Page 98 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
Plenara comună lărgită a Consiliului judeţean Festivalul filmului la sate
Se deschide azi „Festiva ianuarie 1981, ne va pri
al F.D.U.S. si Comitetului judeţean al O.D.U.S. lul filmului la sate“, tra lor literaturii române „O DUM1
lejui ecranizări ale clasici
manifestare
diţională
cul
..îna
turală a perioadei de iar
tăcere“,
inte
nă, care oferă posibilitatea noapte de furtunoasă“, „Ultima 30 NOII
(Urmare din pag. 1) unităţile economice, prin producţia industrială şi la lizarea exemplară a tutu amplificării activităţii po noapte de dragoste“, pre
acţiunile organizate, au export, iar cei din agricul ror obiectivelor stabilite. litice şi cultural-educative cum şi filme pentru copii 8,3« Tot înair
îndeplinirea înainte de ter contribuit la extinderea ini tură au încheiat arăturile Primul secretar s-a re cu operele artei cinemato şi tineret reunite înlr-un 8,55 Şoimii p
men a sarcinilor actualului ţiativelor muncitoreşti, la de toamnă, vorbitorul a ferit, apoi, la unele sarcini grafice. Programul celei festival al filmului pentru 9,05 Film ser
pii: „Pis
cincinal. realizarea sarcinilor de subliniat contribuţia pe ca prioritare ce stau în faţa de-a 24-a ediţii a „Festiva această categorie de vîrstă. sodul 9
In agricultură, preocupă plan şi a angajamentelor re organizaţiile componen consiliilor l o c a l e ale lului filmului la sate“ se Multe dintre filmele 9,40 Omul §i
rile oamenilor muncii au asumate în întrecerea so te ale Frontului Democra F.D.U.S. şi comitetelor integrează armonios în ma româneşti au fost grupate 10,«« Viaţa sat
11,45 Rugby :
fost concentrate pe îndepli cialistă, la îmbunătăţirea ţiei şi Unităţii Socialiste şi O.D.U.S., printre care creş rea întrecere a muncii şi în cicluri tematice, prezen na mo, d<
nirea prevederilor progra calităţii produselor. S-a re organizaţiile democraţiei şi terea numerică şi calitati creaţiei „Cintarea Româ tarea lor dînd prilejul or natului î
priza a
melor de dezvoltare, ur- levat faptul că în unităţile unităţii socialiste o aduc la vă a acestora, participarea niei“, prilejuind publicului ganizării de către factorii 12,3« De strajj
mărindu-se prioritar creş agricole organizaţiile demo sporirea continuă a produc mai largă şi mai activă la spectator vizionarea unor educaţionali din localitate 13,«0 Telex
terea bazei tehnico-mate- craţiei şi unităţii socialiste ţiei de bunuri materiale de reprezentative creaţii ale a unor interesante mani 13,05 Album (
riale, îndeosebi în sectorul au acţionat în principal care economia naţională buna gospodărire şi înfru cinematografiei naţionale. festări. 14,0« Ţelesport
Universit
localităţilor,
creşterii animalelor. pentru mobilizarea mem are nevoie. Rezultatele do museţare a învăţămîntu- Filmele cu caracter istoric O altă noutate a actualei — Di nan
desfăşurarea
S-a apreciat însă că deşi brilor cooperatori la reali bândite puteau fi şi mai bu lui politico-ideologic, solu „Pentru patrie“, „Burebis- ediţii a festivalului : s-a 17,1« Şah
17,25 Ecran izăi
s-au obţinut unele rezulta zarea producţiei agricole, ne în industrie, construcţii, ţionarea tuturor propuneri ta", „Munţi în flăcări“, iniţiat itinerarea unor gru nu : „Ba
te pozitive, în industria ju folosirea intensivă a fon agricultură, în toate dome lor pe care oamenii muncii „întoarcerea lui Vodă Lă- paje formate din filme lima par
deţului au existat şi nea dului funciar, modernizarea niile dacă s-ar fi luptat ou le-au făcut in timpul cam puşneanu“, „Rug şi flacă româneşti şi filme produse îs,i: Călătorie Ci
mea.
