Page 90 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 90
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7175
Muicii organizatorică, de partid“-
puternic ancorată în îndeplinirea
sarcinilor economieo-rjooiais
9,00 Telcşcoală
Ronian-foilc
10.00
Metode şl tehnici moderne <lrie şi prej
Reluarea ei
10,50 Telex
în cercetarea fenomenelor 10.00 Telex
16.05 Şcoala, Ia
calităţi
16.15 Iteportaj p<
şi stabilirea măsurilor 17.05 Viaţa cultul
Itinerar gir
18.15 Fotbal inter.
Biroul Comitetului de ţumit“. Sînt de reţinut a- Rezumatele
disputate m
partid al minei Petrila ma ceste ponderi pentru o co turul 111
nifestă o preocupare con relare cu structura răspun U.E.F.A.
stantă pentru perfecţiona surilor daté de şefii de bri 18,35 Desene anii
rea stilului şi metodelor de găzi. Ele au următoarele Vedere din oraşul Brad. Foto: VIRGIL ONOIU Kum-Kum
dul 21
muncă'în conducerea: între ponderi : din 40 de şefi de 19.00 Telejurnal
prinderii, în soluţionarea e- brigăzi 22 sînt nemulţu 19,20 Actualitatea
19,40 Ora tinereii
ficientă a problemelor ce miţi de sprijin (dintre a- (Urmare din pag. 1) 20,30 O imagine
se ivesc. De mai multă ceştia 13 nici nu cunosc 0 instalaţie individuală de producere sulul. Docul
inţific. Prodt
vreme se caută o modali persoana care se ocupă de maistru, sau Ana Hăreste- 21.10 Pagini din
tate prin care să se deter brigadă), 18 au răspuns că şan —r care a lucrat lot de trulul romă:
mine creşterea aportului primesc ajutor. Aici însă a călduri care merită toată atenţia ia începuturi, alături ele sodul IV
cadrelor tehnico-inginereşti se reliefează o scalare care Bot Geza, în aceeaşi mese 22.10 Telejurnal.
la înlăturarea lipsurilor şi trebuie reţinută pentru rie ■—, Toader Axinie, Paul
neajunsurilor care împie substanţialitatea sprijinu Locuinţa electronistului de ore de încălzire sînt su temperatură. Noul sistem a Bănuţoiu, ei sînt doar cîţi-
dică îndeplinirea sarcinilor lui : 7 şefi de brigăzi răs Victor Draia, din oraşul ficiente 4 kg deşeuri de redus lichidul la 15 litri va semnatari ai cronicii co |g ADIO
de plan. S-au întreprins tot pund că au fost întrebaţi Brad, strada Ion Creangă lemne sau reziduuri şi 10 kg de apă faţă de coloană şi tidiene a muncii, cîţiva din
felul de încercări. Biroul a de activitatea brigăzii, 5 nr. 22, adăposteşte o fami cărbuni. calorifère (care au 190 de tre cei ce pun bazele unei BUCUREŞTI I
repartizat pe toţi membrii brigăzi au primit sprijin lie numeroasă. La încălzi Gabaritul focarului este litri). Dună 20 de minute tradiţii. dioprograniul dtn
comitetului şi ai birouri pe linia aprovizionării cu rea camerelor folosea sobe de 30X30X40 cm. Chiar să de la aprindere e cald în Tradiţie îl După nici şase Radiojurnal; 8,0(
lor organizaţiilor de bază materiale, 5 pe linia asis de încălzit ce consumau în vrei să-l „îndopi“, să folo toate camerele, timp în ca luni de la punerea în iunc- presei; 8,10 Curl
cililor; 9,00 Bulet
pe locuri de muncă, iar tenţei tehnice, iar o briga mod normal, lemne şi căr seşti la alimentare mai re coloana de 48 metri lun ţiune a secţiei ? Da, o tra 9.05 Răspundem
consiliul oamenilor muncii dă — sprijin prin muncă buni. Una dintre ele func mult -combustibil, nu se gime creşte la 35 de grade diţie începută în acest an, lor; 10,00 Buletii
a procedat similar cu ca efectivă în abataj. ţiona pe bază de motorină poate. Cazanul conceput de Celsius la capătul coloanei, la 30 mai, odată cu intra 10.05 Radioma;
