Page 95 - Drumul_socialismului_1980_11

74 © SlMBÀTÀ, 29 NOIEMBRIE 1980 i'díj. 3

La Baru, faza pe localitate se desfăşoară NEPĂSARE 1
La moara de mozaic |
concomitent cu lucrările de gospodărire de la Crăciuneşti — Băi- '
/a se pare că nimeni n-a
i franceză „ÂRTÂ CONVERSAŢIEI auzit pînă acum despre
i spaniolă nume că meşterii coopera­ materiale relolosibile.
:a Numărul nu prea mare „Cântarea României“ — Titlul acestui al doilea perează, împrumutîndu-i voia
de formaţii de acelaşi gen altele noi : obiceiul folclo­ ţiei locale care execută zu- roman al Ilenei Vulpescu pe alocuri accente teziste Altfel n-ar lăsc în
i ñu-i de (pe comună) a determinat ric local „nunta din Pe- grăvitul „muncesc o zi şi ar putea nedumeri: de ce care au tendinţa să acflo- soartei apreciabile can­
ativ factorii răspunzători de ac­ tros“, grupul de chitare şi trei stau“, nu ştim dacă Arta conversaţiei pentru neze ca o Ior{ă ccntriiu- tităţi de metal ,,depozi­
tcral-ariis- tivitatea cultural-educativă grupul vocal al cadrelor di­ lucrările cu pricina au fost un roman ale cărui nu- gă, din fericire niciodată tat" sub cupola cerului,
din Baru să organizeze fa­ dactice. Desigur, nu vor încheiate. întîrzierea va a- ciee epice se înşiră ca suficient de puternică pen- în bună măsură, Jăsal
amaţiona- lipsi din program formaţii­ feeta atît activitatea cămi­ rugi ne i care macină, ma­
vţii cu po­ za pe localitate nu sub mărgelele pe a(ă, irizînd, Iru a scoate scrierea d n cină... Găseşti aici, de ba
nan“ forma unei competiţii, ei ca le de căluşeri, montaj lite- nului cultural din Baru eît fiecare, alte şi alte semni- sfera artei. Din comenta-
muzică o trecere în revistă. Astfel, rar-muzieaj, dansuri popu­ mai ales a celui din Va­ cilindri din fontă, jghea­
ştiu
riile
dacă
erţegovina lea Lupului, a cărui zugră­ ficaţii ? Nu intenţia au- am asupra apărute pînă acum buri metalice, cisterne-,
se
conturează
ei
intuit
exact
- cronica vire urmează să se facă, loarei, cred însă că răs- tendinţa de a fi interpre- pînă Ia roti dinfate, axe» 1
r politice speri r i, înainte de venirea punsul se află în defini- tată ca un „eşec erotic pinioane, tot ce doreşti.
ţ-ara ClNTAfltft iernii. tia pe care unui dintre jjn asemenea punct de In spatele atelierului
rin Trecind peste ritmul nu personaje o dă conversa- vedere mi se parc însă mecanic aceeaşi ,,grijă“
entele Ti­ tocmai alert în care au e- ¡iei : „ceea ce vorba reu- limitativ. Criza erotică, a- pentru preţiosul rnetu!
