Page 96 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 96
Pdq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 174 ® SÎMBATA, 29 NOIEMBRIE 1980
O.N.U. Adoptarea unei rezoiuţii-cadru Sesiunea anuală a G.A.T.T.
DE UNDE A FOST aceste cercetări iau parte ,
privind drepturile omului GENEVA - 28 (Agerpres). niât necesitatea ca toate ATACATĂ TROIA ? o echipă de cineaşti de la 1
— L,a Geneva s-au desfă părţile contractante .să-şi societatea „International i
NAŢIUNILE UNITE 28 re, dreptul la educaţie, la şurat . lucrările celei de-a intensifice eforturile pen „Imaginea- noastră asu Expeditions oi Tampa“ i
(Agerpres). —• Comitetul sănătate —- prin adoptarea 36-a sesiuni anuale a păr tru desfăşurarea unui co pra războiului troian arc (Florida), precum şi oa- '
pentru problemele soclal- unor măsuri adecvate ia ţilor contractante La Acor merţ internaţional cit mai citeva idei greşite“ — a meni dc ştiinţă dc la „Co- ţ
umanitare şi culturale al scară naţională şi interna dul Generat pentru Tarife declarat recent geologul lumbia University“ din i
Adunării Generale a O.N.U. ţională. şi Comerţ (G.A.T.T.) Reu liber, pentru adaptarea a- american John Krail, de New York şi Institutul de '
■a adoptat o importantă re- niunea a fost consacrată e- cestuia la realităţile econo Ia Universitatea Delaware. tehnologie al Universilătii 1
zoluţie-cadru privind drep Rezoluţia adoptată vine xaminării eforturilor depu mice actuale, care impun In urma unor ioraie eiec- din California, care înceur- 1
turile omului. să confirme valoarea con instaurarea unor condiţii e- 8 ( luate in jurul localităţii că să localizeze nava cu !
cepţiei umaniste româneşti se. în cadrul G.A.T.T. pen
Rezoluţia — la care tru depăşirea dificultăţilor chitabile de participare la ' ) Hissariik (unde a dcsco- ajutorul unor metode de 1
România esle coautoare re privind drepturile omului, existente în calea schimbu comerţul mondial a tuturor | j perii Schliemann, la slîr- investigare moderne. Ba- ţ
liefează faptul c:ă, pentru concepţie revoluţionară ca rilor comerciale internaţio ţărilor şi, în special, a ce şilui secolului trecut, rui z.îndu-se atît pe calculele i
garantarea plenară a drep re pune în prim plan înflo nale. lor în curs de dezvoltare, nele Troici), el a scos ta carlograiice, cît şi pe u- J
turilor omului şi a demni rirea multilaterală a per Intervenind în dezbateri, î-n concordanţă cu cerinţe iveală mostre de rocă de paralura modernă dc in ţ
tăţii integrale a persoanei sonalităţii umane, înfăptui şeful delegaţiei române, le edificării noii ordini e- acum 7 000 de ani, care vestigaie u adîncurilor, i
umane, este necesar să se rea plenară a drepturilor MLrcea Petrescu, a subl,i- conomice internaţionale. atestă că celebra cetate specialiştii participanţi la }
asigure dreptul la muncă, fundamentale ale omului, era înconjurată din trei această operaţiune se ara- i
precum şi participarea ce garantarea materială a e- păr(i de apă. In secolele lă optimişti în privinţa ţ
lor ce muncesc la conduce- xercitării lor efective. Noi asasinate politice la San Salvador următoare, marea a înce şanselor de realizare a i
put să se retragă, lăsînd proiectului, declarînd că J
Terorismul — cea mai gravă SAN SALVADOR 28 (A- Juan Chacón, Humberto în urmă mlaştini, iar gol- epava va putea ii locali- ţ
iui Dardanele, unde se zală şi explorată, în care l
problemă a Spaniei gerpres). — într-un comu Mendoza şi Manuel Franco, susţinea că şi-a lăsat A- scop au delimitat o zonă ?