junsuri, care au făcut să patrimoniului pomiviticol, mai multă hotărâre pentru paniei electorale, organiza ră", „Am fost şaisprezece“ în alte ţări, reunite sub ge oţel
nu se realizeze planul la ameliorarea raselor şi creş înlăturarea neajunsurilor, rea şi desfăşurarea activi se vor întâlni cu creaţii ci nerice ca : „Mari actori de Micul e
toate produsele (cărbune terea efectivelor de anima dacă s-ar fi organizat mai tăţii cultural-educative în nematografice care pun în comedie“, „Ecranizări ale cei mici
Do-Re-M
ret, cocs, brichete, energie le. S-a subliniat, de aseme bine întreaga activitate. perioada vacanţei de iarnă. dezbatere principii ale eti unor romane celebre“, 19,«« Tel e j urm
electrică pe bază de cărbu nea, că organizaţiile demo Sint necesare eforturi mai cii şi echităţii socialiste — „Festivalul comediei“ ş.a., 19,2« Antena
în
încheierea
cuvântării
Românie
ne. cocs metalurgic, fontă, craţiei şi unităţii socialiste susţinute pentru gospodări sale, tovarăşul Ion Ciucu „Clipa“, „Proba de micro care vizează educarea pa 20,4(1 Film art.
prefabricate din beton ar au acţionat, alături de cei rea şi folosirea mai bună fon“, „Bună seara, Irina“, triotică şi revoluţionară a te-i orie-
mat şi altele), iar în agri lalţi locuitori, la activitatea a bazei tehnico-materiale şi-a exprimat convingerea „Omul care ne' trebuie“, maselor de spectatori şi în pe ţară.
cultură s-au înregistrat u- de dezvoltare social-edili- de care dispune judeţul, că sub conducerea organe „Cine mă strigă“, „Mijlo deosebi a tineretului, t / sf udiouri
cod, din
şi
lor
organizaţiilor
de
nele producţii scăzute la tară, de bună gospodărire utilizarea completă a tim partid, oamenii muncii hu caş la deschidere“ — cu Cea de-a 24-a ediţie*) 22,05 T ele j urm
cereale, cartofi, legume, şi înfrumuseţare a localită pului de lucru (există încă nedoreni, toţi cetăţenii ju producţii pline de neprevă festivalului se vrea o ma
fructe, carne şi lapte, ţilor, de păstrare a ordinii multe absenţe motivate şi deţului se vor mobiliza pu zut şi momente dramatice nifestare politico-educativă LUNI, 1 D
fapt pentru care n-au şi disciplinei. nemotivate, întîrzieri), pen ternic, pentru a finaliza în „Reţeaua S“, „Al treilea de larg ecou, care să răs 15,45 Avan pre:
fost onorate în între Informarea şi discuţiile tru reducerea irt conti ceie mai bune condiţii anul salt mortal“, „Cumpăna“, pundă prin acţiunile sale minii
gime nici contractele la purtate au relevat în ace nuare a consumurilor de sau cu filme inspirate din ideilor generoase pe care 15.50 Tragerea
re ADA!
fondul centralizat al sta laşi timp neajunsurile ma materii prime, materiale, 1980 şi vor începe noul an, viaţa de ieri şi de azi a preşedintele Republicii, to 10,00 Emisiune
tului. nifestate în activitatea or energie şi combustibili, or noul cincinal cu forţe spo satului românesc : „Ion, varăşul Nicolae Ceauşescu, ghlară
Vorbitorii s-au referit în ganizaţiilor democraţiei şi ganizarea mai judicioasă a rite, astfel incit să-şi aducă blestemul pămintului. Bles le-a formulat de la tribu 18.50 1001 de
19,00 Tclejurn.
acelaşi timp şi la alte as unităţii socialiste, faptul că muncii în vederea reduce întreaga contribuţie la în temul iubirii“. „Drumuri în na celui de-al II-lea Con 19,20 Actuali ta
pecte ale activităţii consi acestea trebuie să acţione rii termenelor de punere în deplinirea cu succes a sar cumpănă“, „Din nou îm gres al consiliilor populare 19,40 Călătorie
mea
liilor judeţean şi locale ale ze mai hotărât pentru or funcţiune a noilor capaci cinilor ce le revin din ho preună“, „Casa dintre privind alcătuirea şi valo 20, (HI (’intere
tărârile Congresului al XII-
F.D.U.S., respectiv la mo ganizarea de acţiuni comu tăţi productive şi a locuin lea al partidului, din docu cîmpuri“ ş.a. rificarea repertoriului cine 20,15 Roma n-f<
dul in care îşi desfăşoară ne cu celelalte organizaţii ţelor. mentele congreselor F.D.U.S. „Festivalul filmului la sa matografic, al mesajului drie şi r
Episodul
activitatea controlul oame de masă şi obşteşti, care să Cincinalul 1981—1985 pu şi consiliilor populare. te“, inaugurat azi şi care de idei al filmelor româ 21,10 Orizont
nilor muncii, subliniind ex ducă la valorificarea supe ne in faţa colectivelor de se va desfăşura pînă la 31 neşti. fie
perienţa bună a unor con rioară a resurselor, a po muncă din judeţ sarcini în continuare, tovarăşul 21.50 Cadran
silii in munca lor cu echi tenţialului material şi u- Petre Lungu, secretar al Majorarea retribuţiei 22,10 T ele j urn.
