Page 87 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 87
$ MIERCURI, 2G NOIEMBRIE 1980 Pag. 3
Săptămîna cârtii ştiinţifice şi tehnice Universitatea culturaktiiirtificL. în concediu
O jumătate de zi am în la trei şcoli limba română Despre cercul de istorie,
în organizarea Consiliu avea loc, în ziua de 28 no T.C.H. este organizată dez cercat să aflăm ceva con şi rusă, iar pregătirea pen condus de Traian Tămaş,
isiuni
» din lui judeţean al sindicate iembrie, o dezbatere inti baterea „Organizarea şan cret despre universitatea tru apărarea patriei la în satul Almaş Sălişte, am
: Di- lor, Centrului judeţean de tulată „Cartea tehnico-şti- tierelor de construcţii pe cultural-ştiinţifică care fi două, Valentin Bretotean aflat că anul trecut a fost
librării şi bibliotecii jude inţifică — factor de bază timp friguros", la uzina e- inţează (sau ar trebui s-o se descurcă cum poate. cel mai bun şi că s-ar fi
oara,
Po- ţene, cu sprijinul edituri . în dezvoltarea gîndirii eco lectrieă din Gurabarza are facă \) pe lingă Căminul Tot printre neiniţiaţi se deschis şi în acest an. Dar
lor Tehnică, Ştiinţifică şi nomice a omului“, iar la loc o consfătuire ce-şi pro cultural Zam. numără şi Ana Bretotean, nu s-a deschis. Traian Tă
Enciclopedică, în perioada clubul din Călan este pre- pune să dezbată conţinutul numită de o lună directoa- maş aşteaptă să i ¿excomu
icatie .văz.uţă o masă rotundă con cărţii „Resursele energetice Secretarul adjunct cu
gci> 24—30 noiembrie se desfă probleme de propagandă în nice temele cursului, sau
şoară Săptămîna cărţii şti sacrată tinerilor cu tema şi de materii prime“. un semn din partea celor
comunal
de
>res inţifice şi tehnice. „Rolul cărţii telurice în O altă direcţie vizată de comitetul Alexandru Boşca, în comuna Zam răspunzători de această ac
partid,
Săptămîna, înscrisă în şi formarea socio-profesiona- acţiunile ce se întreprind era în concediu medical în tivitate.
poar- rul manifestărilor iniţiate ’lă a tinerilor“. La unul în această săptămână este timpul cînd a fost la in Zadarnic am încercat să
oa- în cadrul Festivalului na .din căminele de nefamilişti formarea şi consolidarea u- struire Valentin Bretotean, rea căminului cultural de găsim adevărul printre a-
ţional Cin tarea României“, din Petroşani va avea loc nor convingeri ferme, pro centru, care deocamdată tîtea incertitudini. Nu ne-a
'ic şi deocamdată rectorul uni
prilejuieşte importante ac prezentarea unor lucrări a- fund ştiinţifice despre na versităţii. ProfeSorul Bre deţine .doar ştampila. în fost însă gi-eu să consta
ţiuni politico-educative în ' părute în colecţia „Idei tură şi societate, însuşirea totean înlocuieşte doar pe rest n-a preluat nimic. tăm că odată cu răspunză
multe localităţi şi unităţi contemporane“. Oamenii temeinică a concepţiei ma- torii şi animatorii ei, a in
l-micii titulara acestei munci, Ma- Pînă la urmă am aflat
economice ale judeţului. muncii de la I.M. Barza terialist-dialectice şi isto că există (mai exact au e- trat în concediu şi univer
„Pot- Deschiderea festivă a săp- care au preocupări cu pri rice a partidului nostru. ria Fereşteanu, aflată în sitatea cultural-ştiinţifică
)duc- tămînii a avut loc luni la vire la locul şi rolul ştiin in acest scop, la I.M.ivr.R. concediu de maternitate. xistatj cinci cercuri, pe te din comună. Un concediu
me de istorie, biologie, me
mers
nişte
din
U.U.M.R. Crişcior cu pre ţei pot participa în ziua de Simeria are loc dezbaterea Preţuind care nici măcar dicină, unul de apicultură fără aprobare, exact la vre
treburi,
zentarea producţiei edito .28 noiembrie la dezbaterea „Ce ne spun cărţile despre nu-i sînt prea clare — dar şi altul de artizanat. Nici mea cînd universitatea tre
riale a Editurii tehnice pe „Ştiinţa — factor determi ştiinţa contemporană şi re pe care directorul şcolii de cu conducătorii de cercuri buie să-şi deschidă porţile
anul 1981. nant al dezvoltării societă ligie“, iar la clubul munci centru,' Visarion Pîrvucea- n-a fost uşor să luăiîi le şi să-şi confirme, prin
Una din direcţiile vizate ţii“, iar cei din Hunedoa- toresc din Lupeni — o altă gătura. Conducătoarea cer activitate responsabilă, e-
de aceste acţiuni este for ra au posibilitatea să ia dezbatere pe tema : „Con nu, fost rector al universi xistenţa !
