Page 97 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 97
sala dcucw -
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÀ !
ConfccţUmerele Terezia
Gircsiş şi Nicutlna Axinto,
două dintre fruntaşele Fa-
bridi de confecţii din Vul
can.
Foto: MIRCEA JITEA
Prin majorarea, începînd Ceauşca.ii a manifesUit-o
¡3 buţiei oamenilor muncii din pentru creşterea nivelului
de la 1 decembrie, a retri
de trai al minerilor şi si-
toate sectoarele care nu au derurg.ş iilor. Minerii Văii
Anuí XXXIII, nr. 7173 DUMINICĂ, 30 NOIEMBRIE 1980 < pagini — 30 bani beneficiat încă de etapa a Jiului, cei de la Brad sau
a munca patriotica.
In această sâptămtnil, nu Il-a, se consemnează în din Poiana Ruscai, alături
meroşi locuitori din Densuş, cheierea înfăptuirii progra de toţi minerii ţării au fost
Împreună cu Drăghin Bâ- mului de majorare a retri printre primii care au be
Plenara comuni lărgită a Consiliului iuţ, vicepreşedinte au al lucrat buţiei în cincinalul 1976— neficiat de prima etapă a
con
popular,
siliului
şi
şanţul au şi amenajat din drumul, 1980. Dacă avem în vedere majorării retribuţiei şi cu
faţa
taluzul
ei a început aplicarea e-
că veniturile din retribuţie
dispensarului
medical
u-
judeţean al F.D.U.S. şi Comitetului man al comunei. De ase sînt principala sursă a bu tapei a It-a. Siderurgiştii
menea, au fă cast gardul ca
asemenea,
hunedoreni,
de
oamenilor
năstării
muncii,
re împrejmuieşte acest lo s-au numărat printre pri
cal. atunci avem în acest pro mele categorii de oameni
gram
cea
mai
imaginea
judeţean al O.D.U.3. tul a CONCURS. „De la sta concludentă a grijii faţă de ai muncii cărora li s-a a-
inde
clac
centralizat
şi
pendent de sub conducerea om de care este animată plicat majorarea. Grija fa
ţă de minerii .ţării se re
lui Bureblsfa — la marea întreaga politică a partidu
Ieri a a viii loc la Casa deţean al O.D.U.S., stabi tate şt luările de cu vînt a unire de la 1 decembrie lui nostru. Felul în care a flectă şi în aceea că pro
de cultură a municipiului lind măsurile şi principa reieşit că în acest an, sub 131«" a fost tema unui in fost eşalonată majorarea centul in care u fost majo
Deva plenara comună lăr lele direcţii de acţiune ce conducerea şi îndrumarea structiv şi antrenant con reflectă fidel înfăptuirea rată retribuţia lor este su
gită a Consiliului judeţean se impun pentru anul 1931. organelor şi organizaţiilor curs, organizat la de cadrele principiului socialist al re perior cu 5 la sută mediei
de
catedra
didactice
de
al Frontului Democraţiei şi Pe marginea informărilor de partid, consiliile jude ştiinţe sociale a I.S. Hune partiţiei după cantitatea, pe ţară. Dealtfel, faptul ca
Unităţii Socialiste şi a Co prezentate de tovarăşul ţean şi locale ale F.D.U.S. doara in colaborare cu calitatea şi importanţa so retribuţia medie in judeţul
au
mitetului judeţean al Or Gheorghe Matei, vicepre şi-au adus o contribuţie consiliul A.S.C., la care repre- cială a muncii. Şi dacă mai Hunedoara este superioară
participat
echipaje
ganizaţiei Democraţiei şi U- şedinte al Consiliului jude importantă la informarea zentînd toţi anii de studii avem în vedere şi faptul cu circa 10 procente me
institutului,
nităţii Socialiste. La lucră ţean al Frontului De cetăţenilor asupra politicii şi secţiile zi. Dovedind o că procentul în care s-a diei pe ţară reflectă tocmai
cursuri
de
rile plenarei comune au mocraţiei şi Unităţii So interne şi externe a parti temeinică pregătire, între majorat retribuţia este su aceasta grijă deosebită, mi
participat membrii Consi cialiste şi tovarăşa Di- dului şi statului, la coordo cerea şi-a desemnat cîşti- perior în medie cu o trei nerii şi siderurgiştii fiind
liului judeţean al F.D.U.S., dona Horia, preşedinta Co narea activităţii cultural- gălorii. Locul f — echipajul me prevederilor Congresu în judeţ categorii majori
membrii Comitetului jude mitetului judeţean al Orga educative şi de ră.spîndire grupei 1 115 F.O., anul III lui al Xl-lea al partidului, tare.