pele de control, eficienţa man de care dispun. S-a importante, a căror realiza Comitetului judeţean de
activităţii acestora, precum subliniat, totodată, necesi re necesită îmbunătăţirea partid, preşedintele Consi (Urmare din pag. 1) cherestea, 1 200 tone carne
şi la carenţele manifestate tatea ca organizaţiile de calitativă a întregii munci liului judeţean al F.D.U.S., şi alte produse care voi' fi i f j l W E
de organizare şi conduce
in acest domeniu, la trans mocraţiei şi unităţii socia re. Organizaţiile componen a prezentai unele sarcini ce ţului dau un răspuns ho livrate suplimentar econo
portul în comun, asistenţa liste să-şi facă mai preg te ale Frontului Democra stau in faţa consiliilor lo tărit, muncitoresc, grijii miei naţionale de către ju
1
medicală etc. nant simţită prezenţa în cale ale F.D.U.S. şi a orga care s-a manifestat şi se deţul Hunedoara voi con DEVA : y
tribui substanţial la propă
N-au fost scăpate din a- activitatea de educare a ţiei şi Unităţii Socialiste şi nizaţiilor democraţiei şi u- manifestă faţă de ei. Cele şirea economrco-sţxâală a mortal HI (Patri
(Arta);
100 milioane kWh energie
NI
tenţia celor care au parti maselor, pentru informarea organizaţiile democraţiei şi nilăţii socialiste in scopul electrică, 50 mii tone oţel patriei, vor constitui, ală dul şj reg;
cipat la dezbateri activita politică a acestora, intensi unităţii socialiste sînt che îmbunătăţirii stilului şi me turi de alte realizări, o ba Rocky II (
tea politico-ideologică şi ficarea activităţii cultural- mate, ca sub conducerea todelor de muncă şi creşte şi 320 mii tone iaminate, ză solidă pentru creşterea Fericirea (Arta) «
veche
cultural-educativă desfăşu educative. la educarea po organizaţiilor de partid, rii aportului • lor la înfăp 3 500 tone minereu de cu şi in viilor intr-un ritm „Buldozerul**
obiectivelor
econo
tuirea
pru în concentrate, 15 mii
rată de consiliile locale ale litică, ştiinţifică, patriotică, să-şi aducă în mai mare mice, politice şi social-cul- tone maşini şi utilaje pen susţinut a nivelului nostru rul) ; PETRO;
(Un
F.D.U.S., manifestările din cetăţenească şi estetică a măsură contribuţia la rea- lurale ce le stau în faţă. tru metalurgie. 26 mii tone de viaţă şi civilizaţie. argint (7
Deerfield
cadrul Festivalului naţional maselor, in acţiunea de în Solo Sunn\
„Cintarea României“, inten tărire numerică a rinduiâ- LIJPKNI: Uii
sificarea educaţiei materia- lor organizaţiei judeţene a Prin unităţi comerciale le care nu se Nemo (Cui
(Muncitoresc)
list-ştiinţifice etc., neajun O.D.U.S. Am fost şab
surile care au mai apărut în cadrul lucrărilor ple ceafărul) ; S<
(Mun
în unele domenii, făcînd, narei comune a luat cu- face risipă de... amabilitate călăreţ Casca
NEA
în a'celaşi timp, pro vintul tovarăşul Ion Ciucu. (Minerul) ;
furaţi
Nu-mi
puneri valoroase pentru în Referindu-se la faptul că citoresc) ; AN
lăturarea lor. oamenii muncii hunedoreni In raidul ce l-am efec apoi că ne-ar fi dat un a- mai se face cîntărirea aces lucrării între unităţi pen te iubesc
O parte din discuţii s-au au raportat de curind în tuat in dupa-amiaza zilei semenea răspuns. Pentru teia în pungi, cumpărăto tru gospodărirea fondului URfCANI ;
referit la modul in ca deplinirea sarcinilor din de 24 noiembrie, prin cîte- că pe responsabil nu l-am rului i se răspunde nepă de marfă, astfel ca el să pe vasul ; Po I
iembrie)
re comitetele O.D.U.S. din cincinalul 1976—1980 ia va magazine alimentare din găsit — aflasem că a lu sător că nu este deloc, ajungă la toţi cumpărăto furaţi copilul