* Ra- parte la prezentarea cărţii tribuţia cărţii ateist-ştiinţi- tăţii în anul trecut, i le-ar cului de biologie, Tamara
; 7,00; marea şi dezvoltarea gîn- putea lămuri — şi predînd Avornicului, era bolnavă. VIORICA ROMAN
•vis ta dirii economice a oameni „Cercetarea viitorului“, de fice la educaţia materialistă
nclo- lor muncii, stimularea ac Sergiu Tamaş. a maselor“.
stlri ; O bună parte din acţiu Săptămîna mai prilejuieş
itori- ţiunilor pentru economisi în numele respectului faţă de cetăţean
re a materiilor prime, ma nile' ce se organizează ur te deschiderea în cadrul
uzi că terialelor, energiei şi com măresc să acorde un real tuturor bibliotecilor muni
ţările bustibililor. Pe această li sprijin practic colectivelor cipale, orăşeneşti şi sindi
Casei Să eliminăm mitocănia de la
ui ţa ; nie, Jt/clubul „Siderurgis- de oameni ai muncii din cale a unor expoziţii de
11,03 tul“ ’ din Hunedoara va judeţ. în acest scop, la carte ştiinţifică şi tehnică.
11,35 ghişeele publice
TV. ;
12,05 Practica productivă
•rului Un om, retribuit de socié care ne pune nervii la în nui călător de a căpăta o
; pa- tale, este retribuit pentru cercare, mai mult încurcîhd iniormaţie. ,,Altă dată să
15.00
! Co- (Urmare din pag. 1) tea realizării practice a u- maiştrii s-au orientat spre a produce ceva sau a-i iace decît descurcînd lucrurile. bel mai puf in“ — a venit
16,40 nor teme ca de exemplu executarea unor lucrări socielălii anumite servicii. E vineri seara şi in staţia răspunsul care ne-a izbit
1980; muncă cu inventarul şi do „linii electrice aeriene“, la pentru autodotare. Mai sînt Se pare insă că sînt oameni ,,gară— staţie iniţiată ca o măciucă, prin inso
17.00
Opi- cumentaţia tehnică necesa care trebuie să se rezume însă probleme, unele depă încadraţi ,,pentru ca să pentru cele mai multe trasee lenta şi totala lui lipsă de
•i in- re, fişe de protecţia mun doar la lecţii-vizită. De a- şind chiar competenţa li mănînce şi ei o pline“. Nu din Deva, unde l.J.T.L. are justiiicare.