tila formaţii aparţinînd unor lare, soliştii vocali şi reci­ voluat lucrările de întreţi­ şeşte să redea din min- vîndu-şi neîndoielnic greu-
„Neguţă- genuri diferite s-au grupat, tatorii. nere a căminului cultural, tea şi sufletul unui om“, taica ei cîluşi de puf/n
uri“. Prc- realizînd spectacole com­ Formaţiile îşi continuă se remarcă preocuparea
t. Produc- întregul roman este con- neglijabilă în economia
>uri!or a- plexe şi variate pe care pregătirile începute încă pentru buna lui gospodă­ cepul asliel ca o conver romanului, apare mai cu-
úsodul 1 le-au prezentat sau urmea­ din luna ianuarie. Şi, con­ rire şi chiar modernizare. saf/e între medicul Sîn-
şi daiiNU- ză s-o facă, prin rotaţie, în comitent cu formaţiile, se Această preocupare se îm­ rînd ca un pretext, ca un
.or ziana Hangan şi ci(iva nucleu în jurul căruia se dosit privirilor şi lăsat
toate satele comunei. pregăteşte şi căminul cul­ pleteşte cu cea de pregă­ dintre cei apropiaţi. Inter­ ploii să-l lot spele pînă
Finalizarea fazei pe lo­ tural să le găzduiască spec­ tire a formaţiilor artistice venţia interlocutorilor este coniigurează dezbaterea o „înflori“. Ce ziceţi to­
calitate va avea loc la tacolele. Pentru iarna care de amatori ce activează la însă minimă, avînd mai asupra condiţiei femeii de varăşi? N-ar ii mai bine
sfîrşitul lunii noiembrie se apropie, căminul a fost căminele culturale din co­ curînd un rol preventiv azi. Un roman feminist a- suira- ca acest material depo­
cartea
unei
§ a ( j a r ¡
cînd, cu prilejul unei acti­ înzestrat cu instalaţie de mună pentru a se prezen­ împotriva monotoniei u zitat în locuri ferite sau
vităţi comune cu toţi bi­ încălzire centrală, s-a zu­ ta la fazele pe localitate, nor pagini prea compacte, gete ? Mă grăbesc să în­ împrăştiat prin incintă,
bliotecarii comunali dan zo­ grăvit. La data vizitei pe consiliu unic agroin­ cartea fiind de lapl un depărtez o asemenea bă- să fie expediat pe adre­
nă, formaţiile artistice vor noastre era zugrăvită doar dustrial şi poate mai de­ lung şi incitant monolog n u ia lă ‘ mianţîndu-mi opi-
: 6,00 Ka- prezenta un spectacol de sala de spectacole, biblio­ parte — în cadrul actualei al acestei femei loarle o- n ,a : Arta nia: Aria conversaţiei sa topi tor iilor clin Hu­
conversaţiei
tineţli; 7,00 amploare. Vor evolua, a- teca, anexele şi exteriorul ediţii a „Cîntării Româ­ este un roman-dezbalere, nedoara ? (Şleian Varga,
00 Revista cupală, tracasată, munci­ lucid şi incisiv, în care corespondent).
erul melo- lăt-ri de teatru, brigadă şi urmînd să se facă în con­ niei“ — cu programe de o tă, rîvnilă, încă tînără,
n de ştiri; fluir aşi — cu o comporta­ tinuare. Dar dacă spusele ridicată ţinută artistică. încă „superbă", cu un ire­ lumea este înţeleasă şi a- UN TROFEU
»dio; 10,00 re oună în ediţia preceden­ bibliotecarei Elena Popa poi judecată prin prisma DE... AUR !
10,05 Re­ zistibil sex-appeal care a-
lio; 10,40 tă a Festivalului naţional exprimă o realitate, şi a- VIORICA ROMAN trage bărbaţii, precum inteligentei incomode şi a Organizîndu-sc, pe ro­
populare ; lampa llulurii. Arta con­ aleclelor incandescente za comunei Tomeşli, ®
ştiri; 11,05 versaţiei alc unei femei moderne,
1,25 Disco- Pe teme medícate este cartea unei implicată total în acest vînăloare de lupi, foan
Dragan ; Săptămina culturii şi e- ^ moraliste plină de dezin­ Bulz, a avut norocul ca
irá Radio- voltură, de vervă şi de pestriţ şl incert slirşll de lui să-i cadă în bătaia
