Page 85 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 85
PROLETARI DIN TOATE TARILE -VÂ ! Lucrătorii din agricultura judeţului j Sectorul V
al I.M. Petrila
Hunedoara au încheiat arăturile a îndeplinit
de toamnă \ planul cincinal
î Desfăşurînd larg între
Muncind cu dăruire şi mă- în această perioadă ţ cerea socialistă în abata
abnegaţie, ofganizîndu-şi -------------------------- ' de asigura- i je pentru mai mult căr
ne preocupăm
exemplar lucrul în cîmp rea şi folosirea chibzuită 1 bune, minerii, din secto
— în două schimburi şi a furajelor, crearea celor ţ rul V al I.M. Petrila au
la lumina farurilor — în mai bune condiţii pentru 1 obţinut un succes deose
spiritul orientărilor date iernarea animalelor, in J bit : îndeplinirea prevede
de secretarul general al vederea sporirii producţii- \ rilor de plan ale actualu
partidului, t o v a r ă ş u l lor în zootehnie. Am tre- ( lui cincinal la producţia
Nicolae Ceauşescu, cu pri cut la fertilizări pe su- < de cărbune. Avansul de
lejul „Zilei recoltei“, lu pral'cţele ce vor li însă- i timp ciştigat le va permi
crătorii ogoarelor hunedo- mintale cu legume, in pri- l te ca, pînă la sfirşitul a-
rene au obţinut un deo măvară, Ia executarea tra- l nului, să extragă supli
sebit succes : încheierea tamentelor în livezile po- > mentar sarcinilor de plan
arăturilor de toamnă pe micole. ) ale cincinalului o canti
toate suprafeţele planifi Yă încredinţăm, muli ţ tate de 30 000 tone de
cate. stimate şi iubite tovarăşe i cărbune. Succesul mineri
prilej, Cu acest prilej, Corni- Nicolae Ceausescu. că oa- 1 lor din sectorul V — co
Nicolae Ceauşescu, că oa
tetul judeţean de partid menii muncii din satele } lectiv fruntaş pe mină in
Hunedoara a trimis o te hunedorene, toţi lucrăto- i hărnicie şi realizări — are
legramă C.C. al P.C.R., rii ogoarelor, cei din zoo- / la bază munca bine or
tovarăşului NICOLAE tehnic şi pomicultură, a- ) ganizată pe brigăzi şi
CEAUŞESCU, . în care, vîndu-i întotdeauna în l schimburi, folosirea cu
printre altele, se spune : frunte pe comunişti, vor ' randament sporit a mij
MIERCURI, 26 NOIEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani „Yă raportăm, mult sti acţiona cu fermitate şi loacelor tehnice din do
mate şi iubite tovarăşe răspundere pentru înfăp tare, respectarea tehnolo
secretar general, că, prin.- tuirea politicii partidului, giilor de exploatare, ordi
tr-o mobilizare exempla vor munci fără preget nea şi disciplina în pro
ră, recolta acestui an a pentru îndeplinirea tutu ducţie. Cele mal bune re
1 N V 3 B S T I Ţ I I L E La unităţile miniere fost strînsă şi depozitată ror sarcinilor ce ne revin zultate le au brigăzile
In termen, economice, de calitate din Valea Jiului în cele mai bune condiţii, din documentele progra conduse de Constantin
eliberarea terenului s-a matice ale Congresului al Zosma, Ghéorghe Sprîn-
făcut la timp, ceea ce a XlI-lea al partidului, pen cenatu, Fiilop Ludovic, Ni
permis ca şi însămînţări- tru înflorirea şi prosperi
în colaborarea dintre constructor şi beneficiar \ le, ai colae Lepădatu, Mihai La-
Ie, arăturile de toamnă să tatea scumpei noastre pa
ZO'V.
se execute în epoca opti-
J se e> trii, România socialistă“.
este corigent tocmai- constructorul Procfctea productivă — locul formarii
Creşterea continuă a pro revenit sarcina să execute fectivele pe celelalte şan muncitorului specialist de mîine
ducţiei de cărbune in în aceste lucrări este între tiere, li.psa forţei de muncă
treprinderile miniere din prinderea de construcţii şi fiind principala cauză a ră
Valea Jiului reclamă, fără montaje miniere Petroşani, mânerilor în urmă, invoca Pentru elevii liceelor in a cîte unui meseriaş în viz de către trust este.