)opu- cii etc. Totul concură pen semenea, elevii din clasa a ceului, dar majoritatea lor mai că „pîinea“ aceasta e şi un dispecerat — e rela
e dc Ani înţeles că transpor
Orele tru a da elevilor o imagi- IX-a electro fac, ca parte pot fi rezolvate fără efor plătită dc noi, şi nu sîntem tivă acalmie. Aşteptăm tul în comun trece prin
apso- rfe cît mai apropiată de teoretică, tehnologia lucră turi deosebite. dispuşi s-o plătim unuia opiul sau opiul barat. Du nişte greutăţi generate de
iritul cea din producţie. Chiar rilor electrice, iar progra pă un timp trage pe dreapta lipsa anvelopelor, uneori a
nore; şi stă. Intre timp vine patru,
23.00 toate bune ? „Ar mai fi u- ma şcolară inenţionează că motorinei şi pieselor de
3,30— nele probleme — declara anul I al tuturor liceelor pleacă, dar nici un opt sau schimb. Am nedreptăţii
noc- Ilie Arsu, maistru-instruc- industriale face practică în opt barat nu trage la pe poale cetăţeni de bună
tor. De pildă, fetele nu fac lăcătuşerie. Aşa că mais ron. Îndrăznim să întrebăm credinţă, nedîndu-le prilejui
cfcua- în şcoala generală lăcătu- trul trebuie să piardă timp pe dispecera Tereza Abu-
rlpţii şerie şi se descurcă mai cu predarea unor noţiuni loaie de ce nu-i dă drumul să-şi exprime nemulţumi
slorie rea iafă de defecţiunile în
. Ex- greu la început (în atelier sau să le dea elevilor să opiului pentru că stă cam organizarea transportului în
tică ; se afla o grupă din clasa înveţe singuri partea de demult pe dreapta, iar noi
case- a IX-a A, profil termoener- teorie fără de care nu pot îl aşteptăm cam demult. comun în municipiul Deva.
10 E- Am lăcul-o avînd în vede
itera- getic — n.n.j. lucra în atelier. „Ia-l şi . pleacă“ — vine re acele greutăţi obiective.
^ional Atelierul nr. 2 este şi Cele două .licee dispun răspunsul. Mitocănesc răs
,,Cd' puns. Mitocănesc pentru că Am greşii. Nu numai lipsa
de electro şi de lăcătuşerie. de ateliere dotate cu cele anvelopelor sau pieselor de
To- Câţiva elevi din clasa a necesare desfăşurării prac în timp ce ,,rezolvă“ ostiei schimb pune bete în roate
e H- Xl-a D se pregăteau să-şi ticii. De asemenea, practi problemele transportului în
încheie ziua de muncă. Du ca productivă se mai des comun, dispecera îşi soarbe transportului în comun.
mitru Albu, maistru-in- făşoară şi în afara şcolii, caieaua şi tonul înţepai vi Piedici solide îi pun ase
structor, se declara nemul în producţie (clasele cu ne, probabil, de Ia iaplul că menea oameni plătiţi de so
ţumit de faptul că- nu toa profil construcţii şi cele am deranjat-o de la aceste cietate să-i facă un servi
te temele din programă pot terminale de la energetici, ocupaţii ca şi de la taiiasul ciu dar care, în lond, îi
»astrâ fi c.Operite prin lecţiile în linii mari comenzile în Aspect <le la activitatea cer cului uzinal de electrotehnică cu cei ,,ai casei“ (printre fac dcscrvicii.
/isată din atelier. Desfiinţarea po treprinderilor patronatoare al Casei pionierilor şi şoimilor patriei Hunedoara, care îşi care se alta, probabil, şi ■ Am discutat cele de mai
Pro- desfăşoară activitatea lâ atelie ml de reparaţii electrice a . sus cu tovarăşul irig. Ion
Ira) ; ligonului şcolar de staţii şi acoperă temele din progra C.S.II. Foto î I. VLAD şoierul opiului pe c.are-l
dra- linii îngustează posibilita mă. Acolo unde nu o fac, aşteptam) care■ umpluseră Roman, directorul tehnic al
A- l.J.T.L. Ne-a promis că va
rta) ; pînă ta reiuz dispeceratul, măsuri.
ucto- Cînd, acum vreo patru distanta, în lolbal, de ia Oare nerespectarca sarci Corvinului. Mi-e greu s-o l-am cerul decent şi legi- cerceta şi va lua
Şaua săptămîhi, mai exact du mărire la decadentă, nu-i nilor de joc, renunţarea sptln, dar trebuie, pentru limîndu-ne să-şi motiveze Aşteptăm să le consemnăm.
