Page 82 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 82
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL
Colectivele model de muncă şi viaţă -
o iniţiativă actuală ce-şi dovedeşte viabilitatea 10.00 Dra
3,00 Tel<
(Urmare din pag. 1) faza pc consiliu unic agro ţăiîi
industrial formaţia corală, 10,15 Filn
in luna mai a.c. la da cît mai exact situaţia, in care muncesc, m care tive model, în perioada a- brigada artistică şi teatrul Mic
luai
U.U.M.R. Crişcior a avut vom aminti unele dintre acţionează în toate împre nalizată. Şi luăm ca exem dat mai multă atenţie asi din comună, grupul vocal 11*25 Dos
loc o dezbatere cu activul criteriile care stau la baza jurările, membrii acestora plu două formaţii : echipe gurării condiţiilor tehnice din Ţebea şi alte torte ar luar
12,10 Tel<
de partid, în care, după ce acţiunii : realizarea exem îşi respectă într-adevăr le „lăcătuşi 1“ (condusă de de prezentare, şi dacă şi tistice remarcate în aciuata 10.00 Tel«
s-a analizat activitatea or plară, lună de lună a sar angajamentul. Pot afirma comunistul Torna Tomodan) publicul ar ii fost mai nu ediţie a Festivalului. 10,05 Şco.
ganizaţiilor de partid, sin cinilor economice ; lichida că în sinul acestor forma şi „lăcătuşi II“ (condusă de meros (se pare că pînă mai Noutăţile în fazele de la călii
dicat, U.T.C. şi O.D.U.S. pe rea totală a absenţelor ne- ţii s-a întronat o discipli comunistul Ioan Matei), ieri publicul se încadra în Dobra şi Baru le-au adus 16,35 Cur
linia muncii politico-educa- motivaté ; lichidarea ori nă fermă, muncitorească, o fiecare avînd cîte 21 de lu punctajul întrecerii!) iaza cîteva formalii inedite. La 16,55 Din
17.20 Al ir,
tive de formare a omului cărei sancţiuni pe linie ad atmosferă specifică, de e- crători în componenţă. De la de la Hunedoara ar Ii cîş- Pane. (Dobra) unde a Joşi 17,45 Ciul
*şou, s-au adoptat o serie ministrativă, N.T.S. şi de mulaţie creatoare, de în începutul anului, în cadrul tigat în calitate. o foarte bună organizare^ a 18,25 lntr
18,50 1001
măsuri menite să im organizaţie ; antrenarea fie trecere în muncă, că fieca acestor colective nu s-a în In Valea Jiului, faza în fazei (ăici s-a realizat şi o 19.00 TelC
de
expoziţie
popu
cusături
pulsioneze şi să îmbunătă cărui membru din colectiv re muncitor se străduieşte registrat nici o abatere de trecerii a losl găzduită Ia lare), revelafia a fost tea 19.20 Actl
ţească întreaga activitate la activitatea de creaţie să-şi realizeze exemplar la disciplină, nici măcar o Petrila. 300 de artişti ama truI popular nescris de la 19,40 Ane
ţia
în acest domeniu. ,Cu acest tehnico-ştiinţifică ; partici sarcinile de plan, să dea singură absenţă nemotiva tori, cuprinşi în 22 forma Pane, iar la Baru brigada 20.20 Seai
prilej mai multe colective parea intensă la viaţa po numai lucrări de calitate. tă. Nu mai vorbim de fap ţii de diferite genuri, de la artistică a tinerelului şi o- „He
de oameni ai muncii din litico-educativă şi cultura Argumentul ? Deşi în a- tul că toate sarcinile de Lonea şi Petrila, au evoluat biceiul folcloric de la în Hei
unitate s-au angajat să lă din unitate şi, "bineînţe ceastă perioadă am întîm- producţie sînt onorate în în prezenţa a lot alifia spec treprinderea ,,Reiraclara", ţie
vegi
devină colective model de les, o conduită ireproşabilă, pinat unele greutăţi, secţia mod exemplar, în condiţii ia/ ort. Formaţiile de tea precum şl montajul literar- 22.20 Tele
muncă şi viaţă. nu numai în întreprindere, noastră şi-a realizat şi de de înaltă calitate. Membrii tru, montaj literar-muzical muzical realizat de lormafîa
Am revenit acum, după dar şi în familie şi socie păşit constant sarcinile de formaţiilor sînt prezenţe şi brigada artistică ,,Bucu acestei unităţi economice in
şase luni, în uzina din tate. producţie. Pe 10 luni, de active şi • în viaţa localită riile muncii“ de Iu Lonea, colaborare cu şcoala gene
Crişcior pentru a vedea în Cum cele mai multe din exemplu, planul la produc ţilor în care locuiesc. Aşa, corurile ,,Freamătul aclîncu- rală. Kl
ce mod comuniştii, toţi lu formaţiile care s-au anga ţia globală şi marfă l-am de exemplu, cei doi şefi lui" şi al sindicatului învă- La Deva, iaza municipală
BUCUl
crătorii din colectivele a- jat să devină colective mo realizat în proporţie de 104 de echipă, Ioan Matei şi ţămînt şi formaţia de mu rezervată montajelor lilerar- dioprogr.
