Page 86 - Drumul_socialismului_1980_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.Î

Prezenţă activă» dezbateri fructuoase»
I Relevi;
dar se cer si unele perfecţionări no». xwwgqwu»uinwiMiii
J 13,00 Fotbal : t.
directe altei
Cu sprijinul unui grup de ceeaşi secţiei au lipsit zece rnandat ca în trei situaţii mai multă certitudine în .»Cupa Rom;
lectori, Cabinetul judeţean cursanţi. să se schimbe tipul de curs, conducerea şi: desfăşurarea namo Bu
pentru activitatea politico- Am dat aceste cifre sta­ cele adoptate nefiind în calitativă a învăţămîntului. C-o r vinul
F.C. Consta
ideologică a întreprins, zi­ tistice pentru a sublinia concordanţă cu nivelul de Cei mai mulţi lectori, ca litelinică la
lele trecute, un sondaj a- că încă de la început tre­ cunoaştere al cursanţilor, şi cei care se ocupă de ac­ 16,00 Telex
supra modului în care este buie să se acorde atenţia din care cauză se va obţi­ tivitatea de propagandă în 16,05 învăţăm în t
16,20 Curs de li
organizat şi se desfăşoară cuvenită frecvenţei. ne cu greu un nivel cores­ combinat, socotesc că cea mană
învăţămîntul politico-ideo- Alte două aspecte care punzător de înţelegere şi de a doua formulă conferă 16,50 Tragerea pr<
logic în Combinatul side­ ţin de organizare şi nu nu­ de dezbatere â problemelor. pregătirii propagandiştilor, 17,0-0Din cartea
rurgic Hunedoara. Au fost mai de aceasta. Remarcăm Comitetul de partid din deci şi desfăşurării învăţă­ 17,25 Cîntecele O!
17,45 Maramureş
văzute la lucru şapte că un număr prea redus combinat va putea opera mîntului, o desfăşurare mai tă descliisă
cercuri din diverse secţii de cursanţi au caiete în ca- unele schimbări acum, cînd sistematică, mai temeinică, meni
ale combinatului. Consta­ precum şi mai multă sigu­ 18.25 Spectacol tl
muzică
tările obţinute pot constitui In invaţămîntu! politico-ideologic ranţă. 18,50 1001 de seri
eventuale indicii, fără pu­ în altă ordine de idei, 19,00 Telejurnal
1.9.25 Actualitatea
tere de generalizare. Con­ lectorii au întâlnit şi alte La C.A.P. Sîntandrei sfecla furajeră încă nu este in- 19,45 Noi, femeii
semnăm succint faptele în­ re să-şi conspecteze mate­ învăţămîntul este la înce­ aspecte pe care le consem­ silozată, fiind expusă frigului. 20,30 T ele cin ornat-
tâlnite. rialul indicat ca bibliogra­ put. năm pe scurt. Bouille“ —
ţie franco-it
O primă şi îmbucurătoa­ fie, iar pe de altă parte — Ceva asemănător s-a con­ — organizaţia de bază de 22,05 Telejurnal.
re constatare : la toate în prea puţine dezbateri se statat şi în privinţa pregă­ la atelierul C.T.E. III su­ Bunii gospodari
cercurile au fost prezenţi folosesc grafice, planşe, tirii propagandiştilor. în flante a hotărît ca mem­
membri ai birourilor orga­ alte materiale de acest fel. dezbaterile xe au avut loc brii biroului să se ocupe
nizaţiilor de bază. Mal nuanţate sînt lucru­ Intre lectori s-au opus de cîte un cerc, iar după şi-au asigurat furajele MbtaddtiflflBSDHHI
rile în privinţa desfăşură­ două păreri. Una cere ca fiecare activitate colectivă
Frecvenţă şi participare BUCUREŞTI I
la dezbateri. Cîteva exem­ rii, nivelului şi conţinutu­ pregătirea propagandişti­ aceştia să consemneze la (Urmate din pag. I) — Am depus comandă la dioprograţţţul din
lor să nu se facă pe cîte
lui de idei abordate. La o
ple : la turnătoria de oţel bună parte dintre cercuri o temă-două, ci la un grup gazeta de perete principa­ Cooperativa de consum din Radiojurnal; 8,0<
lele concluzii ce se des­
Guri
presei;
8,1»
(propagandist Marius Pla- Aurel Vlaicu (300 tone fîn, Romos, — ne-a spus Save- diilor; 9,00 Bulet
propagandiştii, stăpînind de teme, fiecare „luîndu-şi“ prind din dezbatere.
