Page 94 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 94
8
I ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
enara Comitetului judeţean Universitatea politică
şi de conducere Deva
sie partid eu activul Linii — 1 decembrie 1980. 9,30 Curs <5<
— Anul I :
— gi’upa 1 — sala Cabinetu 9,50 Curs tl
lui municipal de partid, ore 10,10 Telecbi
le 17. (rdiuu'
(Urmare din pag. 1) repetate de la disciplina circuitul economic a tutu A Premieră. Miercuri, la Casa de cultură din Petroşani, — grupa 2 — sala de şedin 11.50 Cu gn
tehnologică şi a muncii, de ror materialelor refolosibi- Teatrul de stat Valea Jiului a prezentat o nouă premieră — ţe a Comitetului municipal de glumit
cu
nedoara, Bărbăteni şi Pa- la organizarea ştiinţifică a le. Un accent cu totul deo spectacolul Stoenescu, piesa ,.Misterioasa convorbire telefonică" de partid, orele 17. 12,10 Conce r
13,00 Mozaic
regizorul
Constantin
Dinischiotu.
Virgil
realizat
de
grupa 3 — sala Cabinetu
roşeni. producţiei, pentru automul- sebit trebuie pus pe creşte Este cea de a doua premieră în actuala stugiune teatrală lui — judeţean de partid, ore tic-spoi
. .Plenara a apreciat acţiu ţ.umire şi inconsecvenţă în rea productivităţii muncii, pusă în scenă la Petroşani. le 17. 17.50 ,.De zi
¡Ú A SO
-- grupele i, 5, G, 7 — (I.M.C.
nile şi măsurile întreprinse aprovizionarea tehnico-ma- prin mecanizarea şi auto • Turneu. Colectivul de actori eare face parte din dis Birc-ea, Avicola, Exploatarea ponţi ;
de către Biroul Comitetului terială, pentru neîndeplini- matizarea proceselor de tribuţia piesei „In căutarea sensului pierdut" — recent pre minieră, inspectoratul de In 1-8,05Anunţi
la
într-un
plecat
Timisoara
judeţean de partid, spriji rea măsurilor adoptate cu producţie, organizarea ri miată cu reprezentaţii — în a oraşele : ieri Timişoara, turneu de 14 terne), în sălile de şedinţe ale 18,1» Bosnia
Report
zile,
Arad,
Oradea,
nul primit din partea Co prilejul adunărilor genera guroasă a muncii pe între Cluj-Napoca, Mediaş, Sighişoara, Sibiu, Braşov, Ploieşti, unităţilor respective, după pro 38,30 Noieznl
gramul de producţie.
mitetului Central al parti le ale oamenilor muncii. gul. flux productiv, promo Bxicnreşti şi Piteşti. Se va dezbate tema: „Statu evemm
lege
dului şi al unor ministere Critici au fost formulate şi varea susţinută a progresu tul — Cunoaşterea fundamentală a 18,50 1001 d<
19,00 Tele j ui
şi
aplica
P.C.R.
din
turistice.
paring
a
Noutăţi
cabana
de resort în soluţionarea la adresa unor colective lui tehnic, a metodelor îna încheiate lucrăi'iJe de La reparaţii „Rusu“ modernizare. au fost rea neabătută a prevederilor 19,20 C&lă&oi
Incepînd
şi
unor probleme cu care s-au din agricultura judeţului intate de muncă, a tehno de astăzi, cabana îşi va putea primi, In... haină nouă, statutare — condiţie esenţială mea : ?
mişoar
din
la
Totodată,
confruntat industria şi a- pentru restanţele înregis logiilor moderne de fabri oaspeţii. şcolar Petroşani, cabana lucrează acelaşi masiv, n Clubului a Îndeplinirii liniei politice a 19,10 Teleen
fost
turnat
partidului“.
