Page 89 - Drumul_socialismului_1980_11

SALĂ C€ LECTURA
Vc rllcalitalea blocuri­
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VÂ ! lor noastre îşi are ob'ir-
şia şi pe la 1.M.C. Bir-
cea, la secţia ele pa­
nouri mari, de unde vii­
toarele case purced pe
spinarea treilerelor să-şi
caute locul în oraşe. Por­
nesc dintr-o secţie în
care noul este conside­
rat element de referinţă.
Noi sini maşinile, utila­
jele ; nouă este tehnolo­
gia ; tineri cei cure le

Acasă la

făuritorii de case

stăpînesc. Aici, noutatea
şi tinereţea sini o ga­
ranţie pentru perlorman­
tă. Oraşele noastre, in
ritmul in care se dezvol­
tă, au nevoie tocmai dc
această perlornmnţă, ca­
re, intr-o lubrică de ca­
Anul XXXIII, nr. 7172 JOI, 27 NOIEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani sc cum este şi cea des­ „Vbivoza“ I.npeni, Iabara:n rul de chimie. Laborantele Eli-
sabeia Bărbulescu şi Mihaela Lungan exeeuiă o analiză chi­
pre care vorbim, înseam­
mică pe fluxul lehnologic.
nă creşteri spectaculoase
de product ¡vitale a mun­
cii, o înaltă calitate în
execuţie, linisaje < mo­
derne. — un
„In domeniul nostru de suprafaţă ale laminatelor. Nevoia de oţel i-a învă­ Dar perlormanţa, pe
activitate, înnoirile pe eafe Şi de ani a început bătă­ ţat pe oţelarii de la O.E. II lingă tehnologii şi utila­ de ne
le dorim determină trece­ lia pentru idei. „La început (şi nu de ieri, de azi) să-şi je moderne, presupune
rea la o nouă calitate a timid, ne spune şeful sec­ valorifice superior, în con­ şi oameni cu o condiţie Jîiîtdriţi să sporească da de timp corespunzătoa­
muncii“ (Nicolae Avrames- ţiei, inginerul Ioan Cioro- diţii de eficienţă economi­ sullctească deosebită : permanent producţia de re din anul trecut. Este
cu — maistru principal ianu. Rezultatele au fost că ridicată, resursele mate­ optimişti, entuziaşti, pa­ că ¡'bune, minerii de la cea niai mare cantitate
specialist). „înfăptuirea o- neconcludente. încercările riale, să-şi perfecţioneze sionaţi. Şi la noua Lunea şi-au amplificat e- de cărbune extrasă la mi­
biectivelor noului plan cin­ s-au reluat cu mai mult cu­ tehnologiile existente, în secţie dc panouri mari forturiie şi hărnicia în a- na Lonea din întreaga sa
cinal presupune, înainte de raj în luna octombrie a.c. vederea reducerii consumu­ sini asemenea oameni. existenţă. Cele mai mari
orice, un uriaş efort de in­ Trebuiau elaborate oţeluri rilor materiale, a creşterii Fie că se numesc Rol bata.je, extragi:id zilnic contribuţii Ia milionul de
teligenţă“ (ing. Ioan Cioro- pentru podurile dunărene. randamentelor utilajelor şi Gcza — venit să lucre­ mari cantităţi de cărbune tone le au sectoarele HI
ianu — sef secţie O.E. II). Tehnologiile clasice nu dă­ instalaţiilor, pentru ridica­ ze aici încă de cirul „ră­ energetic. Cu producţia — cel mai mecanizat de
rea continuă a nivelului sărea“ secţia, rămas să realizată în aceste zile, ia această mină —, IV şi
tehnic şi calitativ al pro­ muncească mai departe 131. Lonea a atins cifra V. ale căror colective dau
ducţiei. Nevoia de oţel şi in meseria-i de fierctr-he- de un milion tone de căr­ asaltul decisiv pentru în­
nu nevoia de recorduri, cu tonist —, Florin Mateica, bune extras de la începu­
toate că zilele trecute pe D. ALMĂŞAN deplinirea prevederilor dc
platforma acestei oţelării tul anului, cu 70 00!) tone plan pe ultimul trimestru