mintite, au înţeles să-şi del de muncă şi viaţă a- la sută. Iar artizanii aces Toma Tomodan, sînt frun zică uşoară din Petrila s-au muztcale şi grupurilor de Radio jur
respecte angajamentul luat parţin de secţia I, l-am tor succese sînt, în primul taşi în satul lor, Zdrapţi, impus prin calitate (conti recitatori a prilejuit — nu presei; !
nui, interpretare, (¡nulă sce
în faţa activului de partid, abordat mai întîi' pe ingi rînd, membrii colectivelor în munca pe ogoarele nică). Se cuvine o mai mare o întrecere, cum era ftre-c, diilor; 9,
9.05 RftsF
cum se materializează ini nerul Viorel Martin, şeful model de muncă şi viaţă. C.A.P. şi în activităţile ob atenţie prezenţei scenice Ia cum s-a desfăşurat în an- lor; 10, (H
ţiativa amintită. secţiei. — Ţin să subliniez — şteşti. Exemplul lor este formaţiile de dansuri popu lea localităţi!, ci o analiză 10.05 /
Am pornit de la un pa — Un lucru este cert. intervine Ioan Gabor, se urmat şi de alţi muncitori lare şi taraful de la Lonea pentru... neparticipare (au 10,25 Mm
Mioriţa;
nou aflat în curtea între Şi înainte formaţiile res cretar adjunct cu propa ca Nicolae Ruda, Ioan Ta şi mai multă preocupare iosL prezente doar formaţiile ştiri; 11,
prinderii, pe care erau în pective se situau printre ganda al comitetului de bac, Liviu David, Marcel pentru calitate brigăzilor ar de gen de la T.C.H. şi Gilbert
scrise atît formaţiile şi sec colectivele de frunte ale partid — că aproape toţi Stanciu, Ioan Golcea, Cor tistice de Ia Preparaţia căr l.C.I.T.P.L.G.l.M. şi Tipogra- Avanprei
12.00 BuJ
toarele care'au preluat ini întreprinderii, dar de a- oamenii muncii din colec nel Bolcu şi alţii. bunelui Petrila şi sectorul iie). Secretarii comitetelor Din c
de partid din unităţile eco
ţiativa, cit şi criteriile a- tunci, de cînd s-au angajat tivele ce au preluat iniţia Deci, faptele eonfirmă, i- IV al l.M. Lonea. nomice şi instituţiile devene, nostru;
cesteia. Pentru a putea re- să devină model, prin felul tiva participă activ la via niţiativa formării unor co Intre brigăzile artistice prinderii
13.00 De
ţa politico-educativă şi cul- lective model de nvuneă şi preşedinţii comitetelor sin Clubul e
tural-artistică din între viaţă îşi dovedeşte viabili prezentate Ia Brad s-a re- dicale şi ale U.T.G. au iosi dio jurnal
lingă
pe
la
de
cea
lielal,
răspundă
Minerii de la Uricani prindere. la viaţa obşteas tatea. Este necesar ea, por I.G.S.M. (recunoscută la în chemaţi, organului municipal economic
ieri,
să
In fata
român eşt
că din localităţile în care
aceste
prime
de
nind
Ia
lorma-
domiciliază. nuclee catalizatoare, ea să trecerea pe ramură) Spitalului de partid pentru slaba acti medicul u
a
ştiri;
ţia
17,
depun eforturi pentru La cele afirmate de in fie îmbrăţişată de cît mai T.B.G. cu un loarte bun vitate politico-educativă femeilor;
de
gen
al«
terlocutorii noştri, vom a- multe colective de la text, structurat pe o muzică ctesiăşurală în cadrul celei terne seri
rele
de a lll-a ediţii a Festiva
rezultate mai bune duce şi cîteva exemple ca U.U.M.R. Crişcior. adecvată, care replici ocolit lului naţional ,,Cinlarea folcloric; in
bine
cu
re relevă în mod conclu
peisaj
studiate,
n-au
care
va
dent evoluţia acestor colec MIRCEA LERADATU critica, .¡ie că a ¡ost vorba României", analiză siguranţă, ran; 20,3
impulsiona,
cu
tul ui roii
(Urmare din pag. 1) că s-au executat unele lu de un infirmier sau de di activitatea cuttural-artistică fcin de ş
crări de pregătire fără rectorul unită(li. .La Baia In unităţile vizate. sonore; 2
formeze un nucleu de buni vreun rezultat, la unele nu de Griş iaza de duminică a Faza pe localitate a ¡es 23,00—5,00
nocturn.
