Page 9 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 9
PROLETARI DIN TOATE TARILE I-VÂ f f
\ MATERIALE
RECUPERATE
\ ŞI REFOLOSITE
\
In acest ah la întreître- ^
\ i priuuurea munci a ucirzŢi
prinderea minieră Barz'a ^ '
' s-au recuperat 32 tone
l şină de cale ierată, 12 ţ
i tone conducte, 3 911 bu- 1
> căţi- traverse, 432 mc ’
l'IUQEIUlMUNEOOml
ţ lemn de mină, 471 guri ţ
[ de rostogol, 270 bucăţi 1
i proiile TH, 19 lone me- /
} tal, s-au obţinui econo- 1
1 mii Ia energie electrică ţ
|j de 1 173 MWh.
*
D!N CRONICA
ÎNTRECERII
SOCIALISTE
PRODUCŢII
SUPLIMENTARE
O activitate intensă în l
vederea obţinerii unor )
Anul XXXII, nr. 7 152 MARŢI, 4 NOIEMBRIE 4 pagini — 30 bani
i rezultate tot mai bune )
ţ pe acest „an desfăşoară ţ
i şi oamenii muncii de la j
Identificarea şi valorificarea superioară / LV. Călan. Mobilizîndu- i
1 se exemplar, colectivele }
^ de muncă de pe plalfor- ţ
a MATERIILOR PRIME „ l ma veche a l.V Călan i
/ raportează pe 10 luni: i
mm
maistrul
împreu-
G5fl
Laminorul
} la secţia I furnale, rea- 1 nă C.S.H. finisatnrul Ioan Moraru : de la Ioan Negrită Îndreptat
de
maşina
cu
Sarcinile sînt mari, com i Uzarea unei producţii ţ profile execută o verificare dimensionalii.
„Sînt necesare eforturi serioase pentru a plexe şi angajează în mare ? suplimentare de 19 700 i
judeţului
economia
1 tone fontă cenuşie, la
pune mai rapid în valoare mijloacele de care măsură deţinător al unor ţ cocserie — 10 500 lone ţ
nostru,
dispunem în vederea intensificării cercetării importante resurse de ma t produse cărbunoase, la î
geologice, punerii in evidenţă şi apoi în pro terii prime şi resurse e- ' turnătorie I — 1 000 to- .
ducţie a noilor surse de energie, de' materii ncrgetice. Amintind doar ne piese turnate, din ca- 1
irirne' . cărbunele, minereurile fe / re la radiatoare — 350 ^
* 1
roase, -neferoase şi com-^ ţ tone, iar la maşini şi u- ;
NICOLAE CEAUŞESCU plexe ne dăm seama * că l lilaje pentru industria
industria extractivă hune- i metalurgică — 800 lone, ţ Creaţia ştiinţifică şi telurică -
doreană are o misiune ex 1 Ia (urnăloria II — 330 1
Criza energetică şi de nez dinamic, cu toate for trem de însemnată în ^ tone utilaje de turnare ;
e
materii prime pe plan mon ţele, pentru asigurarea în sporirea continuă a bazei ^ pentru oţelării. J imperativ major ai etapei actuale
dial se accentuează conti mai mare măsură a mate proprii de materii prime
nuu. Rezervele se diminu riilor prime indigene, pen şi materiale, in dezvoltarea Răspunzîrrd cerinţelor for site, a preocupării de care
ează, preţurile cresc. Pe tru valorificarea lor supe economico-socială a patriei. FRUNTAŞI LA mulate în raportul prezen au dat dovadă s-a materia
trolul, cărbunele, cocsul, rioară şi reducerea cit mai Ca urmare, fiecare lucră RECOLTAREA tat . la cel de-a! Xii-lea lizat in îndeplinirea, ia da
cuprul sau cositorul, alte mult posibil a importului. tor din acest domeniu — PORUMBULUI Congres al P.C.R., in Pro- ta de 29 septembrie 1980, a
materii prime şi materiale De asemenea, la Consfătui muncitor, inginer, cercetă 'gramuI-Directivă de -.cerce sarcinilor în profil terito
pe care ţara noastră le rea de lucru de la C.C. al tor — trebuie să aibă me Unităţile agricole din ţ tare ştiinţifică, dezvoltare rial, pe acest cincinal, la
importă — trebuie să le P.C.R. din 30—-31 octom- reu în atenţie că eforturi ţ cadrul Consiliului unic 1 tehnologică şi de introdu
importe pentru continua sa le pentru procurarea din l agroindustrial de slal şi i cere a progresului tehnic, producţia industrială.