meilor; 10,35 Atla
drele tehnice. Soluţia a dat Cunoscîndu-se că de-a cu'un consum de 6 litri/24 el se poate adapta şi la iar în camere se dezvoltă rea secţiei în circuitul pro 11.00 Buletin de
unele rezultate, dar insufi lungul întregului an comi ore. Dacă ar fi fost toate biogaz. o temperatură de 27 gra ductiv, cind nisipul şi pie Ce-i<l Filarmonit
cient de concludente şi mai tetul de partid, consiliul sobele pe bază de motori Avantajele acestei micro- dé C. trişul din albia Mureşului, JV;a ; 11,20 AV
Radio-TV.;
12,00
ales fără eficienţă notabilă. oamenilor muncii, organi centrale termice constau în Pentru construcţia caza împreună cu cimentul, s-au ştiri; 12,05 Rcvis
Pentru a controla mai în zaţiile de bază şi cele de nă, ar fi însumat un con primul rînd în faptul că, în nului, a restului instalaţiei, lăsat modelaţi în geometrii lă a artistulu
Din
deaproape modul în care masă au analizat în repe sum de 36 1/24 ore. prezent, pe total camere de 80 la sută dintre piese au perlecle de locuinţe, după 12,45 nostru; como:
nilul
13,
sînt sprijinite brigăzile de tate rînduri cauzele pier Bun practician, electro locuit foloseşte , mai puţin fost procurate din comerţ, o metodă îrj premieră aici la 3; 15,00 CI:
mineri, mai cu seamă cele derilor de producţie şi că nistul Draia a conceput cu combustibil faţă de cît restul au fost confecţiona 20; 16,00 Radioji
Cintece de Mii
rămase în urmă, biroul co de fiecare dată s-au făcut îndrăzneală o instalaţie i- 1G,25 Tehnică şi
mitetului de partid, îm nenumărate propuneri pen nedită de termoficare în consuma înainte chiar o te. Revizia tehnică a in în agricultură;
preună cu consiliul de con tru îndreptarea situaţiei, gospodăria sa. A renunţat singură sobă de încălzit. stalaţiei — din 10 în 10 dii populare cu
trol muncitoresc, au între din care puţine au prins să mai facă foc în 6 sobe Instalaţia are la bază ani. Prin această premieră Făuritorii ncscu; 13,55 Sfat
Iui; 17,00 Buletii
prins un studiu mai siste viaţă, în ambele chestiona de încălzit, recurgând la un 17.05 Odă limbi
matic, conceput într-o ma re s-a pus întrebarea: „Du singur foc în prezent. Com principiul vaselor comuni originală, confortul din 17,25 Te apăr şi
nieră care să permită ab pă părerea dumneavoastră bustibilul. actual constă din cante, propagarea căldu blocurile de la oraşe poate de case trla mea; 18,00 i
ţinerea unor date mai edi care sînt cauzele care con diverse deşeuri sau rezi rii în apă şi mişcarea să-l aibă în locuinţa sa ori 20.00 A t e n e i
20.30
României:
ficatoare, în funcţie de ca duc la nerealizarea planu duuri ca frunze uscate, co gravitaţională a apei calde ce locuitor din cel mai în t chnico-şt ilnţif 1 c;
re să se poată acţiona di lui ?“. Din răspunsuri cau Ictin de ştiri; 2
versificat, de la caz la caz, zele se localizează, în esen ceni, deşeuri de lemne, ru faţă de apa rece şi constă depărtat cătun de pe mun la Bîrcea: tehnologia con- cenaclu; 22,00 . (
Bijuti
23,00
oră;
în raport cu starea de lu ţă la capitolele : „lipsuri meguş, cărbuni indiferent dintr-un preîncălzitor al te sau delà şes. (Ion Coţoi, veier. Elementele compo cale; 23,30—5,00
cruri de la fiecare loc de în asigurarea tehnico-ma- de calitate etc. Pentru 24 apei, dublor şi triplor de corespondent). nente ale apartamentelor muzical nocturn
