Page 83 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 83
MR. 7170 ® MARŢI, 25 NOIEMBRIE 1980 Pag. 3
.. -• ___ * îr.. ■ • - ■ \ ,|I!
mii |
SPOR 7 SPORT Illll
ilZIUNE
i Hunedoara sportivă — Ea rtiyeful faimei,
ţării — învă- F.C. Corvinul -
reşcolar
rial : „Cazul hărniciei şi prestigiului oamenilor acestui judeţ „U“ Cluj-Napoca
Hullen“. Re-
imului episod
istoriei (re- 1-2 (0-1)
— Activitatea în sport se 61 Ia 80 în prezent. sportului. In afara numelor Hunedoarei, se neglijează După două partide con
măsoară in cadrul unui ciclu — Cum s-au reflectat a- amintite trebuie să pome creşterea sportivilor din rîn secutive susţinute în depla
olimpic. Care silit, pe bara cesle măsuri şi condiţii nesc aici cîţiva din sporti dul copiilor şi juniorilor. şase metri a tras în braţe
:i şcoaJa noii sare, la Baia Mare şi la le portarului Moldovan.
acestui criteriu, principalele create în rezultatele obţi vii care fac cinste colecti Considerăm un neajuns al Timişoara, ambele pierdu
limbă engleză acumulări ale mişcării spor nute de sportivii hunedo- velor şi culorilor cluburi nostru, al celoi ce lucrăm te, fotbaliştii hunedoreni Aşa se face că pentru
> socialiste tive huneciorene în această reni ? lor ce le reprezintă. -Să în în sport, că nu am reuşit ca prima dată în acest cam
pionieresc — Mai întîi să amintim cep cu fotbalul, unde tre au jucat duminică pe te
aere tul ui perioadă ? la handbal, volei şi baschet ren propriu în faţa unei e- pionat spectatorii hunedo
şi răspunsuri — Pe baza planului de participarea la Olimpiadă, buie să amintesc de rolul să participăm cu cel pu chipe „U“ Cluj-Napoca, reni âu asistat la prima în-
eri măsuri adoptat de Biroul unde Hunedoara a adus ţă ce-1 are Mircea Lucescu, ca ţin o echipă la nivelul di frîngere pe teren propriu a
Comitetului judeţean de rii noastre, prin Nadia Co sportiv şi antrenor, în for viziei A, aceasta fiind de foarte ambiţioasă, care şi-a echipei Corvinul.
ea economică pregătit bine jocul apărîn-
Lv. : Civiliza- partid, s-a pornit de la o- maneci, două medalii de aur marea la Hunedoara a unei fapt una din sarcinile pro Sigur, înfrîngerea este
i (II) biectivul stabilit ca judeţul şi două de argint. Adăugind echipe de forţă în fotbalul puse pentru această perioa du-se grupat, uneori supra- neplăcută, dar mai îngrijo
teatru : Hunedoara să intre, din la aceasta cucerirea de că nostru, apoi pleiada de dă, dar nerealizată. numeric, dar a şi contra
Gabler“ de tre llie Băieş a titlului de fotbalişti tineri, în frunte cu rătoare a fost maniera de
l)sen. Produc- punct de vedere al poten — Care sînt principalele atacat periculos. Dealtfel, joc a unor fotbalişti hune
eviziunii nor- ţialului performanţei sporti campion mondial la popice, Michael Klein. Fiind vorba orientări şi direcţii de dez studenţii clujeni au şi des doreni care au evoluat la
ve, în riadul judeţelor frun cele palru medalii de aur despre fotbal, trebuie să voltare-a sportului de per chis scorul, în min. 26, îm întîmplare, fără voinţă.