A
sportiv
se
intens.
gricultura judeţului în a- trate ia producţia de cerea caţie, a iniţiativelor munci planşeul peste nivelul principal urroind să se execute man Marţi — 2 decembrie 198(1. 20,25 Film f i
torii
cest an, soldate cu rezul le, cartofi, legume, fructe, toreşti valoroase. Anul 1981 sarda cabanei. — Anul II grupa 1 — sala Ca mi eră
tate concrete în producţia carne şi lapte, pentru ne- să marcheze accentuarea binetului municipal de partid, ţie n
a
a
Petroşani
fost
mc rica
materială. S-a scos de ase onorarea integx-ală a obli puternică a aplicării în redeschis Magazinul de solduri al I.C.S.M.l. piaţa agroalimontară. oi'ele 17. Amil II grupa 2 — sala 21,25 Din m
in
reamenajat
intr-un
local
—
menea în evidenţă faptul gaţiilor la fondul statului producţie a noului meca Vechiul spaţiu va fi demolat în vederea sistematizării vii de şedinţe a Comitetului mu ríle pt
că organele şi organizaţii la o serie de produse, pen nism economico-financiar, torului bulevard Republicii. Aceeaşi soartă o vor avea yi nicipal de pai-licL, orele 17. 22,05 Tclejui
celelalte clădiri vechi din zonă.
Se va dezbate tema : „Docu
« Sp<)
le de partid din întreprin tru rezultatele nemulţumi- să popularizăm susţinut şi mentele Congresului al XII-lea 22,30 Noctur
deri s-au implicat mai.mult toare obţinute în zootehnie să înţelegem în toate amă o Iu cadrul concursului judeţean al propagandei audio al P.C.R. despx'e continuarea
politico-
şi
şi cu deplină răspundere şi pomicultură. nuntele indicatorii şi crite vizuale, cabinetelor a avut punctelor ia de documentare municipală. politicii de industrializare a
loc,
Petroşani,
ideologică,
faza
ieri,
in
comunistă, revoluţionară în în domeniul investiţiilor, riile noului mecanism, pen Cu acest prilej, în holul casei de cultură a fost deschisă o ţării, de prin restructurare a priori
creşterea
dustriei
activitatea economică, mo- plenara a criticat faptul că tru a le putea respecta şi expoziţie, după al cărei vernisaj a avut loc o consfătuire tară a ramurilor de prelucra
dedicată analizei de bilanţ a concui’sului.
bilizînd în permanenţă, di nu s-a acţionat în ritm sus aplica întocmai. Realizarea re avansată, d.e mare eficienţă
namic şi eficient, colecti ţinut pentru încadrarea tu producţiei fizice şi a pro s Apartamente noi. Ieri, la Lupcni s-a întrunit comisia economică".
BUCURE«
vele la înfăptuirea sarcini turor lucrărilor în terme ducţiei nete să stea în cen pentru recepţionarea a două scări din blocul 16 C şi o scară Marţi — 2 deoembrie 1980. dio pro gram
—
din blocul l-l A, totalizând G0 de apartamente.
Anul III grupa 1 — sala
lor de plan şi a angaja nele de execuţie, că nu trul atenţiei fiecărui colec Cabinetului Judeţean de partid, Radio jurnal
presei;
cul
1G,
8,10
mentelor. s-au pregătit din timp toa tiv de muncă. tură O din .Cintarea României“. Astăzi, la ora Petroşani, la au loc de fazele orele 17. Anul III grupele 1,— •'*— diilor; 9,00
Casa
—
Ui'icani
şi
duminică,
Raportul şi dezbaterile te condiţiile de lucru la S-au primit sarcinile pla locale ale Festivalului naţional „Cîntai'ea României“. Par (Exploatarea minieră şi i.E.imJ, 9,05 Audiei
ale
uni
şedinţe
in
de
au insistat însă mai mult toate obiectivele, că s-au nului pe anul viitor. Ele ticipă formaţiile cultural-artistice din întreprindei'ile şi in tăţilor sălile respective, după orele Buletin de
coruri,
litera
asupra carenţelor care s-au înregistrat frecvent abateri sînt mobilizatoare, dar rea stituţiile şi celor două de localităţi : uşoară şi brigăzi artistice, for de producţie. vista şi j
solişti
mu7.ică
populară,
recitatori,
maţii
Doine
mai manifestat în viaţa de la disciplina tehnologi liste, temeinic fundamen fanfare şi alte genuri cultural-educative şi artistice. Se va dezbate tenţa: „Origi 11,00 Bulcti