muncă. Astfel, au fost con terială a locurilor de mun prind contur pe .liniile de »’""'«3838»»
cepute două .sondaje de o- că“ (!), „defecţiuni electro turnare ale. unei hale de
pinie, unul în rîndurile şe mecanice pe fluxul de producţie marc cit să în H I i n e m
filor de brigăzi, iar al doi transport“, „absenţe de la (Urmare din pag. 1) Lucrătorul comercial — capă cîteva terenuri de. fot ■k»«ffimaasa
lea — în rîndul cadrelor lucru“. Deci, două din mai bal. Loc sul ic icni pentru ca DEVA: Al 3-lc
tehnico-inginereşti. Şi unul multe cauze, deţin ponde soluţia prezentată aici a atunci clnd secţia va lucra tal (Pa*ria);
şi allul din -■sondaje conţin rea, iar acestea vizează mij mai contribuit şi metoda un om cu înaltă la parametrii proiectaţi să (Arta); HUNEDC
ba
microfon
de-
întrebări care, prin răspun locit sau nemijlocit asisten de întreţinere şi reparare poată contribui- zilnic c.u Rocky II (Sid
surile primite să pună în ţa tehnică, dimensiunea, ca a vetrelor, metodă care nu conştiinţă cîte şapte sau opt aparta Fericirea din:
evidenţă ce raporturi exis litatea şi eficacitatea aces are nimic spectaculos în ea, mente la zestrea edilitară a veche (Arta); I t
„Buldozerul“
tă între brigăzi şi cadrele teia. dar solicită in permanenţă oraşelor. rul) ; PETROŞAî
TESA, cu ce frecvenţă şi Prin chestionar, comite o execuţie corectă şi la (Urmare din pag. t) Participanţii la dezbateri, In drumul secţiei spre argint (Unirea
intensitate şi cu ce rezul tul de partid a testat şi timp a tuturor elementelor printre care Eugen Pripoa- cota iinală a parametrilor Dertfild (7 1
printre
tate. natura preocupărilor cadre de zidărie. Maistrul prin ratat concret, în interven nă, directorul I.C.S.M.A., se pun bazele unei tradiţii. Slng r Sunny (!
S«Ui<.
Studiul are darul de a fi lor tehnico-inginereşti în cipal Nicolae.. Avramescu, ţia sa, că mai sînt lucră Mari a Jurescu, secretara Această_ nouă tehnologie „ .r-jNI: Uimite
pus in relief cîteva reali calitatea lor de specialişti în discuţia avută, preciza tori care nu respectă regu comitetului de partid pe (de turnare verticală a pe- Nemo (Cultural)
şaispt
tăţi, unele de-a dreptul şi oameni politici, sferă ca la un moment dat : „Mai lile de igienă şi chiar con comerţ, Lidia Vinlu, Viorel reţiljr interiori şi exteriori, Am fost Morţii
ccafărul);
surprinzătoare, toate fiind re, de asemenea, este ex bine să pierzi la fiecare ducători de unităţi care nu Iancu, loan Mariş au in a planşeelor, execuţia băi (Muncitoresc) ;
luate în considerare de co presivă în privinţa depla elaborare de şarjă cîte 10 se preocupă suficient de a- sistat asupra ideii că şeful lor, montarea instalaţiilor Caută vîntul (M
mitetul de partid în vede sării lor de pe centrul de minute, decît odată cîte cest aspect, că se mai pun de unitate trebuie să-şi cu de încălzire, apă, iluminat, TRILA: Furtt J
(Muncitoresc);
rea unor acţiuni viitoare. greutate care trebuie să fie trei-patru zile pentru o va- în vînzare produse altera noască îndeaproape oame cit şi echiparea cu obiecte Şcoala curaţulu:
O primă constatare re predilect locul de muncă. te, arătînd în concluzie ne nii cu care lucrează, să ştie le sanitare direct în hală) rcsc); URICAN:
prezintă şi o experienţă de Iată doar cîteva din răs cesitatea urmăririi de către concret cu ce prefbleme este mai mult la cheremul vîntul (7 r
BRAD : Setea .