meseriaşi, cei mai mulţi, s-a confirmat rezerva, sau demonstrat că există reale tivalului muncii şi creafiei
nestimulaţi corespunzător, n-a fost întîlnit stratul de resurse atunci cînd se mun s-a desiăşurat, in aceste
optînd pentru lucrul la cărbune. Toate acestea în ceşte. Numeroasele forma zile, şi la Topliţa, Gheţari, «]li
brigadă, unde cîştigurile carcă nejustificat cheltuie Tsmnzm ţii artistice de pe valea Băifa, Ribita, Tomeşti, Bur-
erau mult mai mari. In lile de producţie şi, mai Grişulut Alb au făcut aici juc, llia, Geoagiu, lunca
DEVA:
plus, tectonica foarte grea mult, nu au nici o finali dovada unei serioase pre Cernii, Vălişoara, Biăjeni, (Patria);
a zăcămîntului a diminuat tate. în cazul brigăzilor • Oamenii muncit din cadrul complexului meşteşugă gătiri. întrecerea a urcat spre Luncoiu dc Jos şi Simerîa. (Arta); l-
şi ea din realizări. Pe a- conduse de Traian Pop şi resc a) cooperativei „Drum nou", de pe strada Karl Marx, planat (
o povest
cest fond mecanizarea a Ştefan Baciu, linia de front s-au întîlnit cu jurişti hunedoreni în cadrul unei dezbateri Faza zonală a întrecerii artistice der urgisi
foot considerată aprioric o nu este o problemă, însă pe tema : „P.C.R., partid revoluţionar al clasei noastre Arabia (j
piedică în calea realizări aprovizionarea şi transpor muncitoare, forţa politică conducătoare în R.S.R. Contri te (Consi
lor tradiţionale, mentalita tul mai scîrţîie. buţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu la îmbogăţirea teo a pionierilor şi şcolarilor SÂNI : §
nirea); <
te care, pe alocuri, se mai După cele aflate am ce riei revoluţionare despre rolul P.C.R. ca centru vital al în întoarce
păstrează şi acum. rut şi părerea inginerului tregii noastre naţiuni". Fugi, te
în ciuda acestor greu Carol Schreter, directorul ® Duminică, casa municipală de cultură a găzduit Continuă întrecerile artis lile generale nr. 1 şi 2 Criş ca) ; LUI
tu Iui Pri:
tăţi, au fost obţinute şi re întreprinderii, care arăta concursul formaţiilor artistice din suburbiile hunedorene, tice zonale ale pionierilor cior şi nr. 2 Brad ; grupuri CAN : B
zultate bune. In acest an, că intr-adevăr situaţia aşa care s-au întrecut la muzică şi dansuri populare, precum şi şcolarilor pentru desem vocale de muzică populară: tor esc) ;
spre exemplu, faţă de anul se prezintă, cifrele demon şi la montaje literar-artistice. Joi, 27 noiembrie pe ace narea lormaţiilor, reprezen tocul III — Şcoala generală Iul (Mun
Caută
trecut, a fost extrasă me strează saltul de producţie, eaşi scenă se va desfăşura faza municipală a formaţiilor tative ca repertoriu şi in nr. 2 Brad; menţiune —
( terpretare, care să participe Şcoala generală Valea Brad; PETRILA
canizat o producţie mai îndeosebi pe seama creş de muzică tinără şi de muzică uşoară. (Munci toi
mare cu 60 000 tone, ridi- terii productivităţii muncii, • Deosebit de pilduitoare este activitatea culturol-edu- ia iaza judeţeană a Festi solişti vocali de muzică Grădina