economico-socială a jude că şi a muncii, că nu s-au tate, po.y.bil de realizat. Să nea şi dezvoltarea istorică a Atlas cultu
folosit în mod corespunză le eşalonăm judicios pe tri C. IOVĂNESCU poporului român. Vechimea teca „U“:
ţului, asupra lipsurilor şi culturii materiale şi spirituale 11,55 Avan]
neajunsurilor existente în tor forţa de muncă şi tim mestre şi luni, pe uzine, pe teritoriul patriei noastre“. TV.; 12,00
anumite perioade de timp pul efectiv de lucru, zes secţii şi locuri de muncă, 12,50 Din c»
nostru;
lui
în întreprinderi industria trea tehnică din dotare. să le cunoască bine fiecare promenadă:
le, ca şi în agricultură, Avînd în vedere faptul om al muncii şi să urmă la 3; 15,00
16,Oft Radioj
propunînd soluţii concrete că ne aflăm la confluenţa rim sistematic înfăptuirea d io record in:
pentru îmbunătăţirea acti dintre două cincinale, că lor ireproşabilă. întrucît rii; 20,00 L
vităţii, încheierea cu succes* pînă la sfîrşitul anului a deţinem o mare pondere tcce; 20,30 i
a prevederilor de plan pe rămas foarte puţin timp şi privind asigurarea bazei 20,40 Caden
Radiojurnal
trimestrul IV şi pe întregul că producţia anului viitor proprii de materii prime, dans; 24,00
trebuie pregătită cu toată să ne axăm mai mult pre 0,05—6,00 N-
an 1930 şi demararea în atenţia şi răspunderea, ple nocturn.
condiţii optime, de pe o nara Comitetului judeţean ocupările în acest domeniu,
platformă solidă, în noul de partid a adoptat un cu să intensificăm cercetările
an şi cincinal. Au fost cri prinzător plan de măsuri, geologice, să punem mai ra
ticate cu asprime şi justeţe a cărui materializare tre pid şi eficient în valoare
o serie de lipsuri, abateri, buie să înceapă imediat şi resursele de materii prime
necorelări existente în u- să fie urmărită cu toată de care dispurie judeţul,
nele întreprinderi, deficien consecvenţa în fiecare uni atît cărbune, cit şi mine DEVA; A
ţe de organizare a produc tate economică, în toate reuri feroase, neferoase tal (Pairi
(Arta) ;
ţiei şi a muncii, de aprovi sectoarele vieţii materiale şi nemetalifere, minereuri Pierdut şi
zionare tehnico-materială, şi sociale. complexe etc. Să se pregă ra) ; Rockj
de utilizare a forţei de în încheierea lucrărilor tească cu rigurozitate pla tul); Ferici
(Art.
veche
muncă, a capacităţilor de plenarei a luat cuvîntul to nul pe anul viitor în dome „Buldozeru
producţie şi a timpului e- varăşul Ion Ciucu, prim-se- niul investiţiilor, să se co rul) ; PE r J
fectiv de lucru, de ordine cretar al Comitetului jude laboreze mai strîns între de argint
Dcrtfield
şi disciplină. Aşa se face ţean de partid. constructori — beneficiari C.S. Hunedoara. Vedere spre furnalele de 1000 mc. Foto: VIRGIL ONOIU | Sollo Sunn
că în multe întreprinderi — furnizori, pentru înca LUPENI : t
miniere din Valea Jiului, Vorbitorul a relevat pre drarea tuturor obiectivelor Nemo (Cui
ocupările şi eforturile de cui (Munc
la I. L. Chişcădaga-Deva, puse de un mare număr de în termenele planificate, din apartament în apatîasneiii CAN : Am
Fabrica de încălţăminte colective muncitoreşti din fără a se face rabat de la (Luceafărul Hc
cadorul
Hunedoara, „Vîscoza“ Lu- judeţul nostru în acest an calitatea lucrărilor ori a se tivi lăţii din domeniul fon ANINOASA
peni, Ţesătoria de mătase şi în întregul cincinal pen face risipă de materiale, (Urmare din pag. 1} şi Victor Pez, secretar. Cu- dului locativ. Mai sînt ad besc (Mun
situaţii,
noscînd
asemenea
Deva şi în alte unităţi s-au aşa cum se mai întîmplă în parlamentul 2, e liber (la Comitetul executiv al con ministratori de imobil ca- CÂNI : M
Noiemb
(7
