, vîrsta in­ pe amintirea celor căzuţi sădim cîte-o floare
Pa- rezultatul unei susţinute formatorului şi anul cule­ şi ca factură picturală, ticii sociale din creaţia sa,
Pre- creaţia ei se continuă pe a trecutului istoric glorios
nuzi- activităţi instructive pe ca­ gerii, volumul se impune polenul să-i fie presărat prin fapte linia clasicismului româ­ al neamului nostru, tumul­
iziu- re dirijorul Vasile Molodeţ ca un documentai spiritua­
u an­ a desfăşurat-o în rindurile lităţii hunedorene, fiind de omagiu sfînt păstrat în calde gînduri nesc în pictură, distingîn- tul vieţii contemporane,
ii E- f eroilor căzuţi la începuturi. du-se construcţia riguroasă elocventă în acest sens
iletin ^rmaţiilor artistice de a- un real folos atît celor ce a desenului, susţinută de fiind chiar Hunedoara ar­
om» 4 atori. studiază creaţia artistică a un cromatism adesea com­ tistei.
stop Pe baza tematicii versu­ poporului nostru, cit şi tu­ RAHELA BARCAN
activitate
o
Cu
bogată
rilor şi structurii arhitec­ turor iubitorilor cîntecului plementar cu tuşe păstoa­ în ediţia a Il-a a Festiva­
tonice a melodiilor, cule­ popular. se, viguros aşternute pe
planuri mari. lului naţional „Cîntai’ea
Prin modalitatea aparte României“, unde a avut
de transpunere în pictură a lucrări la faza naţională,
Gercetarea şi valorificarea tradiţiei populare in atenţia volumelor arhitecturale im­ sub primatul calităţi: artis­
rgint
Iri- punătoare — a castelului tice, aşteptăm în cea de a
)OA- Corvineştilor — se disting IlI-a etapă a festivalului o
irilor Asociaţiei folcloriştilor „Gvid Densuşianu“ lucrările : „Curte medieva­ afirmare deosebită a artis­
j la
De- lă Hunedoara 1“, „Curte tei amatoare Gabriela Bră­
Co- Cercetarea folclorului hu­ Dintre manifestările ju­ te sat, Popelnicul, Cununa imprimări pe bandă de medievală Hunedoara II“, nescu.
truc- nedorean, atît de bogat şi deţe e ce urmăresc păstra­ griului, înălbitul pînzei, Cu­ magnetofon, filme etnogra­ „Portaluri şi trepte“, „Suc­
Pro-
ea) ; inedit, rămîne un dezide­ rea şi valorificarea tradi­ lesul, Cositul, Măsuratul fice şi folclorice pe lingă a- cesiune de portaluri“. ION CĂRJOI
iem- rat al celor care, cu mi­ ţiei populare locale, men­ oilor ş.a. şezămintele culturale mari.
¡ursă gală şi pasiune, s-au apro­ ţionăm festivalurile duba- Impresionante prin ine­ Anual, începînd din 1981,
LU- ditul, maiestuozitatea lor, în luna decembrie se va
‘zece piat de. el în timp, înre- şilor şi căluşerilor, care au
*rgă- gistrîndu-1, conservîndu-1 determinat o creştere per­ dublate şi de costumele organiza Festivalul folclo­
Jngă sau valorificîndu-1 cu gînd manentă a numărului for­ inegalabile, au rămas nun­ ric judeţean „Ovid Densu­
AN : de respect şi datorie pen­ maţiilor de colindători şi ţile de la Dăbîca-Hăşdău, şianu“ cu participarea ce­
îafă-
pro- tru generaţiile viitoare, eăluşeri. In perioada de Lăpugiu de Sus, Lăsău, lo­ lor mai bune formaţii, an­
sc) ; pentru zestrea spirituală iarnă, Asociaţia folclorişti­ calităţi situate în ţinutul sambluri ce valorifică obi­
intre milenară a poporului ro­ lor şi Centrul de îndruma­ pădurenilor, „Cununa griu­ ceiurile folclorice hunedo­
TRI-
labil mân. re a creaţiei populare şi a lui“ de la Hărţăgani şi Că- rene. Se va urmări iden-'