(Mun ci toi
cînd ponderea producţiei ca urmare a introducerii cativă a casnicelor din cadrul comisiei de femei nr. X de valului nafional „Cînlarea populară: locul I — Ma Rocky 1
extrasă pe această cale la mecanizării, dar rezultatele cartier, care fac parte din colectivul teatrului de păpuşi României". riana Balşa (Şcoala genera ORAŞTIE
lă nr. 2 Brad) şi Neia Bîr-
40 la sută. Numărul aba —din acest an nu mulţumesc La Brad s-a desiăşurat 1 batici
tajelor dotate cu complexe colectivul. De aceea ne-a ..Sfidează". Sub îndrumarea competentă a inimoasei lor faza orăşenească a coruri na (Şcoala generală nr. nuci (Fii
BAI : Da
II —
Vasile
locul
Brad);
mecanizate a crescut la prezentat o seamă de pre instructoare Ecaterina Crişan, aceste femei pregătesc spec lor, grupurilor vocale, soliş Ijunc (Liceul „Avram Iancu" sa de i
tacolul „Mofturică", cu care micuţii spectatori se vor tn-
Ultimul
cinci (în prezent însă func ocupări, toate fiind în cen tilni la începutul lunii decembrie. tilor vocali şi lormaţiilor Brad) şi locul III — Florica Iar) ; E
ţionează doar trei), produc trul atenţiei, care vor duce instrumentale. Formaţiile Biriş (Şcoala generală nr. 1 computer
tivitatea muncii în aceste in viitor la îmbunătăţirea • in cadrul unei şedinţe de lucru a avut loc reor prezente în concurs s-au Crişcior); formaţii instru CÂLAN:
abataje a crescut conside situaţiei. Pe primul plan se ganizarea comandamentului municipal pentru combaterea clasat asliel: cor : locul 1 sa ile cu
rabil faţă de perioada de situează calificarea şi poli fenomenelor meteo, adoptîndu-se un program de măsuri — şcolile generale nr. 1 mentale (de acordeoane): Knock-ou
Interviu
început. Sînt rezultate in calificarea personalului din şi sarcini concrete pentru toate întreprinderile şi institu Brad şi nr. 2 Crişcior; lo tocul III — şcolile generale personale
contestabile care atestă abatajele mecanizate, pre ţiile de pe raza municipiului. In rîndul principalelor mă cul II — şcolile generale nr. 1 Crişcior şi nr. 2 Brad.
faptul că mecanizarea este cum şi de la celelalte, mi- suri se află pregătirea utilajelor şi ' formaţiilor pentru in nr. 1 Crişcior şi nr. 2 Brad ; Fază zonală a lormaţiilor
binevenită şi la Uricani. zîndu-se pe faptul că nu tervenţii operative in caz de polei şi inzăpeziri. locul III — Liceul „Avram
Din numărul mare de mai aşa vor fi atraşi oa Iancu" Brad j grupuri vo artistice pioniereşti a mai
brigăzi, foarte puţine au menii spre asemenea teh SABIN IONESCU cale folk : locul III — şco avat Ioc şi la Dobra şi llia. Rezul
încheiat cele două decade nologii. în prezent se exe ciaţe di
ale lunii noiembrie cu pla cută lucrări de pregătire • Ca urmare a semnalului Extr.
Extr.
nul realizat sau depăşit. pentru introducerea com critic publicat de ziar, con 27, 26.
Cîţiva dintre şefii acestor plexului de înălţimi mari, ducerea C.S. Hunedoara ne Extr.
brigăzi ne-au explicat mo ce va sosi pînă la sfîrşitul informează că s-au luat mă 2, 1.