nicec) — 20 cursanţi pre­ problematica, conduc bine partea care se referâ la — la unui din cercuri 180 tone siloz şi circa 350 ta Lupu, şeful fermei zoo­ 9.05 Răspundem
zenţi din 24. Au participat dezbaterile, 'ştiu să stîr- tipul de curs pe care îl s-a constatat practica dău­ tone grosiere). Nu este deci tehnice din Romoşel. lor; 10,00 Buletin
10.05 Interpreţi
la dezbateri nouă tovarăşi, nească interesul cursanţi­ conduce. O primă conse­ nătoare ca propagandistul de mirare că animalele ce­ — Şi? populară; 10,50
SOCUl liste; 10,45 C
dintre care 4—5 foarte ac­ lor, ajutîndu-i să participe cinţă s-ar întrevedea în să conspecteze tema ce ur­ lor trei unităţi au produc­ — Şi aşteptăm să ni se pe 'terilor din
tivi. La turnătoria de fon­ activ la dezbateri. Aseme­ faptul că nici bibliografia mează să fie dezbătută, ţie de lapte foarte scăzută. aducă finul. 11,0» Buletin de
tă au fost prezenţi 30 din nea situaţii au fost întîlni- orientativă să nu mai fie conspect pe care îl multi­ Ceea ce este de neînţe­ Microfonul pionii
32 cursanţi, iar la discuţii te la turnătoria de oţel, recomandata, urmînd ca a- plică şi-l difuzează tuturor les, mai ales în condiţiile Iată uri mod comod de Avanpremieră 1
Buletin de
12.00
au participat şapte. La U.C.C., C.T.E. III suflante ceasta să şi-o alcătuiască cursanţilor. Această prac­ actuale, este faptul că fu­ a gîndi ce numai spirit de Din comoara
schimbul C de la tJ.C.C. şi în altele. fiecare şi care s-o dea şi tică trebuie de îndată aban­ rajele nu sînt păstrate şi gospodar nu dovedeşte. S-a nostru; 12,45 Cilii
(propagandist Ioan Pascu) Privind activitatea cercu­ cursanţilor. Altă părere donată, qhiar şi numai pen­ gospodărite cum trebuie. depus o hîrtie la coopera­ ce; 13,00 De la 1
invitaţilor
Clubul
au lipsit opt cursanţi. Din rilor din punctul de vede­ pledează pentru pregătirea tru motivul că subminează La C.A.P. Vaidei se mai tivă şi 'se aşteaptă ca finul ordonate cconor
să fie adus de alţii în de­
cei prezenţi, opt au luat re al posibilităţilor reale tematică a propagandiştilor şi chiar suprimă efortul află încă coceni pe cîmp. Şlagăre român
euvîntul, iar la cursul con­ ale cursanţilor, lectorii pre­ şi pentru recomandarea u- presupus de studiul indivi­ Nu se urmăreşte ce şi cit pozitul de furaje. în vreme 10,55 Sfatul medi
ştiri;
de
Buletin
dus de propagandistul Şte­ zenţi, la activitatea de con­ nei bibliografii orientative, dual. se ia din baza furajeră, ce tovarăşii de aici au stat nia publică; 17,30
fan Gherghina (din a- trol şi îndrumare au reco- această formulă asigurînd CORNEL ARMEANU pentru hrana animalelor, în cu manile în sin, C.A.P. terpreţi ai cîntcc
fiecare zi. La cooperativa Romos a achiziţionat fîn Iar; 17,45 Pagini
Sabin
Drăgoi;
din Aurel Vlaicu nici mă­ chiar din Romoşel. Coope- serii; 20,00 Concc
Un produs rentei - mangalul de bocşă jele înainte de a fi puse ’ nativa de consum din Ro­ zilor; 20,30 Litera
car nu se cîntăresc fura­
mos, cum ne spunea tova­
legii; 20,50 Cadet
•în iesle. Un alt aspect al răşul Ioan Munteanu, pre­ 22.00 O zi într-o
Bijuterii muzici
— Nici un efort nu este ne/an), S.F.E. Baru, Hune­ tierul de mangalizare de la lipsei spiritului gospodăresc şedintele cooperativei, s-a 5.00 Non stop m
prea mare cînd din „lu­ doara, Haţeg, Baia de Criş, Ponor, cu o producţie a- este şi modul cum se păs­ ocupat şi se ocupă de achi­ turn.