0 de ştiri; ducaţisi socialiste „Ceta- i In cadrul celei de a IlI-a V. Lungu — din Deva şi
a fololoru- te nouă-n sărbătoare“, or- > ediţii a Festivalului naţio­ dr. L. Crocos, dr. L. Bolo- spirit, pe care precarita- veac urmei un lup de peste
Muzică de ganizată în p e r i o a d a | nal „Cintarea României“, ga, dr. Neuhaus I. — din tea unor moravuri o exas- RADU CIOSANU 2 m lungime şi cu o
1 De la 1 24—30 noiembrie de că- l greutate de 80 kg. Acum
lian club ; Direcţia sanitară judeţea­ Hunedoara, au analizat Al TREILEA SALT MORTAL
; 16,15 Ra- tre Consiliul de educaţie } nă, împreună cu secţia de cauzele recăderii în tuber­ norocosul vînălor este
0 Orele se­ politică şi cultură socia- ţ pneumo-f tizi ologi e din De­ culoză, făcînd o analiză a Publicul cinefil va sa­ Hotărît lucru : Al. G. mînc/ru._ Are şi de ces
ul cu cin- listă al municipiului Deva l trofeul îndeplineşte con­
1 România; va, a organizat joi o şe­ acestora, în judeţ, pe ulti­ luta, desigur, această Croitoru, alături de cola­
nore; 22,00 se înscrie, prin manifes- i dinţă plenară, avînd ca te­ mii cinci ani. De un in­ nouă producţie a Casei de boratorii săi, scenariştii diţiile de a îl premial
0 Ring de ţările sale, intr-un cadru i matică recăderile în tuber­ teres deosebit s-au bucurat filme Patru. Nu numai că Nicolae Mărgeanu şi A- cu aur pentru blană şi
in de ştiri: mai larg, oferit de Festi- ţ craniu. La aceasta se
ap muzical culoză. Au participat cadre referatele „Actul medical „Al treilea salt mortal“ tanasie Toma, izbuteşte
valul naţional „Cintarea l medicale din cele trei mu­ şi unele aspecte etice în face parte dintr-o specie să 'demonstreze că politi­ mai adaugă felicitările
României". ’ nicipii ale judeţului şi din profesiunea medicală“ şi de mare popularitate, a- zarea unui film de spio­ colegilor, ale consătenilor
„Cetate nouă-n sârbă- ţ localităţile Brad şi Geoa- „Situaţia actuală a ende- ceea de aventuri, ci şi naj nu înseamnă nici­ din comună, precum şi
toare" este o săptămînă i giu. mei tuberculozei în jude­ din motivul că îl reîntâl­ decum îndepărtare de ale noastre. Merită !
a manifestărilor politico- , Din cele opt expuneri, ţul Hunedoara“, prezenta­ neşte pe regizorul Al. G. specificul genului, ci, din ¡N AŞTEPTAREA
educative şi cultural-artis- ' două prezentate de dr. te de dr. O. Conştantines- Croitoru, care în prece­ contră, sporirea notei de UNUI RĂSPUNS
tice. Îricepind cu dezbate- ^ V. Vâiceanu, dr. E. Todo- cu, dr. C. Meixner şi dr. dentele sale pelicule („Me­ veridicitate, transfuzie sa­
a salt mor- rile şi expunerile pe i ran, dr. F. Andrei, dr. Victor Vâiceanu. rii sălbatici“, „Vîrstele o- lutară de realism. f.uni, 24 noiembrie. La
Nau fragiul probleme politico-ideolo- ' Călan, în stafia de au­
•IED O AR A : mului“ şi „Lumea se dis­ Este limpede că una tobuze locale din oraşul
sit (Flacă- gice, dialogurile cetăţe- i trează“) s-a dovedit a fi din sursele interesului fa­
(Siderurgis- neşti ps teme de etică şi ' un cineast cu multă ima­ ţă de acest film este toc­ vechi zeci de cetăţeni
lintr-o casă echitate socialistă şi con- \ au aşteptai zadarnic,
se spunea ginaţie. în genere se con­ mai creditul dramatic al timp de 40 ele minute,
Con.structo- tinuînd cu manifestările ^ sideră că filmul de aven­ evenimentelor narate. De­
\NI : Şaua turi i .te un gen lejer, corul insolit al acţiunii între orele 15,ţ)0 şi'16,10,
ea); Bobby maşina care să-i ducă
Noiembrie) ; Săptămina culturii cultivat într-o gamă mi­ trepidante — un circ am­ spre locuinţele lor din