.1. şi una de bronz cucerite la subliniez aportul şi exem
taşe, precum şi participarea formantă în judeţul nostru ? potriva cursului jocului, Este drept, Merlă are pe
pentru prima dată la Olim campionatele europene de plul pentru coechipieri al — Pe baza noilor sarcini cînd Cîmpeanu II, deşi conştiinţă cele două goluri,
piada de la Moscova 1980. gimnastică pentru junioare lui Cavai Iosif, portarul primite prin care s-a sta studenţii clujeni au jucat
O in vederea îndeplinirii a- de Ecaterina Szabo şi Lavi- Jiului. Un model de dîrze- bilit ca fiecare judeţ să se flancat de Merlă şi Ando- organizat, dar de această
cestui deziderat s-a acţio nia Agachi, cîştigarea titlu- nie în pregătire şi luptă profileze pe anumite ramuri ne, a şutat în plasă, 0—1, dală hunedorenii n-au mai
nat in trei direcţii: îmbu şi chiar probe sportive, în şi tot ei au modificat sco
I : C,00 . Ra- acţionat ca o echipă. Toate
dkmiiieţii; 7,«o nătăţirea structurii organiza Interviu cu prof. VIOREL JIANU, funcţie de condiţiile exis rul în min. 59, prin Bata- cele 15 cornere, ca şi mul
8.00 Revista torice a unităţilor de per prim-vicepreşedinte al C.J.E.F.S. tente, în acest sens făcîn- cliUj-care, de la centrul te
lurieru! melo- formanţă, fiind creat clubul du-se şi o structurare a renului, s-a dus piuă în te alte centrări în careu au
iletin de ştir' fost executate pe sus, im
m ascultăto de gimnastică şi atletism din lui de vicecampioană euro sportivă ni le oferă şi arca secţiilor pe trei nivele — careu şi a şutat pe lingă precis. Tinerii fotbalişti de
etin de ştiri ; Deva, un centru de înot şi peană la rugbi, echipă din şii Vasile Tămaş şi Dorina olimpic, internaţional şi na portarul hunedorean uluit
anţe sonore ; unul de fotbal pentru copii care fac parte şi trei spor ţional, judeţul nostru va de simplitatea fazei : 0—2. la Corvinul au primit du
iopulară; 10,40 Damian de la Aninoasa, dezvolta cu prioritate atle minică o lecţie aspră dar
)0 Buletin de şi juniori la Hunedoara, sec tivi de la Ştiinţa Petroşani, Rita Gheorghiţă, campioa Dar pînă atunci Corvi din care pot trage multe
iscoteca „U“ : ţiile de rugbi şi sanie la respectiv Bucan, Ortelecan nă naţională' şi componentă tismul, gimnastica, fotbalul, nul a avut, mai ales la în
yllivan ; 11,20 C.S.Ş. Petroşani şi Sime- şi Tudose, precum şi cîşti-. a lotului olimpic de sanie. rugbiul, înotul, luptele li învăţăminte.
Radio-TV. ; ria etc. Cu sprijinul nemij bere, tenisul de masă şi de ceputul partidei, iniţiativa F.C. CORVINUL : Ion
de ştiri; 12,05 garea a patru titluri de Mihaela Budecan, campioa cimp, sporturile nautice, şi a creat cîteva bune oca
ra folcloririui locit al organelor de partid campioni balcanici la atle nă naţională de junioare la zii, dar atacanţii le-au iro Gabriel — Nicşa, Andone,
Corul Intre- şi de stat, o dezvoltare deo tism — prin West Olga şi atletism, de la Metalul Hu schiul, sania, tirul cu arcul, Merlă (min. 69 GălanŢ
vioane Bacău; sebită a cunoscut baza mate Balint Istvan, la handbal ti nedoara, Cszaszar Frederich, handbalul şi altele. sit. Cele mai clare le-au Bogdan, Dumitriu IV, Red-
1 la 3; 15,00 Ca obiective imediate ratat Văetuş (min. 4), Ga-
Hor; 16,00 Ra rială a sportului, fiind date neret — prin OUea Jalbă şi multiplu campion naţional avem în vedere înfiinţarea nic, Petcu, Lucescu, Gaboir
ft) Coordonate in folosinţă bazinul de înot Rodica Ardelean, iar la bas de navomodelism de la Jiul bor (min. 6j, Nicşa (min. (min. 46 — Dumîtrache),
16,40 Şlagăre din Hunedoara, o modernă chet junioare, prin Denisa Petroşani şi alţii. unei secţii puternice pen 16), iar în min. 37 funda Văetuş.