perpetuat o serie de defi tru îndeplinirea sarcinilor prezexit. Atenţie sporită tre data documentării noastre siliului popular, împreună re-şi tratează cu superfi Nu-mi fura
cienţe care au condus la de plan şi a angajamente buie acordată construcţiei 22 noiembrie a.c., nu era cu organele de ordine, au cialitate îndeplinirea înda ua roşie);
lor, i-a felicitat pe cei care
nerealizări de plan, la ră- şi-au adus contribuţia la re de locuinţe care şi la anul repartizat încă nimănui) şi trecut la aplicarea fermă toririlor. Timpul afectat ma noapte
seriile
I-II
mîneri in urmă la unii in marcabilul succes al indus viitor va avea cea mai ma intră în acest apartament. în practică a unor măsuri pentru teren, nu e folosit odată un
dicatori economici. De ase triei judeţului Hunedoara, re pondere în Valea Jiu Cine a locuit aici ? Kereşi şi hotărîri care să înlăture eficient, nu există preocu ra); GEOA
spîi
durea
menea, în ultima perioadă de realizare a planului cin lui. De asemenea, să se Giura de la alimentarea orice abuz de ocupare ile pare pentru depistarea şi de cultură)
de timp au traversat peri insiste în continuare pe O.S.M., care nu numai că gală a apartamentelor, din demascarea celor ce intră mul oas
BRAZI:
Tc
oade critice şi C.S. Hune cinal la producţia industria îndeplinirea şi depăşirea nu a predat apartamentul, fondul de stat, Dar aşa abuziv în apartamente, sau CALAN : i
doara, I.V. Călan, I.M.C. lă şi la export. In continua prevederilor de plan la ex dar l-a lăsat într-o stare cam s-a subliniat în cadrul care le părăsesc fără a fi cultură); >S
Bircea-Deva, I.M. Orăştie, re, primul secretar al Co port, în paralel cu dimi jalnică. Nu ne-am putut i- acestor discuţii, orice efort predate. uşurînd astfel zonul alb * (
I.U.M. Petroşani, care au mitetului judeţean de nuarea continuă a impor magirva că mai sînt oameni depus la nivel de consiliu drumul spre ilegalităţi, aşa Bobby Dor
partid s-a referit la lipsu turilor, cu asimilarea în fa
generat diminuarea unor rile şi neajunsurile care cărora le place să trăiască popular devine tardiv dacă cum s-a întîmplat în cele
sporuri de producţie înre s-au manifestat şi se mai bricaţie proprie a unor uti într-o asemenea stare de nu e susţinut cu convinge î'elatate. în munca cu oa
gistrate de la începutul a- manifestă încă in unele în laje, instalaţii, echipamen necurăţenie. Dar despre în re şi dăruire de toţi facto menii se cere competenţă,
nului, preliminarea unor treprinderi, în agricultură, te, piese de schimb. Şi în treţinerea apartamentelor, rii implicaţi în repartiza multă răbdare şi tact, dar
nerealizări la anumite pro şi a jalonat direcţiile de ac agricultură există posibili cu altă ocazie. rea şi gospodărirea aces şi intransigenţă şi fermita Rezultatei
duse fizice. Conducerile u- ţiune pentru îmbunătăţirea tăţi reale pentru îmbunătă Locuind aici în două ca tuia. Cea mai mare greu te faţă de orice abatere. în noiembrie
nor întreprinderi nu au ac activităţii viitoare. ţirea activităţii, atît in do mere fără forme, fără in tate o creează unităţile e- această privinţă, conduce Extr. I ;
ţionat cu suficientă fermi meniul producţiei cerealie- stalaţie de apă şi lumină conomice, prin totala lor rea I.G.C.L. Hunedoara, 00. 5, 43, 2!
Un capitol de covîrşitoa- ■ re, al zootehniei şi pomi pasivitate faţă de compor trebuie să dea o mai mare Extr. a 1
tate nici în privinţa înca re însemnătate pentru bu cultură, al folosirii raţio (deteriorate de fostul loca 32. 87, 20. i
drării în unele consumuri nul mers al activităţii ju tar) P.L. cere cu insisten tarea propriilor lor înca atenţie sectorului fond lo Fond tot
şi a reducerii cheltuielilor deţului încă din prima lună nale a fondului funciar. ţă evacuarea lui Ciurar din draţi. Aşa s-a ajuns ca unii cativ, unul din sectoarele 850 602 lei.