(studenţii
Do
BLaga,
Petru
ţean al O.D.U.S., preşedin nizaţiei Democraţiei şi U- a cunoştinţelor ştiinţifice şi rina Mezdrea, Mírela Va- legătura . directă dintre La rind-ul lor, oamenii
ţii consiliilor municipale, o- nităţii Socialiste, au luat tehnice, afirmarea princi sile, Dorin Pop) ; II — cuantumul efortului, expri muncii hunedoreni au răs
elec
grupa
3115,
răşeneşti şi comunale ale cuvîntul tovarăşii : Elena piilor eticii şi echităţii so tromecanică ; anul UI, grupa mat în produs social şi ve puns printr-o mobilizare e-
III
—
F.D.U.S., preşedinţii comi Drozd, preşedinte al Consi cialiste, a ridicării nivelu 3 1J.G — anul n, electrome nit naţional şi răsplata a- xemplară în producţia de
tetelor municipale, orăşe liului municipal Deva al lui de cunoaştere şi forma canică. cestuia apare şi mai evi minereu, oţel şi laminate,
neşti şi comunale ale F.D.U.S., Emilia Coşobea, rea concepţiei ştiinţifice dentă. Pentru că în de energie electrică şV cărbu
centrala
automa
O.D.U.S., activişti de partid, preşedinte al Comitetului despre lume a maselor de ta. a Direcţia judeţeană de cursul acestui cincinal, în ne, materiale de construcţii
reprezentanţi ai organiza orăşenesc O r ă ş t i e al oameni ai muncii. poştă şi telecomunicaţii Ilu- tregul nostru popor condus şi în construcţii. Este edi
ţiilor de masă şi obşteşti, O.D.U.S., Ioan Toader, pre Acţionînd în lumina in ncdoara-Deva a finalizat cu competenţă şi clarviziu ficatoare pentru efortul
Ia
tele
alte cadre cu atribuţii în şedinte al Consiliului co dicaţiilor date de secreta lucrările automată centrala locali ne de către partid a depus depus raportarea de către
din
fonică
activitatea F.D.U.S. şi a munal Pud al F.D.U.S., Sil rul general al partidului, to tatea Teliucu inferior. In- eforturi stăruitoare pentru judeţul nostru a îndeplini
O.D.U.S. via Lăncrăjan, preşedinte varăşul Ndcolae Ceauşescu, cepind cu data de 1 decem propăşirea ţării. rii înainte de termen a pia
aceasta
orele
L/a plenară a luat parte al Comitetului comunal Do- consiliile judeţean şi loca brie, conectată 20, sistemul au va în judeţul Hunedoara de nului cincinal la producţia
fi
la
tovarăşul Ion Ciucti, prim- bra al O.D.U.S., Ioan Arsin, le ale F.D.U.S. au organi tomat interurban, cu pre acest program de majora industrială şi la export.
ţcretar al Comitetului ju preşedinte al Consiliului o- zat largi acţiuni de mobili fixul 957. Informaţiile pri re au beneficiat sau ur Reaiizînd pînă la sfîrşitul
deţean Hunedoara al P.C.R., răşenesc S i m e r i a al zare a cetăţenilor la înfăp vind numărul de apel al a- mează să beneficieze de la anului şi cincinalului o pro
for-
se
pot
bonaţilor
obţine
preşedintele Comitetului e- F.D.U.S., Florea Măciucă, tuirea sarcinilor economice min<l numărul 957-38115. 1 decembrie peste 199 000 ducţie industrialii supli
xecutiv al Consiliului popu preşedinte al Consiliului şi sociale ale judeţului, ceea de oameni ai muncii. Vor mentară faţă de prevede
lar judeţean. municipal Petroşani al ce a făcut posibil ca oame bind despre judeţul Hune rile pe cincinal în sumă de
Plenara a analizat acti F.D.U.S. şi Polina Berindei, nii muncii din industria ju doara se cuvine menţio 3,2 miliarde lei,‘oamenii
vitatea desfăşurată în anul preşedinte al Comitetului o- deţului nostru să raporteze nată grija deosebită pe ca muncii din industria jude-
1980 de Consiliul judeţean răşenesc Brad al O.D.U.S. re partidul, secretarul său
al F.D.U.S. şi Comitetul ju Din informările prezen- (Conimume In pag. a 2-aJ general, tovarăşul Nicolae {Conlmuare in oag ci 2-a)
» — 9 — « — e — » — i — o — « ¡b — »
Indicatorul de bază in investiţii — punerile în funcţiune
Oamenii muncii din ca al producţiei globale La de mărunţire mecanică şi cerea cheltuielilor materia
drul I.C.S. Hunedoara îşi toate activităţile desfăşura alta de mărunţire piroteh le la 1 000 iei producţie
mobilizează plenar forţele te (construcţii-montaj, in nică, la Aiud — turnăto marfă (indicator la care s-a
în vederea îndeplinirii e~ dustrie, transport). Prin ria de oţel nr. 2 şi hala de preconizat o economie de
xenipiare a sarcinilor de realizarea de economii la prelucrări mecanice. De a- 173 lei, la nivel de şantier).