nicat oficial dat publicităţii membri ai Comitetului Exe U gamemnon Hota, se alta maritimă de aproximativ i
MADRID 28 (Agerpres). este de 128. la San Salvador, Comisia cutiv al F.D.R., au fost asa — pc atunci — la 9 mile 100 mile pătrate. Organi- (j
— In cursul ultimelor 35 Intr-o declaraţie făcută pentru presă şi propagandă sinaţi în apropierea capita sud de actuala coastă. Dc zid orii operaţiunii speră I
de luni, 351 de persoane la Madrid, secretarul ge a Frontului Democratic Re lei salvadoriene — transmi lupi, atunci cînd a al ir mat ca, dincolo dc interesul i
şi-au pierdut viaţa în Soa- neral al Partidului Socia că grecii au venit să ata ştiin(ilic şi istoric al cer- ţ
nia ca urmare a atentate list Muncitoresc Spaniol, voluţionar (F.D.R.), care te agenţia EFE. Organizaţia ce Troia prin Dardanele, cotărilor, să reuşească 1
lor teroriste. După asasi Felipe Gonzalez, subliniind grupează cele muţi largi for extremistă de dreapta „Ma Strubon (geograi roman scoaterea din adîncuri a }
narea, în cursul zilei de că violenţa politică a luat ţe de stînga din Salvador, ximiliano Hernández“ a a- din secolul I î.e.n.) se baza unor comori ailale Înţepa- \
joi, a şefului poliţiei mu amploare în ţară, a arătat a anunţat că secretarul ge nunţat telefonic presa că îşi pe configuraţia geogralică va „Titanicului", îif-'ş&a (
nicipale din San Sebas- că „terorismul constituie din timpul său şi nu din re câteva incunabules^-g- 1
tian, numărul victimelor cea mai gravă problemă a neral al F.D.R., Enrique Al- asumă responsabilitatea a- timp ! Iui Homer. sehit de preţioase, prcc'um ’
terorismului pe anul 11)80 Spaniei". va.rez Cordoba, precum şi sasinafelor. Or, aşa cum susţine şi bijuteriile din seiiurile ’
geologul american, acum navei, evaluate Ia peste ^
3 250 de ani, cînd a avut 200 milioane dolari. Dar, 1
loc războiul troian, apa de aşa cum declară cineaştii )
reciproc asupra activităţii comunităţi, deşi nu se des tare de la Bonn asupra mică adîncime şi mlaşti americani participanţi Ia î
P.S.U.G. şi P.C. din Dane făşoară intr-un ritm prea pr og ra m u I ui g u ver n a m e n tal, se întindeau pină la expediţie, se speră că \
na
marca, făcînd, totodată, un alert, au fost pină in pre ministrul vest-german al e- poalele promontoriului pc principala „comoară" pen- ,
schimb de opinii asupra zent constructive, ele de- conomieî, Otto Lambsdorff, care se afla aşezată ceta tru realizatori va ii însuşi ’
unor probleme ale situaţiei monstrind existenţa anumi a declarat că cetăţenii tea, iăcind imposibilă a- Ulmul despre „Titanic". \
internaţionale şi mişcării tor puncte de vedere co R.F.G. „trebuie să strîngă costareu. Potrivit geologu
6 Partidul "Muncitoresc comuniste şi muncitoreşti. mune între cele două părţi. cureaua, dacă doresc ca lui american, venind pc STELE CONTRA
Socialist Ungar şi Partidul „Pare evident — arată se deficitul balanţei de plăţi Marea Egee, grecii şi-au DOLARI ^
Comunist German se pro El Reunită la Roma, pen cretarul general al O.N.U. al ţării şi alte probleme e- lăsat Hota în goliul Besik,
nunţă pentru convocarea tru a analiza ultimele evo — că părţile au ajuns la conomice să fie soluţiona la vest de Troia, şi au a- O societate din Toronto
grabnică a conferinţei de luţii ale politicii italiene şi concluzia că acest proces te". El a adresat astfel, lacal oraşul dc pc uscat, (Canada) a anunţai că va ^
dezangajare militară şi de situaţia creată ca urmare a de negocieri reprezintă cea după cum remarcă agenţia prin cîmpia din sud-estul constitui un ,,registru in- \
zarmare !n Europa, care ar gravului cutremur produs mai bună cale de a se a- Reuter, un mesaj clar, de său. Acest goli era şi mai ternationai al stelelor“. .