); 16,55 Sfatul sală de gimnastică la De Făgărăşan — avem imagi tru atletism, înfiinţarea,
,00 Buletin de — Există şi probleme că după modelul, gimnasticii, a şul Ciocan a scos balonul Jocul a fost cPndus de
ad io m a gaz i n u l va, un poligon pentru tir nea unui bilanţ pozitiv ca rora nu li s-a găsit o re de pe linia porţii. Otto Anderco, în maniera
5 Poemele e- cu arcul la Aninoasa, un re situează judeţul Hune zolvare corespunzătoare ? unui centru Ide fotbal cu sa obişnuită.
cioii ; 18,00 O- stadion de rugbi la Petro doara pe locul întîi pe ţară, — Desigur ne confruntăm cantonament permanent la In min. 54, Petcu a şu Ca o consolare, vom a-
20.00 Moment Hunedoara şi a unuia de tat în bară. Scorul s-a mo
5 Românul — şani, două popicării şi pes după Bucureşti, lucru demn şi in prezent cu o serie schi la Petroşani, în Parîng, dificat în min. 69, cînd minti că la tineret-speran-
ia! WHitempo- te 11 săli de pregătire pen de reţinut dacă' avem în de greutăţi care ţin în prin ţe F.C. Corvinul a cîştigat
moria pămîn- tru gimnastică, lupte, tenis, vedere că în 1975 ne situam cipal de răspunderea unor şi alte măsuri de ordin or Nicşa a fost faultat în ca cu 5—0, toate golurile fiind
ic; 21,00 Bule- caiac, box şi alte sporturi. pe poziţia 29—32 din acest cadre ce lucrează în mişca ganizatoric şi material ca reu şi lovitura de pedeap
21,05 Cadenţe re vizează, în final, afirma să a fost bine transforma marcate de Oncu. E timpul
1 zi intr-o oră: Toate acestea însă nu erau punct de vedere. rea sportivă, de pasiunea cu deci, să ne amintim de a-
i stop muzical suficiente pentru a face pa — Sînt Intr-adevăr de care îşi fac meseria unii rea unui număr mai mare tă de Dumitriu IV : 1—2.
sul spre marea ' performan reţinut aceste rezultate. Pe profesori şi antrenori. Prin de sportivi hunedoreni pe Şi totuşi, cea mai clară o- cest tînăr serios şi munci
ţă. De aceea, ne-am orien plan intern cum se concre cipalul neajuns îl constituie podiumul întrecerilor inter cazie a fost ratată de Nic tor.
tat şi spre asigurarea unor tizează potenţialul sportiv faptul că la o serie de ra ne şi internaţionale. şa, în min. 90, care de la MIRCEA NEAGU
cadre cu o recunoscută ca al judeţului şi care sini ra muri sportive nu sînt create In vederea realizării în
pacitate şi competenţă pro murile iui iorte ? condiţii pentru continuarea bune condiţiuni a acestor
fesională, aşa fiind cazul — Hunedoara participă cu procesului de instruire rea sarcini, chiar ieri a avut F. C. Argeş — Jiu! 3-1 (1-0)
imilia noastră loc o profundă analiză cu
a mult visată soţilor Marta şi Bela Karolyi, un număr de 59 de echi lizat la nivel de juniori şi
ÎD.OARA: Zbor maestrului coregraf Pojar pe în campionatul naţional, copii. Aşa este cazul la profesorii şi antrenorii ce Conform psihologiei e- tîndu-se astfel cea mai ma
ira); Aproape Geza — la gimnastică, so sportivii noştri cucerind caiac şi canotaj, sporturi lucrează in performanţă, chipelor din deplasare, du re ocazie a primei jumă
dragoste (Si- ţilor Scheible —- la atletism, numai în acest an 54 tit practicate la Deva şi Hu slabilindu-se în amănunt ce pă primul fluier al arbitru tăţi a partidei.