oraşul Călan, am fost în crat in schimbul de dimi când tot aşa de bine i se rii, să se evite nemulţumi GURABARZA
soţiţi de tovarăşii Gheor- neaţă — le întrebăm pe putea răspunde că va fi rile. Pe de altă parte, toc panterei roz
Punerile In funcţiune ghe Sima, Ioan Adumi- vi nzătoarele Catrina Pe- peste o oră — două. de ce mai pentru a nu favoriza RAŞTIE: — Uit
dragoste
s
uleiul şi- zahărul, stocate în
stocarea de mărfuri de că
trici şi Mariana Toma de
troaie şi Ioan Heteu, mem
bri ai unor echipe de con cînd n-au mai pus în vîn- magazie, nu s-au scos la tre unii cetăţeni, se opreşte t.ria) ; Sosea
(Flăcări
reţ
(Urmate din pag. 1] montăm corect, aşa cum trol al oamenilor muncii. zare zahăr. „De vineri“ — acea oră în vînzare (ora fluxul vânzării continue. BAI: Pădure
(Casa de euli
le-am primit. In urma in La unitatea nr. 3 (respon ne răspund. 17,30). Vânzătorul are sarcina de Drumul oase
că. Socotim că principalul tervenţiilor făcute, I.M.C. sabilă Ioana Kuhn), din o- La magazinul nr. 1 din Punerea în vînzare a u- a depista acele persoane BRAZI ; Tea
AI
neajuns este că, deşi cu Bircea ne livrează mate raşul vechi, ne aşezăm oraşul nou se creează o nor produse trebuie să se care se aprovizionează ne CALAN ; ; Om
cultură)
noaştem teoretic ce avem rialele sortate, dijninuînd conştiincioşi in urma a scenă penibilă. După ce în facă în funcţie de timpul raţional, de a lua pe loc buie (11 luni
de făcut, nu întotdeauna consumurile inutile. în lo doi-trei cumpărători care atitudine pentru a nu se Bizonul a 11
ne realizăm sarcinile fizice tul nostru cheresteaua a făceau bonuri la casă. Ca servi aceluiaşi cetăţean ILIA : Piedc
(Lumina) ; C
prevăzute. Aceasta atît din fost înlocuită cu diferite siera Sabina Cosmescu cantităţi peste necesarul u- losul din R>
nei familii. Iată, deci, că
cauze obiective, cît şi su profile, bolţari, cofraje me n-are însă urechi pentru rolul celor puşi să ser I-II (Munciţi
biective. Aplicarea noului talice, de asemenea oţelul noi, care repetasem de
mecanism se realizează beton este utilizat pînă la cinci ori comanda, pentru vească populaţia creşte
deosebit de mult. Dar acest
însă cu oamenii, de aceea cel mai mic cupon, iar ma că nu prididea să facă bo rol nu trebuie să fie gre %?REI
trebuie să-i instruim, să şinile şi utilajele sînt po nuri pentru cunoştinţele calitate de cumpărători a- şi necesităţile cetăţeanului. şit înţeles, să nu se alune
cunoască cu exactitate ce ziţionate astfel incit să ne care pur şi simplu o asal flăm că nu se găsesc făi Am întîlnit, spre exemplu, ce pe panta cealaltă. Spu
au de făcut în acest dome permită să le folosim pe o taseră în dreapta şi în nă, zahăr şi ulei, încercăm aici, pe muncitorii Tudor Timpul pi
niu. De mare folos ne-au rază cit mai mare. Proce- stingă, fără a aştepta să Ie să discutăm cu şeful unită Răceală şi Ioan Murgoi ca nem acest lucru pentru că 30 noiembrie
fost instruirile speciale or dind aşa avem numai de vină rândul. Mai poale fi ţii. în uşa magaziei se pos re au lucrat de dimineaţă despre amabilitate, de ca se va răci
Cerul va fi r
ganizate cu grafice, calcu cîştigat. Am economisit in tăgăduită inexistenţa servi tează trei vînzătoare care şi acum, după-amiază, cînd re nu se face risipă pe aici Vor cădea
le. comentarii, întrebări, acest an, la nivel de şan rii preferenţiale, despre ca încearcă să ne bareze dru au venit pentru cumpără — dimpotrivă ! — ar fi formă de [