La obţinerea acestor re
dezvoltare economico-so- .import a unor materii pri , cooperatist Hunedoara au ţ a sarcinilor desprinse din
cială — sînt din ce în ce CONDIŢIE me strict necesare dezvol 1 anunţat recent încheie- l cuvintarea t o v a r ă ş u 1 u i zultate o contribuţie deose
bită au avut-o şi organiza
mai scumpe. Petrolul, de ESENŢIALA A tării economiei ţării sînt ţ rea culesului porumba- ) Nicolae Ceauşescu ia Ple
exemplu, a ajuns la această deosebit de mari şi de t lui. Lucrarea este avan- ţ ţiile de partid, de masă şi
dată la un cost exorbitant DEZVOLTĂRII costisitoare şi deci tre ) sată şi în consiliile uni- i nara C.C. al P.C.R. clin obşteşti, conducerile teh-
&
de 200 dolari tona. Dacă ECONOMICO- buie să facem totul pentru ţ ce din Brad şi Dobra, J 14—15 octombrie a.c., co nico-administrative din uni
ne gindim că in acest an a le diminua. Să intensifi t unde se recoltează ulti- \ lectivele de oameni ai mun tăţile economice, care au
ţara noastră importă 15 SOCIALE A căm activitatea de prospec / mele suprafeţe, ceea ce l cii din oraşul Brad, sub con ştiut să stimuleze, să mobi-
milioane tone de petrol, ROMÂNIEI IN 1981 tare geologică, să punem 1 creează posibilitatea tre- / ducerea şi îndrumarea ne
iar ia anul va importa 12,5 mai rapid în valoare şi la ţ cerii cu toate forţele la 1 mijlocită a organelor şi or AUREL BENEA
milioane tone, în cea mai un nivel de eficienţă tot ganizaţiilor de partid, au secretar a! Comitetului
mare parte pe valută li brie a.c. cu activul din do mai ridicat resursele de i transportul cocenilor, e- ţ desfăşurat o intensă muncă orăşenesc de partid Brad,
beră, ne dăm seama ce e- meniul geologiei, secreta materii prime şi energetice ' xecularea arăturilor a- i pentru realizarea exempla preşedintele comisiei
forturi financiare trebuie rul general al partidului a din judeţ. \ dinei de toamnă, la efec- 1 ră a sarcinilor economice orăşeneşti de creaţie
să facem. Să mai adăugăm insistat asupra sarcinilor ce i tuarea altor lucrări de ţ şi de producţie ce le revin ştiinţificâ-tehnică
cărbunele şi cocsul de ca revin acestui important > sezon. ^ în cincinalul 1976—1980.
re avem nevoie din im sector care asigură .econo (Continuare in pag. a 2-a) —~ Rodul activităţii lor neobo (Continuare în pag. a 2-a)
port, unele minereuri, alte miei naţionale materiile
materii prime şi avem ta- prime şi resursele energe
bloj.il real ai cheltuielilor tice, a indicat să se depună
valutare ale ţării, cu do eforturi mai mari pentru a Starea vremii redeamâ de iurgersfâ
bânzile care" se impun şi pune în valoare noi rezer
care angajează banii po ve de petrol, de gaze, de
porului, fondurile valutare cărbune, de şisturi şi ape încheierea grabnică a campaniei de toamnă
ale ţării.
Prezentând dimensiunile termale, în vederea asi
concrete ale acestui e- gurării cu mijloace proprii Şi duminică a fost o zi devreme, un mare număr tarea lor. Printre cei mai. sînt de cules vreo 60 ha cu
fort economic, reamintind a surselor necesare de de lucru plină pe ogoarele de cooperatori 'să siringă destoinici i-am notat pe • porumb, mai este de recol
unele importante materii energie intr-un procent judeţului, desfăşurată sub porumbul de pe ultimele su Ioan Negara, şi losif Staer. tat sfecla furajeră, trebuie
prime pe care le importăm mult mai mare decit în imperativele acestei perioa prafeţe. în fruntea lor, to Se muncea, de asemenea, tăiaţi şi aduşi din cimp co*
şi preţurile mari la care au prezent. Dealtfel, în Planul de. Conform unei situaţii varăşii din conducerea coo la predarea către coopera cenii. Ce s-a făcut în 2
ajuns, secretarul general naţional unic de dezvolta întocmită la Direcţia gene perativei. Suprafaţa este da ţia de consum a porumbu noiembrie? Cîţiva coopera
al partidului tovarăşul re economico-socială a rală agricolă, în zilele de 1 tă in. acord global, iar du lui ce revine celor ee au tori au lucrat la transportul
Nicolae Ceauşescu, a re României pe anul 1981 sînt şi 2 noiembrie, s-au efec minică au venit la cules şi încheiat contracte cu statul sfeclei furajere, alţi cîţiva
comandat la Plenara C.C. prevăzute cu claritate di tuat _ următoarele lucrări : oamenii care muncesc în pentru predarea de anima la aşezatul porumbului în
al P.C.R. din 14—15 oc recţiile de acţiune în a- • recoltarea porumbului de întreprinderile din împre le. Piuă seara au fost livra pălule şi la încărcarea mij
tombrie a.c. să se acţio cest domeniu. pe 1 153 ha • arături adinei jurimi. te 17 tone de porumb. loacelor de Iransporl veni
pe 697 ha • 1 445 tone fu Culesul nu era singura te să ducă porumb la coo
raje însilozate ® 633 tone lucrare ce se desfăşura în UNDE SlNT perativa zonală în contul
porumb livrate la fondul de ziua aceea. Ioan Cătălina şi COOPERATORII ? celor ce au contracte cu
stat.