Aventură in este de făcut pentru viitor,
; Foc pe pun- Peter Grigore — la sanie, luri de campioni naţionali. nedoara, luptele libere, at lui, Jiul s-a retras cu toată Repriza a doua, mai ales
>rul) PETRO- Giurasa Zeno — la înot şi In rîndul acestora âctivea- letism etc., în timp ce la ca Hunedoara să poată echipa în faţa porţii lui Ca
;
de argint • alţii, numărul profesorilor şi . ză 15 sportivi de clasă in altele, cum este fotbalul şi menţine poziţia ocupată în vai. Cu jumătate din echi după introducerea lui Vî-
dragostea se prezent. nătoru în linia de atac,
Noiembrie) ; antrenorilor ce lucrează în ternaţională şi 37 de maeş tenisul de cimp, în foarte pă, care nu avea cunoştin face ca raportul de forţe
•esc (Kepubli- performanţă crescînd de la tri şi maeştri emeriţi ai multe locuri, cu excepţia N1COLAE STANCIU ţă despre „complexul Jiul“, să se schimbe în favoarea
: Totul pjlo- F.C. Argeş s-a aruncat din
ultural); VUIŢ oaspeţilor. Dar tot neşansa
II alb (Munci- Plenara Consiliului DIVIZIA A DIVIZIA B3 primul moment în atac şi Jiului şi inexactităţile Fun
îi furaţi copi- judeţean pentru REZULTATE ; Dinamo — S.C. Bacău 0- -0 ; REZULTATE : Aurul Brad - Rapid Arad aşa se face că la prima ac
esc) ; LONEA: A.S.A. — Univ. Craiova 1 —4 : F.C. Baia Mare 2—2 ; Minerul M. Nouă — F.C. Bihor 0—2 : U.M. ţiune Neagu îl agaţă în daşilor centrali ii ajută pe
:1 (Minerul); educaţie fizică Sportul stud. 0—0 ; F.C. Corvinul — „U“ Cluj -N. Timişoara — Metalul Aiud 3- -1 ; F.C.M. Reşiţa piteşteni să se desprindă,
furtul calului 1—2 ; Progresul Vulcan - - F.C.M. Braşov 3- -1 ; — Minerul Lupeni 6— 0 : U.T.A. - C.I.L. Sighet careu pe Kallo, deşi acţiu ^în min. 63 Bărbulescu cen
; ANINOASA: şi sport F.C Argeş — Jiul 3—1 ; F.C.M. Galaţi — Poli. 1—C; Dacia Orăştie — Metal urgistu Cugir 1 —o; nea s-ar fi putut solda cel trează şi Radu II, nemar
s trandafii'i Iaşi 1—1 ; F.C. Olt — Steaua 2—o ; Chimia Rm. Minerul Cavnic — C.F.R. Timişoara 1—0 • In- mult cu un corner., Penal-
; B R A D : Ieri s-au desfăşurat, la V. — Poli. Timişoara 2—î. frăţirea Oradea — C.F.R. Cluj -N. 3-—1 ; Olimpia cat, reia direct în gol :
tea iui roşie) ; s. Mare — Minerul Anina 4—1. tiul este transformat de 2—0. Reduce din handicap
ara cailor săl Sada sporturilor din Deva, C L A S A M E NT U L C L A S A M E NTu L Radu II şi astfel gazdele Sălăjan, în min. 80, cînd la
cia) ; Pîine cu lucrările Plenarei Consiliu 1. U.T. Arad 15 9 3 3 25— 9 21 cred prea devreme că au
GEOAGTU- lui judeţean pentru educa 1 . Univ. Craiova 16 11 1 4 28—12 23 o centrare a lui Vînătoru
/ei pleca (Ca 2. Dinamo 16 10 2 4 28—11 22 2. F.C. Bihor 15 7 4 4 26 15 18 meciul la discreţie. Cel pu reia din apropiere în poar
ră) ; HAŢEG : ţie fizică şi sport. La ple 3. F.C. Argeş 16 9 1 6 30-16 19 3. C.F.R. Cluj-Nap. 15 8 2 5 36—16 18 ţin aceasta este impresia, ta lui Ariciu — şi nu auto
iment (Popu- nară au fost invitate cadre 4. F.C.M. Reşiţa 15 8 2 5 21—18 18
>1 : Studentul, de specialitate din unităţile 4. F.C.M. Braşov 16 8 3 5 21—18 19 cu toate că în minutele ur gol aşa cum au văzut alţi
şi cartofii ; 5. F.C. Corvinul 16 8 1 7 31—23 17 5. Olimpia S. Mare 15 7 3 5 30 -22 17 mătoare Jiul echilibrează cronicari care îl creditau
entatorul (Ca de învăţămînt de profil. 6. A.S.A. Tg. Mureş 16 7 2 7 28-29 16 6. C.F.R. Timiş. 15 7 3 5 23—16 17 pe Tulpan cu autogol. Cînd
ii ; SVMERIA : Plenara a analizat reali 7. U.M. Timişoara 15 6 3 6 16-15 15 jocul, dar nu îndrăzneşte
Iureşul) ; iei a : 7. „U" Cluj-Napoca 16 7 2 7 17—18 16 mai mult în atac. Abia în tot stadionul aştepta eu
spre probleme zarea principalilor indica 8. F.C. Olt 16 6 4 6 17—21 16 8. C.I.L. Sighet 15 6 3 6 27—31 15 ultimele minute, cînd oas sufletul la gură fluierul fi
umina). tori ai activităţii sportive 9. Progresul Vulcan 16 7 2 7 25—29 16 9. Meta-lul Aiud 15 7 1 7 21--29 15 nal pentru a scăpa de e-
de performanţă din progra 10. S.C. Bacău 16 6 4 6 19—24 16 10. înfrăţirea Or. 15 7 0 8 20—20 14 peţii îşi dau seama că pot moţii, Turcu are o sclipi
mul de dezvoltare pe anii 11. Chimia Rm. V. 16 7 2 7 20—31 16 11. Aurul Brad 15 5 3 7 25—22 13 mai mult se văd mai insis re, dar şi cu ajutorul Ini
OEXPRES 1976—1980, evidenţiind sal 12. Poli. laşi 16 6 3 7 26 23 15 12. Minerul Lupeni 15 6 1 8 24—25 13 tenţi în atac, mai ales că Vasiliu şi Neagu înscrie
turile calitative, valorice 13. Steaua 16 6 3 7 21—20 15 13. Minerul Cavnic 15 6 1 8 19—25 13 F.C. Argeş se apără destul din careul mic : 3—1.