putea aduce o contribuţie duminică, Direcţiunea Parti junge la o reglementare loc încurajator milioanelor adine şi constituia şi o as Cum cea mai mare parte ’
importantă la întărirea pă dului Comunist Italian a dat justă şi durabilă a proble de muncitori vest-germani cunzătoare ideală pentru dintre cele 250 000 de ste- \
cii generale — se arată în publicităţii un document in mei cipriote". înainte de începerea nego Hota lui Agamemnon. Ie cunoscute în prezent ^
comunicatul privind vizita care se arată că este ne cierilor pentru contractele Chiar Schliemann şi-a a- nu sini înregistrate în ca
la Budapesta a preşedinte cesară „o schimbare radi 0 La 28 noiembrie, in colective de muncă pe a- dus navele cu materiale taloagele de specialitate \
lui Partidului Comunist Ger cală în conducerea ţării", Uniunea Sovietică a fost nul viitor. dc construcţie şi uneltele cu nume, ci cu ciirc, so- ^
man, Herbert Mies. obiectiv ce rămine in cen lansat un nou satelit arti Ministrul de finanţe, Hans necesare săpăturilor tot in cietalea canadiană invită ,
trul strategiei comuniştilor ficial al Pămîntului, „Cos- Matthoefer, a atras atenţia goliul Besik, unde apa era doritorii să dea stelelor '
Ei Erich Honecker, secre italieni, - informează a- mos-1223“, la bordul că că rezervele valutare vest- propice acostării. De acum numele lor sau un aii nu- V
tar general al C.C. al genţia ANSA. ruia se află instalată apa germane nu sînt atît de încolo, susţine John Krait, ■, me la ulegerc. Bipcînte- ,
P.S.U.G.,^ a primit delegaţia ratură ştiinţifică. După cum mari pe cit se crede, pre- specialiştii care se ocupă a Ies, n.i gratis, ci pentru ’
P.C. din Danemarca, con B In raportul asupra pro precizează agenţia TASS, cizînd că ele pot acoperi de războiul troian vor tre suma modică dc... 30 de S
dusă de preşedintele parti blemei cipriote, înaintat A- aparatura, destinată conti doar o parte din deficitul bui să ia în consideraţie dolari. îmbietoare propu- i
dului, Joergen Jensen. nuării explorării spaţiului balanţei de plăţi. geogruiia regiunii din c- ■nerc mai ales pentru în
dunării Generale a O.N.U.
Agenţia ADN informează de secretarul general al cosmic, funcţionează nor poca Iui Homer, ea fiind drăgostiţii holărîţi sgwzTţŢi '
iubitei... slc..ua dc peipcr. )
rea
că, în cadrul convorbirii ca Naţiunilor Unite, Kurt Wald- mal. complet deosebită de cîm- Cu condiţia să ailră cei 30 l
Ca
urmare,
actuală.
re a avut loc cu acest pri heim, se subliniază că noi purile de luptă ale războ de dolari. Numai că cet- /
lej, reprezentanţii celor le runde de negocieri din EI Luind cuvintul in ca iului troian vor trebui celălorii de la Observalo- j
două partide s-au informat tre reprezentanţii celor două drul dezbaterilor parlamen căutate la sud de Troia şi rul astronomic de renume (
Ia est dc goliul Besik, sus mondial Smithsonian, în- i
ţine geologul american. sărcinafi oiicial cu cala- t
logarca stelelor, s-au do- ţ
„TITANIC“ REDIVIVUS vedit toarte scQptici la a- i
„Perspective întunecate pentru ţările sărace“ ¡tarea veştii: „Dacă bo- '
) Documentele vremii con- leaz.ă o sica Martha Smilli \
i l semnează faptul că, în ul esle treaba lor. Pe noi nu i
Pentru multe ţări în curs anii 1971—1975. Astăzi pro tinată exportului. In anii nu se înlîmple, ar trebui timul său mesaj „SOS“, nc interesează cîtuşi de
de dezvoltare, rareori per blemele sînt mult mai difi '60 şi 70 ritmul de creşte ca ţările bogate să acor lansai înainte de scufun pu[in". Ceea ce înseamnă \
spectivele au fost mai întu cile. Una din cauze constă re a produsului naţional de un ajutor financiar mai dare, in aprilie 1012, ma că Marlha Smilli va rămi- ^
necate decît acum. Ulti în faptul că punînd accen brut pe locuitor a fost în mare. ţărilor celor mai să rele pachebot „Titanic“, ne în cataloagele aslrono- i
mele majorări ale preţului tul pe combaterea infla aceste ţări de aproximativ race decît cel pe care l-au prin telegraiistul vasului
petrolului au adăugat alte ţiei, ţările occidentale pre 3 Ia sută. Chiar în condi acordat pînă acum. Dar, comunica următoarele co mice cu vechiul ei număr. '
în lond, nu e decît o stea \
miliarde de dolari pe fac lungesc recesiunea, ceea ce ţiile cele mai favorabile, dimpotrivă, ţările bogate ordonate ale navei:
41,40 de pc cer, nu una de pc i
turile do import ale ţărilor înseamnă reducerea ritmu acest ritm se va reduce în îşi reduc ajutorul financiar. grade latitudine nordică şi ecran... '
în curs de dezvoltare fă lui de creştere a comerţu anii '80 sub nivelul de 2,5 Este şi motivul pentru ca 50,14 grade longitudine
ră petrol. Recesiunea din re ţările bogate şi cele să apelul PERCEPTORII
ţările occidentale le-au race se înfruntă în lupta vestică, însoţite de LA PÎNDA 1
frustat de alte zeci de mi Din presa strâină pentru o reformă a siste dramatic: „Veniţi imediat.