Nicolae Buban efectuau a- statul. S-a dus şi ceva la
O LARGA rături adinei. Şi această lu Duminică ar fi trebuit să baza de recepţie. C a m a t î t
1
MOBILIZARE crare avansează în ritm ra fie o zi de muncă plină şi s-a făcut, deoarece porum-
DE FORŢE pid, fiind prevăzută a se în pentru Cooperativa agrico-
cheia în curînd. Se lucra 1 lă de producţie Deva. Spu TRAIAN SONDOR
C.A.P. Veţel. Pe o tarla — cu o remorcă şi cu ate nem aşa, deoarece campa DORIN CORPADE
cu porumb din satul Leşnic lajele — la transportul co nia de toamnă înregistrea
au venit, încă dimineaţa cenilor din cimp şi depozi ză aici întirziere. mare : mai (Continuare in pag. a 2-a)
ştiinţifice. Analizele efectuate şcoală, rolul directorului in te zile se lucrează la pune
s-au soldat cu o serie de asigurarea funcţionalităţii con rea 1a punct a incintei sec
măsuri menite să conducă la ducerii colective“ a fost te torului zootehnic.
îmbunătăţirea stării de sănă ma schimbului de experienţă,
tate a populaţiei. organizat la Şcoala generală R RECONDIŢIONARI DE
din Haţeg, cu toţi directorii PIESE. La secţia transporturi
H SE LĂRGEŞTE REŢEAUA Hunedoara a I.J.T.L., condu
0 ANALIZE ALE STĂRII COMERCIALA De curînd a şcolilor din zonă. Schimbul să de inginerul N. Davides-
DE S An ATATE. Intr-an ca fost dat în folosinţă la Be- de experienţă a avut un ca cu, există o bună preocupa
dru lărgit, la nivelul Direc riu un nou local pentru bu racter mai ales demonstrativ. re pe linia recondiţionării pie
ţiei sanitare judeţene a fost fet şi, tot aici, au fost exe selor auto. Astfel, planul pe
analizat modul cum medicii cutate lucrări de moderniza n O NOUA MATERNITA anul 1980 a fost depăşit cu
şefi de teritoriu îşi îndepli re a magazinului universal. TE PENTRU ANIMALE. Ia ,18 000 lei. Tot aici s-au eco
nesc răspunderile ee le revin Se află, de asemenea, în sta Cooperativa agricolă de pro nomisit 20 000 litri motorină.
în conducerea activităţii sani diu avansat lucrările la com ducţie din Sîrbi a fost con
tare, precum şi activitatea plexul comercial din Rapoltu struită o maternitate cu o ca
sanitaro-epidemică de preve Marc şi la localul pentru bu pacitate de 32 capete anima
nire a bolilor. In final, sec fet din Orăştioara de Sus. le. Noua maternitate — rea
ţia de igienă şi patologie in- lizată de membrii cooperati
Depoul de locomotive C.F.R. Simeria : loan Ocolişan şi fecţioasă a U.S.S.M. a orga « SCHIMB DE • EXPERIEN vei agrioole — a şi fost pu
echipa sa de lăcătuşi execută cu promptitudine reparaţii de nizat o serie de comunicări ŢA. „Organizarea muncii în să în funcţiune. Tot în aces-
bună calitate şi Ia timp. Foto: V. ONOIU
■mw m (mw 17 tran t mmmm r ttaaear r mmmm