ale mişcării sportive hune- 14. Rapid Arad 15 5 3 7 16-24 13 de dezordonat. Doar ne
trage rii spe- 14. Poli. Timiş. 16 6 2 8 12—18 14 Era în rriin. 89 şi meciul
loiembrie 1980: dorene pe plan naţional şi 15. Jiul 16 6 1 9 22—23 13 15. Minerul Anina 15 5 3 7 16—29 13 şansa i-a privat pe mineri era jucat. Jiul se gîndea la
8. 2, 21 , 6, 33. internaţional, dar şi ne 16. Dacia Orăştie 15 5 3 7 14—35 13 de egalare pentru că Mu-
: 7, 29, 16, 42, 16. Sportul stud. 16 5 2 9 17—24 12 cabine că dacă ar fi îndrăz
ajunsurile manifestate. De 17. F.C. Baia Mare 16 5 2 9 18—26 12 17. Metalurg. Cuglr 15 5 2 8 22—25 12 şat, în min. 40, cu mai nit mai mult şi mai din
•a : 24, 40, 43, asemenea, plenara a adop 18. F.C.M. Galaţi 16 5 1 10 2 1 - 3 5 11 18. Min. M. Nouă 1 5 6 0 9 19—25 12 multă luciditate putea să vreme, tradiţia ar fi fost
tat şi principalele obiective ETAPA VIITOARE (penultima) : C.F.R. Timiş. înscrie uşor, dar a tras pe păstrată (F.C. Argeş n-a
a ; 39, 20, 30, ETAPA VIITOARE (ultima) : F.C.M. Braşov — — C.F.R. Cluj-N. ; Minerul Cavnic — Aurul
ale activităţii pe anul 1981. F.C. Olt ; Jiul — F.C. Baia Mare ; Poli. Iaşi — Brad ; Olimpia S.M. — Min. M. Nouă ; F.C. Bi direcţia lui Ariciu. Nici mai învins demult pe Jiul,
a : 44, 42, 15, In încheiere au fost a- F.C. Corvinul ; Steaua — F.C.M. Galaţi ; S.C. hor — U.M.T. ; Rapid Arad — Dacia Orăştie ; mingea respinsă greu de a- nici la Petroşani şi nici a-
45. Bacău — F.C. Argeş ; „U“ Cluj-N. — Progre F.C.M, Reşiţa — înfrăţirea ; Minerul Anina —
a ; 32, 40, 13, probate unele măsuri orga sul ; Poli. Timiş. — A.S.A. ; Sportul stud. — C.I.L. Sighel ; Metalul Aiud — Minerul Lupeni; cesta n-a avut cine s-o reia casă).