Cînd pă jocul cu Steaua, de la decît de Ia un joc la al la aut ornaţi şinele care informarea corectă a opi
ie O lipsa de bun simţ iată de ION CIOCLEI
s iu- Hunedoara, atrăgeam aten tul.' Dc aceea na-am şi nc-au adus succese : învă niei publice. Repet : noi pretenţia îndreptăţită a ţi
LU- ţia suporterilor şi jucăto permis să facem un tur luirile pe aripi, trecerile sîntem vinovaţi in primul
Jtului rilor că lucrurile nu sînt neu, în plin campionat, în in diagonală, comprimarea rînd — echipa şi antre
li alb în regulă, că starea de italia, împotriva convin jocului in terenul advers, norul ci. Dar mai spuneam
CAN:
(Lu mulţumire şi de salisiactie gerilor mele, dar la insis presingul general şi con ocia'.ă că rezultatele nu
ni bră nu poate ii decît păgubi tenţele jucătorilor, din ca comitent, principiul rota sînt totdeauna reprezenta de SMKTCfn MI 1 m
iEA : toare cu timpul, că singu re ne-am întors storşi şi ţiei etc. — oare ce repre tive.- Că ele depind
;rul) ; rul lucru valabil în iol- salistăcLiţi. Am uitat că zintă ? Oboseală, infatua mulţi, prea mulţi factori
îlului I
ASA: bal este s-o iei mereu dc mai avem etape de dis re, uulomulţumire sau ne externi: arbitri, . teren, m E ifi
dafiri la capăt, la ici, cu înver putat şi chiar dacă n-am putinţă ? Orice ar ii, este minge, vreme, spectatori,
ANI : şunare şi dorin(ă de mai pentru a ii siguri de fie
icie) ; bine, atunci s-a conside care dală de rezultat. Iar © Policalificare, in toate întreprinderile miniere din ca
mda- drul C.M.V.J. au fost intensificate preocupările privind po
JHA- rat că exagerez. Şi uite noi, din păcate, în ultima licalificarea forţei de muncă. De la începutul anului au
n — că duminică am pierdut, IŞflTUW Cronica mea vreme, „am cam fost lua(f
•eriile intîmplător ? Nu. Sînt la ochi". Im Baia Mare, absolvit aceste cursuri 548 de muncitori, alţi 252 de mun
TIE : citori urmînd in prezent cursurile ce se vor încheia in pe
• (Pa- multe lucruri care au con- după un goi marcat n-am rioada imediat următoare.
(Fla- Iribuil la Infrlngerea noas mai iost lăsafi să trecem • O expoziţie de pictură românească contemporană a
: Mi tră. Sigur, vinovaţii prin uitat, am considerat noi, momentul să luăm unele de centrul terenului şi am
cul- fost deschisă la Clubul sindicatelor din Lupeni, organizată
cipali sîntem eu şi echi jucătorii, sau unii dintre măsuri, pentru că înfrîn-
sen- rămas şi în 10 oameni prin sub egida Consiliului culturii şi educaţiei socialiste.
LAZI : pa. N-am ştiut şi n-am pu ei, că oricum, am obţinut gerea acasă să nu se mai eliminarea lui Dumilriu Ia • In zona noului centru civic din Vulcan a fost pusă
Po- tut să destqccm o apăra mai mult decît se sconta. repete. Ar deveni catas un fault de joc. La Timi
enta- re tenace, viguroasă şi In această stare de spi trofală. In orice caz, pen şoara, un arbitru clujean recent in funcţiune, după probele tehnologice, o nouă
! Si De rit s-au abordat partide centrală termică.