materiale planificate, înre- a anului viitor o constituie Primul secretar al Comi apartamentul 57, bloc 18, să-şi facă singuri „drepta cheie ale întreprinderii, să
gistrind nerealizări la be asigurarea bazei tehnico- tetului judeţean de partid dar evacuarea întîrzie. Deşi te“, după „legi“ proprii şi facă în aşa fel ca în fie
neficii şi la costurile de materiale corespunzătoare, şi-a exprimat convingerea e dată o decizie de evacua sub paravanul că în între care zi, la orice oră, să se
producţie, risipind inutil, că oamenii muncii hunedo- re în 21 octombrie, la 22 prindere îşi face datoria şi cunoască exact situaţia tu
în sortimentaţia planificată reni vor acţiona în conti noiembrie nu era pusă în este apreciat. Dar are oare turor apartamentelor. Nu
gospodărind iraţional o se şi la termenele prevăzute. nuare cu dăruire şi respon aplicare. între timp, din a- cineva dreptul ca pe moti de scuze şi motivări e ne Timpul
rie de valori materiale. Este timpul încheierii con sabilitate patriotică pentru partamentul 3 din blocul vul că-şi face datoi'ia în voie aici, aşa cum a încer ziua de 29
Toate acestea au făcut ca tractelor economice — a L 1, Eugen Popis de la producţie să încalce legi, cat să o facă într-o discu Vremea se
principalii indicatori ai producţiei şi a materialelor transpunerea în viaţă a po alimentarea O.S.M. (obser să fie cu totul o altă per ţie cu noi, şeful acestui va fi mai
noului mecanism economi- şi materiilor prime — şi liticii partidului, a orien vaţi toţi de la C.S.LI.) plea soană în afara producţiei ? sector, subinginerul Nagy cădea pre
mai ales s
co-financiar — îndeosebi trebuie insistat la organele tărilor tovarăşului Nicolae că şi el fără a preda apar Credem că în această di Anton. poviţă şi r
producţia netă — să nu se tutelare pentru soluţiona Ceauşescu, că vor obţine tamentul şi P.L. se mută el recţie organele de conduce Sîntem siguri că atît Co va sufla m
vest.
Tem)
realizeze intr-un mare nu rea grabnică a acestor pro rezultate pe măsura hărni în apartament, nemaiputînd re, activiştii de partid şi mitetul executiv al consi va fi cupr
măr de unităţi economice. bleme. în acelaşi timp se ciei şi capacităţii lor de mo suporta condiţiile din apar sindicat din secţiile C.S.H., liului popular municipal, 3 şi 2 gra
Se acţionează încă încet impune acordarea unei a- bilizare în muncă, aşa cum tamentul 2, unde cît a stat cît şi din celelalte unităţi cît şi conducerile uni ximă între
Timpul
privind materializarea pro tenţii eu totul deosebite în au făcut-o şi pînă acum, nici el nu a pus mina să economice ale municipiului tăţilor economice din Hu 30 noiemb]
gramelor de creştere a pro cadrării în normele tehnice dovedind prin fapte demne facă ceva, aşteptînd eva au făcut puţin pentru popu nedoara vor merge în brie ; Vrei
răceasc.
se
ductivităţii muncii, motiv de consum, folosirii cit mai de laudă că în judeţul Hu cuarea lui Ciurar. larizarea legilor statului. continuare ferm şi ho veni variat
pentru care nivelurile pla raţionale şi economisirii pe nedoara activează unui din Despre această stare de La consiliul popular mu tărî! pe calea înlăturării dea ninsor
numi
La
nificate în acest an nu sînt toate căile a materialelor, cele mai puternice detaşa lucruri am purtat o discu nicipal am discutat şi mo neregulilor din domeniul cire, cu cei
realizate în multe unităţi e~ materiilor prime, combus mente muncitoreşti pe care ţie la Consiliul popular dul cum se achită de sar fondului locativ. Orice în ninge. (Mc
conomice. S-au adus critici tibililor şi energiei, recupe economia naţională se poa municipal cu tovarăşii Ion cini cei puşi anume să ve găduinţă nu poate avea de- viciu : O ar
îndreptăţite pentru abateri rării şi reintroducerii în te oricînd bizui. Puşcaş, prim-vicepreşedinte gheze la bunul mers al ac- cît un î'evers nedorit.