Ifi. nizatorice. Chimia : Univ. Craiova — Dinamo. Metal. Cuglr — U.T.A. spre gol din apropiere, ra- GELU BRATU
de cîştiguri :
In acest an competiţional ma întîlnire eu publicul său portarul clujean. Cu 2—o în ieşit pasele şi care a intrat
suporterii Corvinului au in 1980. Un final imprevizi Să nu căutăm... min. G altul ar fl fost sco mult cu mingea în adversar,
Corvinul
pierzind-o,
terenul
ÎeaI zburdat pe sufleteşti, mişcător bil al Corvinului, o cădere rul final. Dar şl in aşa, după putut depăşi iată, o echipă ce n-a
pînă
ratări,
90
min.
acele
a
la
de
stărilor
al
la
de
-¡-4
clasamentul
în
!t2&ŞS»B£Şe*S satisfacţia şi bucuria pro adevărului la +1. Singure, era timp suficient ca local părut că a jucat mai bine.
movării, la îndoială şl nesi pierderile la... „producţia ne nicii să se impună şi chiar Această aparenţă — numai
iabil pentru guranţă Înaintea reîntilnirii tă“ a echipei momentan nu un ţap ispăşitor să răstoarne rezultatu). Nu din jocul slab al Corvinului !
1980 : Vremea cu divizia A. încrederea s-a aduc prejudicii, in conjunc „U" a fost echipa cea mai Şi-alunci, cînd lui Lucescu,
ildă, cu cerul consolidat _ şi ^ £j S t eoniir- tura actuală a campionatu bună care a jucat la Hune om şi ei. fotbalist şi el, chiar
doara, dar singură ,.U“ a în
-ui va sufla mată după primele meciuri lui. Pot însă să aducă. In devărat. Dar restul ? Echipa, firmat. Pînă duminică. Cu vins aici. De ce ? Pentru că dacă e fotbalist de excepţie,
:at din nord- şi rezultate bune. A * urmat, retur. Pînă atunci, însă, este colegii săi de ce nu au ciş- „U“, echipa n-a înscris mai echipa Corvinul n-a jucat nu-i iese — o dată la 3 ani !
tura va fi cu- apoi exaltarea în laţa unor de dorit ca în viaţa echipei tigat jocul, dacă Merlă — multe goluri decît a primit. ceea ce ştia, ci cu toiul alt — jocul, atunci, adică acum,
a intre minus perspective nebănuite pentru să nu-şi facă loc altfel de şi nu numai el — l-a pier Şi-atunci de ce vinovat e nu ceva. să nu tr'agem în Lucescu.
iar ziua . între echipă — unii vorbeau la un prejudicii, care pot fi, în dut 7 Cu fundaşii săi centrali mai Merlă ? Vinovaţi sînt, în Meciul a mai arătat insă Să nu fie căutat ţapul is
Local se va perspectivă, mult mai păgu — c-o fi Merlă, Gălan sau primul rînd, cei de la înain că Întrebarea „ce face Cor păşitor ! Să fie văzută rea
dimineaţa şi moment dat de titlu, alţii cel bitoare, cu adevărat, grave. Andone — Corvinul a riscat tare, care n-au cîştigat jo vinul cînd Lucescu nu mai litatea. Chiar crudă, neplăcu
pe alocuri va puţin de o competiţie euro mereu, am zice chiar con cul, pierdut din greşeli per joacă 7“ arc deplin temei. Cu tă. Atunci, accidentul cu „U“
peană. Căci, am văzut, imediat după va putea fi depăşit, chiar ui
joc — adevărat, cel mai slab ştient, primirea golului. Insă sonale în apărare. Sigur, S.C. Bacău şi Steaua, Corvi
reme frumoa- Şi, iată, un egal (cu Stea soarta scorului s-a jucat in nul fără Lucescu a avut tat. Căci Corvinul va fi ceea
mai nHflf se- ua), o inlrîngere, prima, pe al Corvinului în acest an, la a mizat mereu că, oricum, . minutele 4 şi 6, cînd două greutăţi. Cu „U“, cu Lucescu ce ne-a demonstrat că poa
L prezenta ln- teren propriu, au adus Cor Hunedoara ! — se căuta nea va Înscrie mai multe goluri centrări formidabile ale lui in teren, dar nu Lucescu... te să fie : o echipă. Bună !
lă la 80—100 vinul la mijloc, la nivelul părat un... ţap ispăşitor. Ale decît primeşte de prin veşnicul Lucescu, î'eluate de Gabor şi Lucescu, ei un jucător nu in
creat
culoar
săi
nesigurii
ord-vest. (Me- mediu al neliniştii. Chiar a- gerea îl viza pe Merlă, vino apărători. Ceea ce s-a şi con Văetuş, au fost blocate de apele sale, căruia nu i-au (N. S.)
ervlclu: Liana cum, în final de tur, la ulti vat la primirea golurilor. A- ,