liure- exltem de disciplinată. tru mine cel puţin, gre îi elimină pe Klein, iără • La Petrila s-au încheiat lucrările de amenajare a
i ne- ce? E uşor acum, după le următoare. Sigur, cu şeala de a accepta un ast avertismentul prealabil, popicâriei preparaţiei din localitate. Cu acest prilej q fost
război, să găsim vinovaţi. Steaua am jucat bine, dar fel de turneu nu se va pentru un iault, aşu cum
Am putea spune că neşan am păcătuit Ia finalizare. mai repeta. turnată o nouă suprafaţă de joc, din fibră de sticlă, ma
duminică au iost cu zeci terial ce asigură desfăşurarea întrecerilor .sportive la un
sa din primele minute a Echipa n-a lost obosită, Echipa şi cu mine am
inlluenţat desfăşurarea ul dar lipsa de luciditate în pierdut enorm. Am pier le. Veţi spune că e o co înalt nivel competiţional.
incidentă. Se poate. in © Inventivitate şi atracţie. Numeroase acţiuni cultu
terioară a jocului. Am pu momentele fierbinţi, deci dut in primul rlnd din
orice caz, duminică, jocul ral-educative şi sportive organizează Casa pensionarilor
entru tea chiar găsi un vinovat sive, oare ce reprezintă ? creditul pe care începuse a fost oprit, contrar cursu
reme principal, ccue prin două Sigur, am căutat să■ men să ni-1 acorde opinia pu din Lupeni. Una dintre acestea este concursul de şah —
cerul greşeli a compromis re ţinem standardul fizic des blică. iar lucrul acesta lui, de zeci de ori inexpli dotat cu o cupă transmisibilă — pentru amatori (tineri şi
: vor cabil, prin arliiicii de ar vîrstnici), sportivi legitimaţi sau nelegitimaţi. Din numărul
: sub zultatul jocului. Dar n-am tul de ridicai şi în sensul este uneori de neînloc.uit.
miţă. li drepţi. Lucrurile sînt acesta am dominat cate Băieţii trebuie să înţelea bitraj, care au dus echipa mare de participanţi la faza de masă, 15 vor pafticipa la
mo- mult mai prolunde decît goric toate partenerele gă odată pentru totdeau înlr-o stare de nervozita faza orăşenească. Concursul, integrat în competiţia naţio
•vest. noastre — fie ele Craio te excesivă. Stau şi mă nală „Daciada“, este dedicat zilei de 30 Decembrie.
linsă un simplu joc. Noi, echi na că o valoare nu poate © Termoficare. După ce s-a luat un avans considera
Şi i pa, ajunsesem Ia un nivel va, Poli., Baia Mare şi face o echipă mare, dar întreb de ce de fiecare
9 şi de la care ni se părea că chiar „U“ — în finaluri de o echipă mare poate pro dală împotriva Corvinu bil la executarea tronsonului de termoficare dintre uzina
pro- Paroşeni şi oraşul Vulcan, au fost stabilite amplasamente
totul este posibil. Un ni partidă şi chiar în 10 oa-. duce multe valori. Or, noi lui ? Dar, o echipă, pentru
i ge- vel tehnic, tactic, de an meni, dar ce contează eram pe cale de a con a se impune trebuie să le pentru două noi tronsoane de reţea spre oraşul Lupeni.
aria- gajament, dar nu şi de e- asta pe lingă faptul că strui o echipă. E 'greu, treacă prin multe greutăţi. Crearea acestui front de lucru va permite ca în paralel
mo- n-am putut concretiza. Nu cu exeutarea lucrărilor spre Petroşani, să se desfăşoară
e de chilibru sportiv. Începuse pentru că în lumea fotba Să cedăm la prima ?
rolog răm să credem că sîntem“ este şi aceasta o obosea lului nu se acceptă cu u- şi cele spre vestul Văii Jiului.
nco). mari şi buni, dar uitam că lă, o oboseală psihică ? şurinţă intruşi de felul MIRCEA LUCESCU CONSTANTIN IOVĂNESCU