LSA: Animaţi de astfel de sen­ mişcării artistice de masă zăneşti, ulterior pusă în tificarea de noi interpreţi,
flun- timente, membrii Asocia­ vor cerceta şi înregistra în scenă la Institutul de mi­ rapsozi, creatori ai folcloru­
:oala
rie); ţiei folcloriştilor hunedoreni continuare cele mai fru­ ne Petroşani şi Institutul lui -local. Asociaţia se va
eaua „Ovid Densuşianu“ s-au moase colinzi laice pe care de subingineri Hunedoara. ocupa, de asemenea, de or­
:idul reunit de curînd pentru a le vor include într-o cule­ Valorificare scenică deose­ ganizarea în sate a unor
îizo- întîlniri, gen clacă ţărăneas­
, do­ analiza modul în care au gere cuprinzînd atît textul bită au cunoscut obiceiu­
rit) ; acţionat pînă în prezent, cît şi linia melodică. rile „Popelnicul“ şi „Stri­ că, va contribui la laiciza­
poli- stabilindu-şi obiective con­ garea peste sat“ prin in­ rea obiceiurilor şi datinilor
cul- Un alt obicei folcloric
pă- crete de lucru în anul ur­ valorificat l-a constituit ne- termediul ansamblului fol­ folclorice, organizarea ne-
opu- mător, an de mare efer­ deia, cadrul adecvat pen­ cloric „Getusa“ al judeţu­ deilor tradiţionale, iar
latru vescenţă culturală genera­ lui şi „Măsuratul oilor“ la pentru valorificarea cerce­
:oala tru manifestarea complexă tării din teren va iniţia se­
cul- tă de Festivalul naţional a spiritualităţi locuitorilor formaţiile din Meria (Lun­
lerel „Cîntarea României“. din aceste locuri. De pri­ ca Cerniij şi Lăpugiu de siuni de comunicări, va
ivlA: Sus. publica materiale în presă.
ecea Manifestările cultural-ar- măvara şi pînă vara tîrziu,
ticul tistice precum şi cerceta­ satele din Ţara Haţegului, Contribuţii la impulsio­ Asociaţia face apel celor
»mul rea întreprinsă la nivelul Valea Jiului, din luncile narea creaţiei populare ce se simt apropiaţi de da­
cito-
judeţului au evidenţiat Mureşului şi Streiului se au Tîrgul meşterilor popu­ tinile şi tradiţiile populare
fastul impresionant al nun­ angajează într-un ceremo­ lari şi Festivalul poeţilor de a acorda tot sprijinul
ţilor din părţile Orăştiei, nial ce se petrece după legi populari. în cercetarea, culegerea şi
ale pădurenilor din Munţii nescrise. S-a încercat şi în Dintre obiectivele pe ca­ valorificarea acestora în
Poiana Ruscăi sau ale mo­ acest an reluarea nedeii în re şi le propune Asociaţia lumina imperativelor Fes­
ţilor din Apuseni, vigoa­ localitatea care a durat-o şi folclorică „Ovid Densuşia­ tivalului naţional „Cîntarea
utru rea cu care se desfăşoară conservat-o în scurgerea a- nu“ şi Centrul de îndru­ României“.
Vre-
, cu vestitele nedei, care în Ţa­ tîtor ani. mare a creaţiei populare şi
va ra Haţegului deschid şirul Valorificare scenică au a mişcării artistice de ma­ MINEL BODEA
em- petrecerilor populare în cunoscut obiceiuri din via­ să menţionăm reluarea şta­ directorul Centrului judeţean
vor
?i 1 aer liber, obiceiurile de ţa omului, din ciclul ca­ fetei folclorice „Căutătorii' de îndrumare
ntre muncă ca şi cele legate de lendaristic, de muncă, deo­ d_ comori“, constituirea de
eaţa anumite sărbători, şi din sebit de răspîndite în ju­ colecţii de manuscrise de a creaţiei populare Gabriela Brănescu — „Vas cu flori" u/p.
viaţa omului. deţ : Nunta, Strigarea pes­ folclor literar şi muzical, şi a mişcării artistice de masă