mai mult decit în perioa­
ai anului curent.
...uuv.iite ce caracterizea­ deau rezultate. Oţelul tre­ ani consemnat un eveni­ (Continuare in
oag o 2-a!
ză o stare de fapte la cea buia turnat într-o atmosfe­ ment unic : pentru prima
de a doua oţelărie electri­ ră protectoare. L-am ela­ dată în ţară un cuptor e-
că a combinatului hunedo- borat într-o asemenea at­ lectric depăşeşte limita a
rean. Stare de fapte ce mosferă. Rezultate neaştep­ 2 600 de şarje pe o vatră. Ri­ Lucrătorul comercial — un om cu înaltă
constituie un preambul al tate ! Am prins curaj. sipă de inventivitate. Pre­
cincinalului următor, care Ne-am pus problema folo­ ocupare. A fost adaptat şi
accentuează interferenţa pu­ sirii acestui procedeu pe generalizat regimul electric conştiinfă şi competería profesională!
ternică a ştiinţei cu pro­ seară industrială. Prin a- standard la cuptoarele cu pregătire profesională şi Desigur, de modul de com­
ducţia, ca o condiţie esen­ menajări, cu forţe proprii, transformatoare de putere Dezbaterea organizată la politică, cu o comportară portare, de gîndire şi ac­
ţială a realizării unei acti­ cu ajutorul celor de la u- înaltă. Se asigură astfel o clubul „Constructorul'', cu civilizată în familie şi so­
vităţi economice intensive, zina nr. 6,. avem acum la topire rapidă a metalului, directorii întreprinderilor cietate, care au făcut şi ţiune depind rezultatele
de mare randament. standurile de turnare azo­ o încălzire uniformă a băii. comerciale, secretari ai or­ fac dovada unei conştiinţe muncii, realizarea ori ne-
Şi dacă în manifestarea tul (gazul pentru atmosfe­ Se scurtează timpii tehno­ ganizaţiilor de partid, şeii înaintate faţă de muncă, nu realizarea planului de către
sa cea mai comună meta­ ra protectoare) la debitele logici afectaţi oxidării, a- de unităţi şi alte cadre din unităţile comerciale.
lul a însemnat pentru ci­ şi presiunile prescrise. Dar fînării şi alierii prin uti­ municipiul Hunedoara a e- a omis să amintească şi pe Dr. Alexandru Marines-
vilizaţie progres, ială-i a- nu e totul să pui la punct lizarea intensivă a oxige­ videnţiat rolul important ral acei care mai întîrzie de la
cum pe făurarii hunedo- o tehnologie. Trebuie şi nului. La prelungirea „vie­ muncii politico-educative în programul de muncă, au cu, directorul Spitalului
reni înnobilînd oţelul din perfecţionată. Utilizînd mai ţii" unui cuptor pe lîngă sprijinul formării omului lipsuri în gestiune, mani­ municipal Hunedoara, a a-
E. Si NA
nevoia de oţel. bine resursele interne, în DORIN CORPADE nou. Materialul prezentat, cu festă neglijenţă în servi­
Nevoia de oţel... Combi­ scopul îmbunătăţirii calită­ exemple concrete de lucră­ ciu ori atitudine necuviin­
natul a trecut la producţia ţii oţelului, uşurării efortu­ (Conlinuare in pag. a 2-a) tori comerciali eu o bună cioasă faţă de cumpărători. (Conlinuare in pag. a 2-a)
unor oţeluri speciale pen­ lui fizic, am trecut la exe­
tru rulmenţi, organe de a- cuţia unei instalaţii per­
samblare şi pentru autotu­ fecţionate de insuflare a
risme, oţeluri care recla­ gazului protector în lingo-
mă o înaltă calitate a su­ tiere. Uşurând munca oţe-
prafeţei laminatelor. Teh­ larilor, această instalaţie le
nologiile existente în oţe­ permite să-şi concentreze
lărie nu puteau satisface atenţia asupra operaţiei
în întregime cerinţele de propriu-zise : elaborarea.