cruri de nimic“ faci ceva. Dobra. nuală de 500 tone. Reali­ trează finul şi grosierele. ziţii de furaje, însă gos­ TIMIŞOARA: 2
Ceva bun, util, rentabil. Da, Dacă în. urmă cu cîţiva zăm deci din resurse secun­ Dacă la C.A.P. Romos — podarii de pe raza comu­ litatea radio; 20,1
ţări
columna
pe
lucruri de nimic căci aşa ani în aceste şantiere se dare, altădată uitate, pier­ cum ne spunea şeful fer­ nei nu mai au fîn de vîn- la zi“, „Arheolog
erau considerate pînă nu folosea lemn bun (azi pen­ dute, nişte însemnate valori mei zootehnice, tovarăşul zare, ' de aceea unitatea poziţie de artă
demult buturile din par­ tru producţia de 4 000 materiale. Nicolae Cuţic şi cum am trebuie să-şi lărgească zo­ 20,30 Ritmuri pe
21,i
chetele forestiere, care du­ tone/an ar trebui consuma­ La şantierul din Ponor constatat la faţa locului — na de acţiune. Mai gra­ tofonul dv. ; literari
misiunea
pă tăierea şi coborîrea co­ tă o cantitate de 40 000 mc urmărim pe viu fabrica­ baza furajeră este împrej­ vă este situaţia la tura în Festival.
Romă;
pacilor în platformele de lemn), acum se folosesc rea mangalului. în trei boc­ muită şi se .ştie precis ce C. A. P. Aurel Vlaicu, „Cîntarca de rr
conţine
fiecare
cantitate
fagure
un
preindustrializare, rămî- buturile de copaci rămase şe focul arde lent, sub su­ căpiţă de fin sau de gro­ unde lipsesc circa 300 tone prof. univ. dr.
neau' de putrezeau în pă­ cu miile în păduri după pravegherea oamenilor din siere, la unităţile din Ro- fîn, mari cantităţi de gro­ liăneanu ; Croni
duri. Nimeni nu se gîndea exploatarea arborilor, pre­ echipa lui Sebastian Cră­ moşel şi Aurel Vlaicu, în siere şi siloz. Ne întrebăm brărie.
că ar nutea folosi la ceva, cum şi crăcile, cărora. de ciun. Alte trei stive sînt ce va fi mai tîrziu, prin 23P 11Lj s5i.rfiiuuiz.s::3
1
pregătite să intre în... incinta bazei de furaje in­ februarie, martie. Condu­
o avu?Ie se trebuie bes&troousâ focuri. „Lucrăm în flux tră cine vrea, noroiul ajun­ cerea unităţii priveşte rea­
ge
pînă
genunchi,
în
la
continuu şi 'în acord global litatea cu deplină senină­
— ne spune şeful de echi­ multe şire de fîn şi paie tate, ca şi cum n-ar fi de ■ LVa : Faml
pă. Facem treabă serioasă pătrunde apa depreciind (Patria;; Ziua r
şi cîştigăm bine. Pînă a- furajele. datoria ei a se preocupa (Arta); HUNEDO
ba de microfon
cum am dat 500 de tone, Ţesătoria de mătase De­ Problema ce se pune la de hrana animalelor. Dacă Aproape o poves
în timp ce noi ardeam în asemenea, nu li sg dădea o adică planul anual, dar va', secţia ţesătorie. Ţesă­ unităţile ce nu au baza fu­ n-o să iasă din această sta­ goste (Sidcrurgi:
bocşele de mangalizare întrebuinţare precisă, efi­ vrem să mai scoatem vreo toare.! Maria Cocoşilă este rajeră asigurată este pro­ re de amorţeală — să spe­ ventură in Arab
cantităţi apreciabile de cientă. Aşezate în stive u- sută şi- *ceva pînă la sfîr- secretara P.C.R. organizaţiei de curarea cit mai urgentă a răm c-o va face — nu ştim Foc pe punte (t
C.