Republica); şi educaţiei socialiste noră. „Al treilea salt bulant — nu face decît
)rul căpitan mortal“ impune, însă, o să accentueze această im­ oraşul nou. La. ora 15,56
; Sălbati­ a trecut, fără să opreas­
ci ; VUL- J„îctate nouă-n\ reconsiderare a acestei presie, prin contrast. Aici, că, u . autobuz. „îşi per­
şaisprezece păreri, deoarece în noul sub prelata circului se
)NEA: Cas- film românesc asistăm a- confruntă agenţii servici­ mite să treacă pentru cu
(Mincrul) ; e ginerele dispecerului“
»gi, te iu- ! sărbătoare“ \ tît la reîmprospătarea in­ ilor de spionaj engleze şi
2SC) ; URI- strumentaţiei genului, cît germane pentru o miză — spun cetăţenii nemul­
iac umbră \ şi la înnobilarea sa prin extraordinară; aici se e- ţumiţi. La ce interval
BRAD : circulă maşinile spre o-
pilul (Stea- dedicate ştiinţei şi tehni- * introducerea unor ele­ xecută metaforicul salt raşul nou şi ue ce toc­
>TIE : Ulti- cii, cu colocviile de isto- ţ mente cu semnificaţii a- mortal, cel final, soldat
dragoste — rie, expoziţiile de artă i parte în textura peliculei. cu izbînda forţelor patrio­ mai la o oră de vîrf şo­
ria); Sosea ferul Virgil Peica (afla­
1
ireţ. (Flacă- i etc. — acţiunile se adre- ’ JmmmSM I < Ne referim aici, în pri­ tice, care zădăi'nicesc pla­ sem între timp numele
B Al : Pă- * sează unui auditoriu larg, \ mul rînd, La timpul ac­ nurile spionilor. O acţiu­
ţilor (Casa ţ avînd un pronunţat carac- ^ ţiunii, dar mai ales la ne trepidantă, tensiune conducătorului auto) tre­
v.ŢEG: Dru- ce nepăsător pe lingă
(Popular) ; i ter educativ. fundalul ei, infinit mai maximă, distribuirea in­ cei care locuiesc in a-
) cel mare; 1 Muzica, teatrul, folclo- ) complex, decît cel neutru, spirată a accentelor dra­
^ (Casa de j rul au o pondere egală i Oră (le practică la Liceul mănslrlal nr. 3 Xleva, sub con­ obişnuit cu produsele ci­ matice definesc acest film. celaşi oraş cu el ? Na-i
RIA ; Bi- ducerea maistrului Ion Petxuţ, Ia construirea depozitului de AL. COVACI loială lipsă de respect 1 |
îşul); ILIA: i în cadrul săptămînii „Ce- 1 alimente al şcolii. Foto: POSTOLICA BERA. nematografiei occidentale.
1 (Lumina). / tate nouă-n sărbătoare“ r
' cu acţiunile politico-edu- ţ o — * _ « — © — e — • — ® — « — — » —
^ cative. Concertul coral, 1 din rafturile magazinului
{ contînd ca fază municipa- ? (Urmare din pag. 1) Preocupări constante a- alimentar nr. 4 dir. Deva,
,' lă !n cadrul „Cîntării ţ Organizaţia vem şi pe linia colectării ea însă a „uitat“ să achi­
ţ României”, spectacolele l litico-educative şi cultural- şi predării materialelor re- te costul lor. Prinsă în
i ger ii din 28 l teatrale pentru copii şi } artistiee. Astfel, numai în comunală a folosibile. Pînă în pre­ flagrant, potrivit Legii
/ adulţi de la Alba lulla, l acest an s-au realizat nu­ zent membrii organizaţiilor 59/1968, i s-a întocmit do-
edilitar-
?5, 6, 47, 42, I Piatra Neamţ şi Deva, ^ meroase acţiuni moderni­ democraţiei noastre au strîns şi predat ® Pentru propriul su- sar. Pentru ţinere de
ţ amfiteatrul artelor, pro- 1 gospodăreşti ca 6 000 kg fier vechi, 600 kg fleţel. Fără să aibă auto- minte,
SG, 84. 19, zări şi amenajări de străzi hîrtie, 400 kg textile şi o
i, 44. i gramul artistic al forma- ) rizaţie, Avram Nistor, cu © După trei ani şi ju-
e eîştiguri : J ţii lor folclorice ale Casei ) şi drumuri intercomunale şi unităţii cantitate apreciabilă de domiciliul în Brad, s-a a- niătate. Cînd era mai con-