îndoială, şi capacităţi co deci depind^ tot de C.M.V.J. tă de constructor. Dacă la dustriale, practica în ate specialitatea fierar-betonist, foarte mobilizatori
respunzătoare pentru pre Cum se prezintă situaţia Coroeşti situaţia nu este lierele şcolare sau în pro dulgher şi sudor pentru a Alţi elevi ai liceului de
lucrarea acestuia în sco acum, cînd pînă la sfirşitul prea alarmantă, deşi am ducţie este esenţială. Nu îndruma şi supraveghea a- construcţii erau în agricul
puri siderurgice şi energe anului a mai rămas foarte dori să se urgenteze pre mai- muncind efectiv elevii tît munca elevilor, cit şi tură, iar un grup abia se
tice. Avînd în' vedere ten puţin timp, ştiut fiind că darea silozului de cărbune îşi pot forma deprinderile pentru recepţia lucrărilor. întorsese de la Uneam,
dinţa de sporire a produc unele capacităţi aveau ter spălat, sîntem total nemul necesare viitorului munci
ţiei, Combinatul minier men de punere în funcţiu ţumiţi de felul cum şe lu tor specialist; De aceea mmmmmr practic
Valea Jiului a luat încă ne încă din acest an ? Din crează la Petrila. Nu sînt modul cum se organizează
din anii trecuţi măsura ex partea beneficiarului — în afectate forţele necesare, e- această formă de pregătire iNK4r<4sMiNT/MODERN
tinderii şi modernizării ce treprinderea de preparare fectivele sînt mutate de pe a elevilor, cum se corelea
lor trei preparaţii — Lu- a cărbunelui Valea Jiului un şantier pe altul, iar din ză ea cu teoria şi în ce Acesta este doar unul unde au făcut lucrări de
1
peni, Coroeşti şi Petrila —, Petroşani — ing. Nicolae partea constructorului pri măsură răspunde necesită din punctele de lucru, unde zidărie şi tencuieli la in
precum şi construirea alteia Vâlcea, directorul unităţii, mim doar promisiuni“. ţilor impuse de specializa îşi desfăşoară practica pro ternatul de la Casa de co
noi — cea de la Livezeni. ne-a declarat că „ritmul de Cu ajutorul inginerului rea într-o meserie au o im ductivă elevii claselor cu pii. Clasele cu profil con
La Lupeni lucrările au fost lucru este total necores Eugen Maister, şef birou portanţă deosebită. Pentru profil construcţii. Executa strucţii fac practică la mai
demult încheiate, rămînînd punzător la ambele prepa investiţii la I.P.C.V.J., ne că elevii de azi — specia rea în întregime a unor multe puncte de lucru, iar
în centrul atenţiei cele de raţii (Coroeşti şi Petrila), facem o imagine completă liştii de mîine — trebuie să construcţii le permite e- cele de mecanică în atelie
la Coroeşti şi Petrila, du iar la preparaţia nouă nici asupra stării de fapt la fie fie, la terminarea liceului, levilor să parcurgş toate rele şcolare, liceul avînd
pă care să se intensifice nu se poate vorbi de un care obiectiv în parte. în nu doar depozitarii unui stadiile, realizând toate o- un plan de producţie in
ritmul de lucru la Livezeni. ritm de lucru, întrucît de treaga capacitate de pro mare volum de cunoştinţe peraţiile din nomenclatorul valoare de un milion lei.
de meserii.
Constructorul căruia i-a aici se mai completează e- ducţie de la Coroeşti — teoretice, ci să şi dobîndeas- Alături, Liceul industrial
constând în adaptarea in că o meserie pe care să o întteunul din ateliere am nr. 2, cu profil energetic.
stalaţiei pentru prepararea poată practica. găsit o grupă din clasa a Cînd am intrat în atelierul
cărbunelui în scopuri side Xl-a C, instalatori în con
rurgice — avea termen de în spatele Liceului in strucţii. Abia veniţi din nr. 1 era destul de linişte.
punere în funcţiune la 30 dustrial nr. 4 Deva, se con şantier (grupul de atelie Apoi, subit, şi-au reluat
septembrie a.c., însă dato struiesc ateliere şcolare. re) făceau curăţenie, pregă- munca şi fetele ieşite pini
rită întîrzierilor s-a amî- Constructori sînt elevii li tindu-se să-şi continue atunci la vestiar. Comenzi,
nat cu şase luni. Aici ur- ceului care au preluat lucră munca, pentru că aşa cu*m plan de producţie, locuri d®
rile în antrepriză' de la ne explica maistrul Ilie
CONSTAMTIN IOVĂNESCU T.C.H. Trustul, pe lingă a- Croitoru, planul de produc VIORICA ROMAN
/
provizionarea cu materiale, ţie — constituit din repere
(Continuare în pag. a 2-a) asigură prezenţa în şantier solicitate prin comandă-de- (Continuate in pag. o 3-a)
Bunii gospodari şi-au asigurat furajele!