■ami

O familie dc viţă veche, coriştii, indiferent de pro­
cu rădăcini pierdute în fesie şi de vechimea în
cea dc-a doua jumătate a formaţie, sînl animaţi de
frărninlatului secol trecut, aceeaşi dorinţă de a co­
îşi trăieşte din plin afir­ munica cu semenii în lim­
marea. O familie ce nu­ bajul notelor muzicale.
mără 75 de membri şi Soţii Bllan, Hermán, Radu,
peste o sulă de ani de Munteanu şi Cătană sini
existenţă r&imine lînără, familii în marea familie a
mereu tinără, în ciuda ve­ corului. Vechi animatori
chimii actului său de naş­ ai activităţii corale sînt şi
tere. Ecaterina Băltaru, Dumitru
Corul Casei de cultură Vistelniccanu, Iile Slnes-
din Orăştie, familia despre cu. Dar la urcuşul spre
I. M. Orăştie, sectorul confecţii metalice. In foto : harnica echipă de sudori electrici condusă de Dumitru Burduj.t.
care vorbim, şi-a făurit în podiumul succeselor par­ care din umbra măştii transformă electrozii in kilometri de sudură. Foto: VIRGIL ONOIIJ
timp un nume şi un renu­ tea lor de voce şi suflet
me. La prima ediţie a o au şi Elena Andreşoaie,
Festivalului naţional „Cin- Lucreţia Carnaţuli, Gabrie­
s-au concretizat ut termina­ H PREGĂTIRI PENTRU... de Casa pionierilor şi şoimi­
tarea României“ s-a cla­ la Mateica, Dorina Rusu,
rea lucrărilor la liniile. do ,XUNA CADOURILOR“. La lor patriei şl Consiliul orăşe­
sat al treilea pe ţară, iar Mirón Simedrea, Lucian înaltă şi joasă tensiune, in l.C.S. produse industriale Hu­ nesc al Organizaţiei pionieri­
în a doua ediţie a ocupai Gal, loan Blaga, Simion introducerea curentului elec­ nedoara se fac pregătiri in­ lor Brad. Cei 00 de pionieri
tric in gospodăriile ţăranilor tense în vederea aprovizio­
locul doi la faza interju­ Lăscoi şi mulţi, mulţi alţii. din acest sat. prezenţi, membri ai coman­
pio­
de
deţeană. Ei, şi toţi ceilalţi, care nării şi pentru perioada de iar­ damentelor la unităţilor din Brad,
pentru
nă
„Luna
dc
nieri
cadouri­
şcolile
Dar nu despre cor în doar din motive de spaţia a ELECTRIFICAREA SA­ S ANGAJAMENT DEPĂ­ lor“. In acest scop au şi fosi Crişcior şi Valea Bradului
general şi nici despre suc­ n-au apărut nominalizaţi TULUI DUMBRAVA. Locui­ ŞIT. Pionierii Şcolii generale .achiziţionate, exiraplan. măr­ s-au iutilnn cu primarul o-
Dumbrava,
co­
cesele sale în special nu în aceste rînduri, dau torii satului au reuşii, prin nr. 10 Hunedoara şi-au înde­ furi în valoare de peste raşu'ui, Loghin Dineş, care a
Ribiţa,
muna
400 000 lei, cu î haine din
angajamen­
depăşit
plinit
vrem să vorbim. Ci despre strălucire formaţiei corale contribuţie in bani şi in tul de şi muncă patriotică pe piele, tricotaje, articole elec­ răspuns întrebărilor puse
de eh
oamenii care-i dau viaţă, din Orăştie, dau exislen- muncă, şi cu sprijinul şu­ anul 1980. Valoarea realizări­ trice «ic.
tului, să-şi vadă împlinită
cheia succeselor sale. ţei lor un sens şi-o împli­ lor de 2,1 700 lei s-a obţinut
dorinţa privind electrificarea ■ „REALIZĂRI ŞI PER­
Muncitori la I.M.O., la nire în plan artistic. satului. Ajutorul primit din pritt valorificarea unor im­ SPECTIVE ALE ORAŞULUI
I.C.O. sau la „Vidra“, ca­ partea consiliului popular şi portante canlilăţi de fier BRAD LA CONFLUENTA
dre didactice ori casnice, VIOLETA PĂDUREAMU munca plină dc. sire a lu­ vechi, hîrtie şi plante medi­ DINTRE CINCINALE“ a fost
crătorilor de Ia I.R.E. Deva cinale colectate de pionieri. tenta dezbaterii organizate