activitate desfăşurată cu punsuri : 18 „Nu am des innobilînd oţelul şefii unităţilor comerciale profesionale sau perso şie); GURABAK
răspundere comunistă, cu făşurat nici o activitate“, atît a transportului cît şi nale se confruntă, cît lăcătuşilor şi electricienilor. Bim, ureche n
consecinţe favorabile în 9 — „Activitate în biroul a păstrării şi servirii pro Şi asupra exemplului per Explicabil de ce! Mecani nerul); de ORÂŞT1
drag
noapte
producţie. Nu vom trata organizaţiei de bază“, 9 din nevoia duselor alimentare în cele sonal pe care trebuie zarea şi automatizarea pro trla); Sosea od
aici chestiuni de amănunt, „Mobilizez oamenii muncii mai igienice condiţii. să-l ofere permanent res ceselor de execuţie reclamă lăreţ (Flacăra);
acestea nefiind în toate ca pentru realizarea planului“, de oţel Celelalte intervenţii fă ponsabilul de magazin, ast o nouă redimensionare a BAI : Mitul Fe<
de
IIA
cultură);
zurile în concordanţă cu cite 4 participă la şedinţă cute de procurorul şef al fel ca sancţiunile adminis pregătirii prolesionaie, a mul oaselor
realitatea. Există un număr sau informează oamenii municipiului Tiberiu Hâr- trative şi absenţele nemo caliiicării. Oamenii îi lac BRAZI : Noi ;
(încă destul de mic) de in muncii despre activităţile tră nouă“. Altfel spus, aici, şan şi maiorul Ioan Moi- tivate să fie lichidate în ţaţă. Optimismul, entuzias vasul Poseidon
(C
Prezentatorul
gineri, maiştri, subingineri culturale etc. după fiecare evacuare de sescu, de la miliţia munici totalitate, iar , sesizăi'ile şi mul, pasiunea pentru lucrul tură); Prag sul
şi alte cadre care dau o Iată, aşadar, un mă şarjă, se controlează dacă piului, au scos în evidenţă nemulţumirile celor care bine făcut sînt elemente ce Iunie): SiMEIt:
mînă substanţială de aju nunchi de realităţi care a- vatra cuptorului prezintă faptul că faţă de o perioa apelează la serviciile lu caracterizează acest lînăr ţla (Mureşul) ; ;
by
Dertfild
tor brigăzilor de mineri şi cum stau în atenţia comi uzuri pronunţate. Acolo dă anterioară, se simte, o crătorilor comerciali să colectiv care, după perioa GKEI.ART : Von
aceasta se reflectă nemij tetului de partid şi a con unde e cazul se intervine îmbunătăţire a stării de scadă tot mai mult. S-a a- da trecută de la apariţia la vară’ (Munci«
locit în rezultatele practi siliului oamenilor muncii operativ. Avantajele sînt e- disciplină şi ordine, că pre rătat, de asemenea, că ini primului panou, s-ar crede
ce. Sînt enumerate printre de la mina Petrila, în sco r vidente. Economii de cără judiciile aduse în sectorul ţiative ca : „Fiecare lucră că se aliă tot în formare.
aceste cadre Constantin Io- pul rezolvării lor, al înde mizi refractare, manoperă comercial au scăzut mult. tor din unitate — un om Cine înclină să creadă aşa |»ronoe
nescu, Adrian Mindgyart, plinirii sarcinilor de plan. şi — ceea ce este mai im Aceasta denotă că se ma al competenţei, cinstei, co ceva se înşeală. Argumentul
Ioachim Berar, Ioan'Izver- CORNEL ARMEAN'J portant — continuitate,'rit nifestă mai multă fermita rectitudinii şi demnităţii cel mai edificator al ma Rezultatele tra
nar, Petru Vărgatu, Vasile micitate în fluxul de ela te şi exigenţă din partea profesionale“, „Nici o mar turităţii tînărului colectiv noiembrie 1980 :
Ciurea, Gheorghe Demeter, borare. Trei zile pierdute conducătorilor. Totuşi, s-au fă de calitate inferioară în este consemnat de însuşi Extr. I : 4, G, 1
Iosif Drumuş, care acordă din cauza unei reparaţii de înregistrat de la începutul reţea“, „Vitrina calităţii“, devansul în timp obţinui Ia Extr. a H-a : :
un sprijin constant bun vatră înseamnă o dijmuire anului în curs numeroase „Controlul şi autocontrolul această dată, devans pre 25. 15.