Extr.
dul cum au reuşit să-şi Or acestui an. Tot în acest suri operative pentru colec 16. 21.
noreze sarcinile. După cum sens se pregăteşte fluxul de tarea fierului vechi din in notăm : întocmirea progra a criticii apărute în ziar, a- Extr.
am aflat, acest mod este transport pe o distanţă de cinta unităţii şi predarea lui mului de repetiţii, fixarea da rată că măsurile întreprinse 25. 19,
Extr.
accesibil oricărei brigăzi de 1,5 km, creînd premise secţiei alimentarea oţelăriilor. telor orientative pentru pre s-au concretizat în confec 22. 38. 2
la Uricani sau din altă pentru o funcţionare con Astfel s-au stabilit măsurile zentarea spectacolelor în o- ţionarea a trei panouri mari Fond
parte: muncă ordonată, con tinuă, dată fiind producţia privind efectuarea operaţiu nităţile întreprinderii, îmbu pentru îmbunătăţirea propa 1 421 887
ştiinciozitate, bună organi zilnică numai de la acest nilor de casare a macaralei nătăţirea repertoriului brigă gandei vizuale, actualizarea
zare a lucrului în abataj, complex de 1500—1800 to „Voronej", în vederea recu zii artistice în vederea pre «¿fişierelor de pe aleea din
cu un ajutor corespunzător ne, precum şi celelalte ac perării a 20 tone metal, pen zentării la concursul iniţiat faţa căminului cultural, mqj
din partea transportului şi cesorii — camera de mon tru predarea altor două tone de Uniunea sindicatelor mi buna gospodărire a lăcaşuri
aprovizionării. Constantin taj, căile de acces, alimen niere, în zilele de 14—15 de lor de cultură, din sqtele Fo7 Timpul
Sorescu, din sectorul I, ca tarea cu energie electrică. metal rezultate dintr-o mo- cembrie a.c. la Petroşani, net şi Qltrtbâ-Ponor. 25 noiemb
re are un complex meca Odată cu punerea în func-- carq M.C., casată in 1975 ŞÎ j* j se menţin
nizat, a realizat planul în ţiune a acestui complex, a cantităţii de circa 14 (one © întreprinderea de moră- • in legătură cu drumul variabil,
slab
la m
proporţie de 102,7 la sută, producţia minei va creşte fier vechi existent în zonă de la şoseaua naţională spre vest. Temi
este mulţumit de utilaj, considerabil. De fapt, pe a- cuptoarelor de var. rit şi panificaţie Deva ne fa prinsă no:
însă a avut multe sărituri ceasta s-a scontat şi în ar ce cunpscuţ că a. luat măsuri Şăuleşti, Consiliul popular o- 2 şi 3 gra
7 şi 12 gr
ale stratului, de unde o se cest an, cînd au fost pre ® Printr-o adresă trimisă pentru îmbunătăţirea Călită; răşenesc Simeria ne comuni semnala c
rie de defecţiuni la trans văzute sarcini mari, dar a redacţiei, comitetul sindicatu ţii pâinii ce se fabrică la 5-’ că,. printr-o adresă, că pînă seara, car
portoare şi la cadrele com întîrziat aducerea utilaju GrUjUii <ie şantiere Rîit lui de la I,M. Hunedoara ne nitatea din Călan şi speră în prezent s-a reparai por- persista.
mtint
La
plexului. Doreşte însă ca în lui. Deci sînt crsafe'toate Mare-KDlCzat, secţia de pro înştiinţează că, însuşindu-şl ca populaţia să fie mulţumi să, cu cei
viitor întreprinderea să de posibilităţile ca I.M. Uri ducţie Ioan Murdari Haţeg. criticile formulate de ziar, a tă îh viitof. ţiuiYeă dihsprfe $ăt pînă lă nin. Vint.a
industrială
esle
Frezorul
pună mai mult interes cani să intre din nou în un bun organizator la locul luat măsuri pentru perma pod şi se iüilëazâ. în zona ţearsifica ri
pentru asigurarea liniei de rîndul colectivelor de frun de muncă. nentizarea activităţii forma ® Conducerea Căminului podului, astfel ca drumul să km/oră di d
leorolog
front. Se referea la faptul te.din Valea Jiului. Foto : V. ONOIU ţiilor artistice, intre acestea, cultural din Pui, ca urmare fie terminat cît mai curînd. Ţuţuriga).