lioane de dolari pentru ex mului economic internaţio Ne-am lovit de un ice- In Italia, frauda iiscală \
porturile pe care nu le-au nal şi a celui financiar. berg“. Acest mesaj revine a atins asticl de proporţii, \
putut efectua. In cel mal lui internaţional şi, deci, a la sulă pentru ţările în Ţările în curs de dezvol In actualitate, Ia 68 de ani incit guvernul a decis' să i
bun caz, rata lor de creş exporturilor ţărilor în curs curs de dezvoltare importa tare vor să înlăture actua de Ia producerea celei mai recurgă Ia metode torte : ’
tere economică va fi, în de dezvoltare. Rezultatul toare de petrol. Cel mai lul sistem economic inter mari calastroie maritime începînd de Ia 1 oc.tom- \
anii '80. sub cea realizată este că deficitul comercial probabil, el se reduce sub naţional, dar ţările bogate — în privinţa numărului brie, patronii dc localuri 1
în anii '60 şi 70. Toate a- al ţărilor în curs de dez 2 la sută. Nu este greu de se opun şi cred că, cu unele victimelor — din toate sînt obligaţi să dea iiecă- }
cestea se acumulează sub imaginat ce înseamnă a- reclificări, acest sistem ar timpurile şi, mai mult, dă rui client copia notei de \
forma celei mai severe voltare va totaliza, anul a- ceste statistici pentru oa putea continua. Dacă ţă serioase bătăi de cap spe plată, după care Ii se va \
crize cu care sînt confrun cesta, aproximativ 70 mi menii care trăiesc în cele rile în curs de dezvoltare cialiştilor americani, parti stabili nivelul impozitului i
tate ţările în curs de dez liarde de dolari, adică de mai sărace regiuni ale vor continua să întîmpine, cipanţi la realizarea unui datorat stalului. Ieşind J
voltare, importatoare de două ori mai mult decît lumii. In 1980 numărul oa în continuare, dificultăţi, iilm despre dramatica scu din restaurant, clientul \
petrol, de la proclamarea în 1978. menilor care trăiesc în să atunci este sigur că în vii fundare a „Titanicului“, trebuie să remită respec- 1
independentei lor naţionale. Ritmul de creştere eco răcie absolută este de a- torii cîţiva ani această care îşi propun, cu acelaşi tiva copie inspectorului /
Există indicii că această nomică în ţările în curs proximativ 780 milioane, luptă între cei ce au şi prilej, să localizeze epava fiscal postat la intrare. In )
criză nu este temporară, de dezvoltare depinde de iar în cursul deceniului cei ce n-au va deveni şi şi eventual, să aducă Ia caz contrar, riscă o amen- \
cum a fost cea care a ur nivelul fondurilor externe care urmează el va depăşi mai crîncenă. (Din „The supraiafă o parte din a- dă de 5 000—20 000 de ii-
mat primei cvadruplări a pe care le pot obţine şi de nivelul de 800 milioane. Times"). verile aliate Ia bord. La re italiene.
preţurilor la petrol din producţia industriei lor des Pentru ca acest lucru să 3
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari «n
2700 Deva : str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20708 din întreprinderi şi instituţii. o
TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257 Costul unul abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 Iei (pe 6 luni), 96 lei (un an)