Fond total d<
brigăzilor conduse de Con a producţiei cu 1500 tone contravenţii, cele mai' frec calităţii servirii“, „Colţul zentat succint de tînărul 1 380 737 lei.
stantin Alexa, Vasile Ghiş- oţel. vente constînd în nepune- noutăţilor“, care acţionea şef de secţie, inginer Con
că, Iszlay Mihai, Gheorghe Sînt doar cîteva dintre rea în vînzare a unor măr ză în unele unităţi comer stantin Bălăci: „Vă închi
Sprîncenatu şi altora. preocupările acestui coiec- furi, vînzarea- preferenţia ciale, vor trebui să fie ex
Una din întrebările adre tiv, preocupări ce s-au sol lă, lipsa la gramaj, neafi- tinse la toate colectivele de puiţi că totul a iuncţional I VREMI
sate cadrelor are următoa dat cu rezultate de excep şare de preţuri, prezenţa în muncă din comerţ. perlect de la prima apăsare
rea formulare : „Sînteţi ţie. Am fi nedrepţi dacă ţinută neîngrijită în faţa Dezbaterile au scos în e- pe bulon ? Nu. Aveam pro Timpul probai
mulţumiţi de activitatea am spune că sînt ■ numai consumatorilor ori vinde videnţă că acolo unde se bleme cu utilajele. Funcţio în 27 noiembrie 19:
general
caldă,
dumneavoastră în spriji acestea. Pentru creşterea rea unor produse direct din desfăşoară o muncă poli- nau şi nu prea. Sau, mai riabil. Cu l'otul
nirea brigăzilor de care calităţii oţelului hunedo- depozit. Acest fapt impune tico-educativă permanentă bine-zis, nu iuncţionau cum posibile ploi sl
răspundeţi iar una si rean, sporirea eficienţei ca pe o necesitate impe rezultatele sînt bune, iar a- am ii vrut noi. Şi atunci, cu va sufla jnoder;
Temperatura
mi
milară este adresată şefilor muncii, colective de specia rioasă întărirea în 'conti colo unde aceasta este ne oamenii aceştia din secţie cuprinsă între
de brigăzi : „Sînteţi mulţu lişti (muncitori, ingineri şi nuare a exigenţei şi con glijată se manifestă încăl am lucrat zile şi nopţi. Ni 4 grade, iar ce.
miţi de sprijinul pe care îl tehnicieni care nu lucrează trolului. De asemenea, s-a cări ale legalităţii socialis meni n-a zis nu. Nimeni n-a între io şi 15 g
locală diţnirieaţ:
primiţi“ ? Răspunsurile au, direct în domeniul cercetă atras atenţia asupra dato te, abateri de la disciplină. dat înapoi. Rezultatul ? Ne Pentru 28 şl 29
pentru cadrele tehnico-in rii) vin mereu cu soluţii riei lucrătorilor I.C.S.A.P. Importanţa şi utilitatea li aflăm mai aproape cu un Vreme în răcire
Comu
Vor
Petroşani.
I.U.M.
ginereşti, următoarea struc nistul Marin Gruia este fre practice, bazate pe expe de a nu favoriza consumul nei asemenea întîlniri au trimestru de ziua cînd vom mult noros. locale«;
eipitnţii
tură : 18 răspund „Da“. 10 zor pe o maşină de dan rienţa acumulată zi de zi de alcool în exces, uneori fost evidenţiate de toţi cei luncţipna cu ...motoarele în de ploaie.
„Mai puţin“ şi 2 „Nemul- turat. la gura cuptorului. cu consecinţe tragice. care au luat cuvîntul. plin.