răspunsuri. explicaţii pe tier, 5 tone ciment, 12 mc re sesizează şi cetăţeanul mul şi să ne convingă că turi, respectiv pentru za multe de adăugat. în unele dinţa de şi tn i
lapoviţă
marginea noului mecanism, material lemnos, aproape Mihai Bal in jurnalul cum dacă nu-i şeful n-avem cu hăr, n-au găsit. Nici aici, unităţi îţi aroganţa vînzătoa- va sufla m
nici la alimentara nr. 78
creează
impresia
relor
la care au participat ă- 3 100 bucăţi de cărămidă şi părătorului, la 1 noiem cine sta de vorbă pentru din vecini. „Propun o con că magazinul, cu tot ce e tensificări t
proape toate forţele noas peste 3 tone fier beton. brie a.c. ? Nu. Cum nu că nu-1 înlocuieşte nimeni, în el, este proprietatea lor, sectorul fi non
ra
cur
va
tre. Pe această cale am poate fi tăgăduită nici ne- sperînd că ne vom răzgândi lucrare între cele două u- iar cumpărătorul, umil, nus 5 şi fi
conştientizat oamenii, i-am Nota redacţiei. Fără să punerea în vînzare a unor şi vom părăsi unitatea. Fie nităţî în sensul de a servi şi minus 1 1
sensibilizat, arâtîndu-le că abunde in cifre statistice, mărfuri, ca salam de Sibiu, care se eschivează însă să anumite produse una în trebuie să le suporte toa Pentru 1 ş
nele. E necesar deci şi aici,
numai gospodărindu-se mai intervenţiile făcute surprind telemea de vacă, hirtie i- ne răspundă la vreo între timpul dimineţii, iar cea Vreme în g
bine vor contribui direct la frămîntarea vie a oameni gienică, pe care controlul bare, se răspîndesc prin u- laltă după-amiaza“ — ne la Călan, ca amabilitatea, cerul tem pe
cădea
preoi
sporirea avuţiei naţionale, lor muncii de la I.C.S. Hu le-a depistat în magazie. nitate şi, practic, nu avem spune Ioan Murgoi. Propu conştiinciozitatea şi compe mă de plo;
implicit la realizarea unor nedoara pe linia aplicării „Vă rog un pachet de cu cine sta de vorbă. In nerea este demnă de luat tenţa profesională a celor ninsoare. Vî
în consideraţie cu atît mai
din comerţ să-şi spună răs
cîşliguri mai mari. mereu mai bine, mai efi unt“. „Nu avem“ — spu sfîrşit, Gherghey Iuliana mult cu cît în raidul nos picat cuvântul. Şi primii ta intensific
Izolat,
est.
Vasile Faur Pavcl, şef ciente a noului mecanism e- ne hotărât vînzătoarea Le ne spune că probabil şeful, care trebuie s-o facă sânt lei.
brigadă zidari, lotul nr. 1. conomico-financiar. Pentru ii ţia Zigan de la unitatea Delin Francisc, a plecat la tru pe la patru magazine, şefii de unităţi. Practici ca La munte,
şantierul nr. 4 : împreună rezultatele obţinute în a- nr. 2. Cînd s-a găsit însă Haţeg. Nu e însă târziu să între orele 14-18, nu am acelea pe care le-ani în- cerul mai
cu brigada pe care o con cest an, colectivele de în magazie şi unt, alături ne răspundă de ce vânză găsit zahăr în vînzare la Vor cădea r
duc am început să punem muncă ale întreprinderii au de alte mărfuri, ca făină toarele de aici nu poartă nici unul dintre ele, deşi tîlnit în unele magazine re. Vintul * i
din Călan nu sînt străine
în
tot
peste
tensificări
era
magazii
în practică măsurile luate beneficiat de o retribuţie albă şi 20 de saci cu za ecuson (e un amănunt to zahăr suficient. în conclu de concepţiile şef’lor de u- km/oră. vis
tuşi foarte semnificativ), de
(Meteorolog
privind noul mecanism. suplimentară de 5,4 milioa hăr. vînzătoarea a expus zie. şefilor de magazine le nităţi respectivi. Liana Tutu
Astfel. produsele primite ne Iei. Milioane care răs cu iuţeală în vitrină cîte- ce cînd există în magazie revin sarcini în sensul con E. SiNA
le depozităm, manipulăm şi plătesc eforturile lor. vu pachete de unt, negînd saci plini cu făină, şi toc-