Ceilalţi aşteaptă... vara viitoare ?
Uzina „Victoria“ CAlan, str ungaria tic cilindri. Strungarul
Avram Alic, secretarul organizaţiei de partid de la prelu Anul 1980 — spun cei — La ora actuală avem şi achiziţionat, cu sprijinul suculente şi o mare canti
crări mecanice nr. 1, execută strunjirea unui cilindru brut. ce se ocupă de creşterea circa 1 200 tone siloz (cu cooperativei de consum, tate de grosiere.
animalelor — a fost destul 500 tone mai mult decît es circa 40 tone, iar restul îl In această situaţie — cu
de bogat în furaje şi, drept te prevăzut în balanţă), vom aduce în zilele care mari cantităţi de furaje
rezultat, multe unităţi agri- 3 500 tone grosiere, precum urmează. lipsă — se află şi C.A.P.
-cole din judeţul nostru dis şi 430 tone fin. La ultimul
derile şi şcolile judeţului au La C.A.P. Rtînoşel, însă, Vaidei (circa 100 tone fin
petrecut sfirşitul de săptă- , pun de o bază furajeră sortiment ne lipsesc, faţă şi 1 400 tone suculente), ca
mină la cabane şi in staţiuni | bună. Iată de pildă, ce de cifra planificată, vreo nu se respectă raţiile sta
de odihnă. Astfel, un grup ne-a spus Mircea Pătrîn- bilite şi asta fiindcă baza şi Cooperativa agricolă din
de tineri de la C.S. Hune 80 tone, dar am întreprins,
doara au poposit Ia Păltiniş, jan, inginerul şef al Coo cu mai multă vreme în- furajeră nu corespunde ba TRAIAN BONDOR
■ IN FOLOSUL LOCALNI alt grup, de la E.M. Deva, perativei agricole de pro urmă, demersuri pentru a lanţei întocmite. Lipsesc
CILOR. Valoarea orelor de la cabana Bîlea-Lac, 22 de ducţie din Romos : procura noi cantităţi. Am circa 80 tone fin, 750 tone
muncă patriotică prestate de tineri cooperatori de la (Continuare in oacj o 2-n)
cetăţenii satului Sâliştioara U.J.C.C. au fost la Poiana
la construcţia podului peste Mărului şi 40 de elevi de la
piriul Vălişoara este de Liceul industrial nr. 5 diiî
20 000 lei. Prin vrednicie şi Deva au drumetit la Stîna de
participare efectivă la aceas Vale.
tă acţiune de muncă patrio
tică s-au evidenţiat locuitori EJ ATENTIE PĂRINŢI, A-
ca Victor Luca, Ştefan Ju- TENŢIE COPII. Astfel s-a în
nea, Ion Brineţ, Ion Omotă titulat acţiunea care a avut
şi alţii. loc la Gholari, in organiza
rea consiliului comunal de
educaţie politică şi cultură
H 100 000 LEI PESTE SAR-
de
colectivului
a
CINA DE PLAN. Deşi unita socialistă al şi autorităţii tutelare.
sprijin
tea nr. 10 a I.C.S. Alimenta In prezenţa a numeroşi co
ra Hunedoara este dată in pii, părinţi, cadre didactice
folosinţă doar de 8 luni, co
lectivul de muncă de aici, din localitate, s-a discutat pe
condus de comunistele Va bază unor exemple concrete
lentina Călugărescu şi Maria despre abaterile de la norme
Moldovan, prlntr-o bună or le de conduită în familie şi
ganizare a activităţii a depă societate, despre educaţie, şi
şit sarcina de plan la zi cu responsabilităţile tuturor ce
100 000 lei. Tot aici s-au co lor care concură la creşte
rea şi formarea copiilor.
lectat sticle şi borcane în
valoare de 189 000 lei.
■ LA SFÎRŞIT DE SAPTA-
MÎNA. Numeroşi tineri mun C.A.P. Sin tandrei. Din cauza depozitării n eco res puiiz atoa Aşa sînt păstrate furajele la sectorul zootehnic din Sin-
citori şi elevi din întreprin re. trifoiul şi loliiunul au început să mucegâiască. tuhalm al C.A.P. Deva. De unde reiese că şi aici spiritul
de gospodari este lipsă la apel. Foto: VIRGIL ONOIU