rul) ; PETRQŞA
pe
bază
schimbul
lemn bun, lemn care putea riaşe, după nişte reguli a- şitul anului“. Ea lucrează la şase răz­ cantităţilor de fîn care cum vor ieşi animalele u- de argint (Unir
fi folosit în altă. scopuri. nume, şi arzînd mocnit, De fapt, la nivelul I.F.E.T. boaie. lipsesc. Ce se întreprinde nităţii din perioadă de sta- dragostea se i
Dar nevoia de a economisi, fără aer, în timp calenda­ Deva, planul anual la pro­ Foto; V1RGIL ONOUI 'în acest sens ? bulaţie. Noiembrie); Fi
de a valorifica superior şi ristic riguros măsurat, bu­ ducţia de mangal — de A besc (RepublU
Testul
PENI :
integrai masa lemnoasă, de turile şi crăcile '„nefolosi­ 4 000 tone — a fost deja în­ Prlx (Cultural); 1
1981. in colaborarea dintre constructor si beneficiar
a nu lăsa nimic să se piar­ toare“ se transformă în, deplinit, acum lucrîndu-se (Muncitoresc) ;
dă fără rost ne-a pus în si­ mangal — importantă ma­ deja în contul lui Nu-mi furaţi cc.
tuata de a gîndi şi acţio­ terie primă folosită in me­ Şi-au depăşit cu mult pre­ ceafărul); Morţii
(Muncitoresc) ;
na rentabil. talurgie, chimie, în comerţ. vederile de plan la zi S.F.E. (Urmare din pag. 1) termenul iniţial. Au şi în­ nă la sfirşitul lunii decem­ Caută vintul
C u v i n t e l e inginerului — La noi — sublinia in­ Baia de Criş, Baru, Dobra, ceput lucrările de monta­ brie a.c. Dar nu poate fi PETRILA : Furt
(Muncitoresc); A
Gheorghe Orvas, director ginerul Gheorghe Mihăilă, Haţeg. De menţionat că o mează să fie preparat, ca re, dar după părerea mon- vorba de aşa ceva. Terme­ Grădina de
adjunct comercial la I.F.E.T. de la S.F.E. Baru — va­ parte din cantitatea reali­ şi la Lupeni, cărbune pen­ torilor va dura cam două nul a fost decalat cu încă (Muncitoresc) ;
Deva, au puternică acope­ lorificarea superioară şi zată pînă acum a fost li­ tru cocs. Orice zi de întîr- luni. Probleme mari ridică un an, însă aşa cum se des­ Caută vintul (7 îs
rire faptică. Cu noua uni­ integrală a masei lemnoa­ vrat". la export. ziere înseamnă sute de to­ şi stocul de cărbune spălat. făşoară lucrările pe şantier BRAD : Grădina
tate de la Ponor, numărul se exploatate, cit şi a res­ Deci, mangalizarea butu­ ne livrate mai puţin eco­ Promisiuni (iarăşi promi­ e greu de presupus că va firi (Steaua roşii Albu
BARZA :
şantierelor de mangalizare turilor rămase în păduri, rilor 'şi a crăcilor din par­ nomiei naţionale. în aceas­ siuni !) sînt că va fi termi­ fi respectat, mai ales că ureche neagră -
din cadrul întreprinderii se respectiv buturile şi crăci­ chetele forestiere — o acti­ tă situaţie nici o scuză nu nat pînă la sfirşitul anului. nici beneficiarul nu are re­ I-II (Minerul);
ridică acum la 2G, realizînd le, ne preocupă in mod vitate eficientă de valorifi­ poate avea justificare. In­ Stadiul lucrărilor ar per­ zolvată problemaRuturor u- Ţara. cailor săli:
tria); Piine cu
o cantitate anuală de man­ deosebit. Unele resturi le care integrală a mesei lem­ vestiţia este mult întâr­ mite, însă beneficiarul a tilajelor. Să. nu uităm că căra) ; GEOAGIL
gal de 4 000 tone. Cele mai folosim în noua secţie de noase. Deci, mangalul de ziată şi datorită culbutoru- avut prea multe asemenea instalaţia va putea intra în tul Fedorei (Cas
mari producţii le obţin preindustrializare de la Ba­ bocşă — un produs renta­ lui de mare capacitate, ca­ promisiuni ca să mai crea­ funcţiune abia după pro­ tură); HAŢEG : U
şantierele din c a d r u l ru, unde executăm panouri, bil la I.F.E.T. Deva. re a început să fie livrat dă în minuni. De această bele tehnologice, deci la tlment (Popular)
Noi aventuri pe