ţ de cultură Deva „Mindru I (străzile Minerului şi Rus­ ambalaje din sticlă. pucat să fabrice rachiu vins că fapta sa a fost
i cînt hunedorean" etc. ' ca din Ghelari), s-a insta­ socialiste împreună cu celelalte natural, cu mijloace pro- demult uitată, iată că a
/ completează manifestările \ lat o coloană de apă po­ forme şi mijloace de edu­ pin. Cit a fabricat ? Nu- f ţ; descoperit. Este
os
EA: ) acestei săptămini. I tabilă în cătunul Cătinaş, care a maselor, învăţămîn- mai el ştie. Cu prilejul Cheorghe-Mircea Davd-
i Prezentă pentru a cin- / iar locuitorii din cartierul roase pajişti şi păşuni de tul politico-ideologic al unei percheziţii i s-au doiu, de 34 de ani, cu
/ cea oară in viaţa spiri- i muncitoresc au contribuit pe raza comunei. O.D.U.S. (ale cărui cursuri, confiscat 75 de litri de ra­
abil pentru i tuală a municipiului, săp- 1 prin muncă patriotică la la cele patru cercuri ce ’ domiciliul în Orlat, jude­
embrie 1980: finalizarea lucrărilor de Atenţia comitetului co­ chiu. „Păi l-am făcut pen­ ţul Sibiu. Acesta, în data
răci. Cerul ţ tămîna culturii şi educa- i munal al Organizaţiei de­ funcţionează în comuna tru sufleţelul meu“ — ar
t noros. Vor i ţiei socialiste „Cetate ’ construcţie a 20 de aparta­ mocraţiei şi unităţii socia­ noastră, s-au deschis de fi spus el. Dar organele de 11 iulie 1977 a comis
aţii locale, ’ nouă-n sărbătoare" a cîş- \ mente. curînd) îşi aduce o contri­ o spargere la magazinul
ormă de la­ liste este îndreptată spre de stat au fost de altă pă­ „Electrotehnice“ din Că­
sare. Vîntul ţ tigat in timp nu numai o l Un accent deosebit am stimularea gospodarilor în buţie majoră la educarea rere şi i-au întocmit do­
at din nord- ţ acumulare de ediţii, cl şi / pus pe mobilizarea cît mai vederea creşterii animale­ sătenilor, asigură înţelege­ sar penal. lan, reuşind apoi să dis­
ura minimă ? mutaţii in planul calităţii, ţ pară. Timpul însă nu a
tnlre minus largă a tuturor locuitorilor lor şi a realizării unui nu­ rea aprofundată de către a Autoservire. Fiecare
iar cea ma- 1 Oameni ai muncii din u- i aceştia a documentelor şi cumpărător ştie că atunci Şters urmele. Şi iată că,
i 7 grade, ţ nităţile economice deve- / satelor la lucrările agrico­ măr sporit de contracte la cînd se autoserveşte cu după trei ani şi jumăta-
tabil pentru i ne, tineri şi copii au be- ) le. în perioada campaniilor fondul de stat. Ca urmare hotărârilor Congresului al
şi 1 tlecem- mărfuri trebuie să treacă te, a fost prins şi va tre-
continuă să > neficiat de manifestările ^ agricole, s-au iniţiat acţiuni în acest an au fost predate Nll-lea al partidului, a pe la caserie. Acest lucru hui să dea socoteală. Nu
Ierul va de- \ desfăşurate în timpul său, l de către gospodăriile popu­ îl ştie şi Ştefania Nogy. ca cetăţean onorabil cum
^ocal vor că- l acţiuni ce conturează o ' ferme de sprijinire a coo­ sarcinilor ce ne revin nouă,
ibe. peratorilor la însămînţări, laţiei 172 bovine adulte şi locuitorilor comunei, din Luînd două sticle cu rom părea, ci ca hoţ, cum este.
reme în ră~ / personalitate cultural-e- ţ Rubrică realizată cu sprijinul
ros. Local va 1 ducativă inconfundabilă a- ^ recoltări şi depozitatul roa­ tineret, 515 hl lapte de va­ planul de dezvoltare eco-
olog de ser­ ceste! săptămîni. delor ogoarelor. în acelaşi că şi oaie, 500 kg miere de Inspectoratului iudefean de interne
l -J timp s-au curăţat niune- albine şi altele. 19IÎ1—1905.
al cri u). nomico-socială în perioada Si Procuraturii judeţene