producţie. Rezultatele ob cheltuielile materiale am semenea, încercăm să pu Ce facem concret ? Asigu
ţinute în acest an, pe în depăşit producţia netă cu nem în funcţiune turnăto răm o mai bună depozita
tregul cincinal sînt rodul aproximativ 14 milioane lei. ria de role refractare (de re a cimentului, cărămida
aplicării noului mecanism Pentru noi însă, punerea în ficitare pe economia naţio o ţinem paletată, betonul
economico-financiar. Despre funcţiune a obiectivelor nală). Predarea obiective în bene, cofrajele le. recu
modul cum s-a acţionat şi este principala proble lor enumerate, a altora, la perăm integrai, adică, pe
despre experienţa bună mă pe care o urmărim, mai termenele scadente, semni cît posibil pierderile să fie
cîştigată în acest domeniu zero. Ce vom face ? Să
a- aflat de ia participan continuăm ce am început,
ţii ia masa rotundă orga determinînd oamenii să în
nizată recent la I.C.S.H. în ţeleagă că de respectarea
continuare, consemnăm o- stadiilor fizice pe lucrări şi
piiTiile exprimate cu acest normative depinde aplica
prilej : importantă decît îndeplini fică hotărâtor modul în ca rea eficientă a măsurilor
Gheorghe Ivan, director rea unui anumit indicator re întreprinderea noastră luate pe linia autoconduce-
adjunct tehnic : Noul me de producţie, deoarece sîn- aplică noul mecanism eco rii şi aulogestiunii munci
canism economico-financiar, tem conştienţi de efectele nomico-financiar. toreşti, câştigul nostru.
prevederile sale n-au con majore ce se răsfrîng pe Tudor Polifronie, şef e- Gheorghe Ordcan, secre
stituit o noutate pentru această cale asupra econo chipă zidari, iotul nr. â : tarul comitetului de partid
noi. Din 1977, in paralel, a- miei naţionale. Ştim cu ce şantierul nr. 1 : Pe mine, pe întreprindere : Suportul
vem o evidenţă a realiză eforturi valutare cumpără noul mecanism m-a făcut noului mecanism rezidă în
rilor la producţia globală statul nostru fonta şi să înţeleg un mare ade realizarea tuturor indicato
şi la cea netă, depistând cocsul, prin urmare nu pu văr : dacă vrei să cîştigi, rilor ele plan : în cazul
încă de atunci principalele tem rămîne indiferenţi la atunci munceşte mai mult, nostru — punerile în func
căi care duc la sporirea punerile în funcţiune. Pînă mai bine, comportă-te ca ţiune. Fapt pentru care a-
valorii nou create, la înfăp în decembrie mai avem un gospodar care ştie să-şi preciem că rezultatele ob
tuirea integrală a produc cîteva obiective importan rînduiască cu folos trebu ţinute în acest an la
ţiei fizice, elemente defini te 'pe care trebuie să le rile. Muncitorii din şantie I.C.S.H. nu exprimă capa
torii în aplicarea noului finalizăm : la Călan — a- citatea colectivului de mun-
Şantierul <le construcţii ur. 5 Or&şlie — lotul 51 locuinţe: rul nostru au înţeles în
Maistrul Marin Brădişteiinu şi şeful echipei tic dulgheri, şi.o- mecanism. Rezultatele sînt glomeratorul nr. 1, turnă bună măsură acest lucru. Mosă rotundă realizată de
lan N’oglii, verifică cu atenţie şi responsabilitate calitatea lu evidente. Astăzi, procentul toria de- piese din fontă, Dar nu în totalitate. Aco
crărilor executate la fundaţia tui ui nou bloc. LIVIU BRAICA
| Foto: viituri, o nou; de realizare a producţiei La Vaîea Şermagului (Alba) modarea însă continuă. Bă
nete este mai bun decît cel — două estacade — una tălia o dăm pentru reciti- fCon li nu ¡p arta o 2-al