U.F.E.T. Orăştie (1200 to- lăzi, semifabricate, iar bu­ abia la jumătatea acestui lucrare sînt legate adaptă­ cîteva luni în plus. Pînă seidon; CALAN :
ne/ân) şi Petroşani (900 to- turile şi crăcile — în şan­ DUMITRU GHEONEA trimestru, la un an după rile din spălătoria veche, atunci este necesară o in­ torul (Casa de cu
executate de preparatori în tensificare a ritmului de MERiA: Tentaţia
regie proprie. O mare par­ execuţie, o mobilizare mai şui); ILIA : Vin;
obişnuită (Lumin
în incinta Cooperativei cu atîta lipsă de grijă in­ unităţii să nu pară a fi a peratorului Costică Stoica. te din lucrări sînt încheia­ mare din partea construc­
agricole de producţie din cit apa pătrunde în el, de- nimănui, ci a unor oameni Potrivit relatării ingineru­ te, însă cuplarea lor cu torului, care deşi resimte
Leşnic, haosul şi dezordi­ preciindu-1. înfăţişîndu-i a- gospodari. lui Cheorghe Irimie, aces­ noul flux nu poate avea lipsa de dulgheri şi fierari- ^REME
nea se simt la ele acasă. ceasta situaţie, inginerul şef ~k ta a fost criticat în ziar loc decît după predarea betonişti, nu se poate plîn-
Curtea este plină de gropi al unităţii, tovarăşul Gheor­ Cele relatate le-am con­ pentru că, avînd alte pre­ stocului de cărbune. Din a- ge dacă se încadrează în
cu apă, cu noroi, peste tot ghe Irimie, ne-a spus că, statat la faţa locului, ferin- ocupări — un botez în fa­ cest motiv insistă atît de termenul planificat la o- Timpul probabi
sînt aruncate pietre, bucăţi milie — nu şi-a cules la mult beneficiarul pe ur­ biectivul din Coroeşti. To­ 2G noiembrie 198
in general • caldă,
de lemn. Sfecla furajeră, Gît de mare timp porumbul de pe por­ gentarea punerii în func­ tul este să se ţină de cu- mal mult noros.
aşezată iniţial sub un şo­ ţia ce-i fusese repartizată. ţiune a acestui obiectiv. vînt acolo. Mai mult, pre­ cădea precipitaţii
formă de ploaie i
pron, s-a rostogolit în no­ Nu l-a cules, într-adevăr, La Livezeni planul valo­ paratorii din Petrila au Vintul va sufla sl
roi. Baza furajeră este în­ poate fi nepăsarea! dar nu dintr-un asemenea ric la construcţii-montaj luat o serie de lucrări în derat din vest şi
grădită doar de formă, motiv (botezul l-a avut fa­ poate fi realizat, cel- fizic regie proprie şi vor lua şi Temperatura va f
astfel că oricine poate in­ milia lui Dumitru Muntea- însă prezintă mari rămâ­ în continuare, ceea ce în­ noaptea între mii
grade, iar ziua 1
tra şi lua de aici furaje pînă acum conducerea coo­ clu-ne să mai dăm crezare nu — codaş şi el la cules) neri în urmă, dar de aici, seamnă un sprijin sub­ 14 grade. Local s
cîte îi trebuie. Dealtfel, a—^ perativei a fost foarte ocu­ inginerului agronom al şi nu Costică Stoica, cum a cum spuneam, sînt dmjate stanţial dat constructorilor. duce ceaţa.
pată cu campania agricolă C.A.P., Gheorghe Irimie, La munte, vret
cest lucru se şi înţîmplă. afirmat inginerul, de faţă forţele spre alte şantiere, O colaborare fructuoasă, neral caldă, cu
de toamnă, dar că se vor care, uneori informează e- într-o situaţie deosebită se însă rezultatele acesteia nu bil. Vintul va :
In aproape fiecare noapte fiind şi preşedintele C.A.P.
lua măsuri în consecinţă, ronat în legătură cu unele află obiectivul de la Pe­ pot fi îmbunătăţite decît în derat, cu unele
dispar baloţi din şirele cu de acum încolo. Ar fi foar­ stări de fapt din coopera­ „Mulţumim“ pentru ase­ trila care, după termenul măsura în care şi construc­ 60—70 km/oră. .(I
de serviciu : L. P
paie. Finul a fost depozitat te firesc pentru ca incinta tivă. De pildă, în cazul coo- menea informare. iniţial, trebuia finalizat pî­ torul o doreşte.