Page 99 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 99
» DUMINICA, 30 NOIEMBRIE 1980 Pag. 3
62 de ani de la făurirea statului i Consemnări
JNE
. 0
naţional unitar român Noaptea tenebrelor
I E Se împlinesc 62 de ani de cînd Marea Adunare vremurilor, concretizată prin bătălii eroice şi jertfe. Aşa Se aiiă in destinul po mulelic, cînd vinlul şi a-
Naţională de la Alba IuIia, din 1 decembrie 1918, a con cum sublinia tovarăşul Nicolae Cea-uşescu, secretarul ge poarelor cile o noapte a pelc vor li stat în loc în
cremenite de revoltă şi te
tenebrelor, citul Înseşi ste
sfinţit făurirea statului naţional unitar român. Se realiza neral a! partidului nostru, Unirea de la 1 decembrie 1918
itrii co- astfel visul de veacuri al românilor din jurul arcului car a constituit un „măreţ act de dreptate istorică pentru care lele işi ascund lumina sub roare.
1“. Epi- pleoape tremurătoare şi A ¡ost un clarvăzător
patic. Lupta neostenită a poporului nostru pentru liberta s-au jertfit nenumărate generaţii ale înaintaşilor".
»tea te şi dreptate, pentru apărarea unităţii sale statale şi na îngrozite. Întunericul e «- care n-a abdicat nicioda
ţionale, a independenţei şi suveranităţii patriei a străbă Consemnăm cu acest prilej un crîmpei din acea fră lunci mai udinc şi din si tă de la supremul titlu de
. — Di- nul său se aude pină de nobleţe şl demnitate u-
campio- tut întreaga istorie a devenirii româneşti din adîncimea mântată perioadă a luptei pentru unire.
tl (rc- parte mugetul liarei sub mană : gindirea liberă. Pi
iei Puţini hunedoreni mai lumea, intr-un delir de umane ieşită pe brinci din tecantropii cu creier rudi
vizuinile preistoriei. Aşa mentar, strinşi in haită a-
trăiesc dintre cei care au Amintiri de aplauze şi entuziasm de
cal fost prezenţi l,a măreţul nedescris, istorica hotărî- a iost pentru noi cea de suptti sa, n-aveau de unde
>al : re de unire. pe urmă noapte a lui Mi-
Craiova eveniment istoric. Fiindcă marea Unire să ştie că gindirea libe
:ureşti sint şi eu dintre aceştia, Participarea hunedore liai Viteazul, aşa a Iost, ră nu poate ii nimicită.
aş spune cîteva amintiri ni lor la acest măreţ eve peste veacuri, cea de pe Pot ti arse cârti în /tieţe
¡ado vea- fost împuşcaţi 10 ţărani riei, sub faldurile unui niment istoric a fost mare
‘ — ul şi fapte din aceie vre români, fără nici o vină. drapel românesc am ple urmă noapte a tui Nieolae publice, cu ritualuri dez
muri. şi frumoasă. 155 delegaţi ¡orga. gropate din cele mai ¡alu
ii ţara Aveam 19 ani şi eram Datorită pazei organizate, cat la Alba Iulia cu un aleşi şi de drept au re P e n t r u spiritualitatea necate vremuri ale isto
me de... nu s-au mai întîmplat grup de consăteni. Călă prezentat judeţul nostru
elev în clasa a VlII-a alte atacuri. Am adunat toria a fost superbă, plină românească, lorga va ră-
pentru (azi a XlI-aJ 1 a Liceul de entuziasm; mulţimile formând 12,62 la sută din mine 'întruchiparea Cărtu riei, pot li schingiuiţi,
tenii lui -apoi semnăturile oameni totalul delegaţilor Tran baijocori\i şi asasinaţi oa
român din Blaj, dar luat lor pe hotărârile satelor se scurgeau ca valurile rarului, a conştiinţei acti
din şcoală în armata Teiu, Lăsau şi Grind de spre Alba Iulia. în ma silvaniei, care au votat u- ve, generos şi neobosit a- menii care le-au gindit şi
ría austro-ungară. revoluţia unire cu România, docu rea mulţime de oameni nirea. 20 000 de hunedo plecală înspre binele nea le-au scris, dar gindirea
mă adusese rănit de pe adunaţi acolo, în pădurea reni, ţărani şi muncitori, mului său. In urmă cu lor va răminc pururi vie,
„Promi- mente ce se păstrează la meseriaşi şi cărturari, au
* remi eră frontul italian. Abia sosit Muzeul Unirii din Alba de steaguri tricolore, cu patruzeci de ani, in acea liberă şi biruitoare. Nume
ducţie a acasă, am intrat în Gar Iul ia. prins şi eu de cea mai fost prezenţi la Alba Iu noapte de tristă memorie le odioase ale asasinilor,
n Pines- lia reprezentând o cinci
da Iraţională Română din Cu toată asprimea vre puternică emoţie, am ra me din cei 100 000 români dintre 27 şi 28 noiembrie, de-a valma cu hoiturile
satul natal Teiu. Am cu mii şi pericolele călăto- tificat plebiscitar cu toată adunaţi acolo. Cărturarul trudea, singur lor pest¡lente, s-att nimic
ilBItIE treierat atunci satele din De contribuţia hunedo- Ia masa lui de scris, la nicit demult în hăul unei
totale şi meritate uitări.
Valea Lăpugiului mobi renilor la Marea Adunare rezldirea, din gîncl şl li
silptă- Cîntec pentru Unire teră, a Istoriei Lumii. Aici Nicolae lorga însă e şi uzi
lizând lumea pentru for Naţională de la Alba Iu
tmorliza- lia mai ţine şi alegerea a a năvălit peste dinsul, printre noi, sutele de cârti
marea consiliilor şi gărzi Stindardele Patriei flutură spre cer. doi secretari în biroul a- pe care ni Ic-a lăsat sint
nba ma- lor naţionale române, spre Pădurile foşnesc ca niciodată, dunării : prof. dr. Silviu tropăind din cizme, banda cărţile noastre de căpătîl,
Vine iarna, se aude zvon de zăpadă şi ger, huliganilor verzi. Şi pen
a face grabnic pază şose Dragomir din Gurasada tru că se temeau de miile iar in ceasuri de luminoa
Semnul tare al luminii peste tot se arată.
lei şi căii ferate pînă în şi socialistul Iosif Ciser de cărţi care-l înconjurau să taină îl vedem purtîn-
“onomică Timpul ne aşteaptă drept, optimist, din Valea Jiului, precum
in ţara graniţa vecină a Banatu Se-nalţă ora-n pace şi în libertate, şi desemnarea între ora ca nişte prieteni şi mar du-şi printre noi marcata
tice lui. Măsura era necesară Unirea-i ţelul şi crezul nostru comunist. tori a lui dr. Petru Groza tori tăcuţi, l-au smuls de cupolă a frunţii sub care
i : „Mîn- Steaua ce nu va apune în cetate. din Deva, dr. Aurel Vlad acolo şi l-au dus intr-un a încăput întreg destinul
ecat;\“. deoarece Banatul era o- Am iubit şi ne iubim sfinlul tricolor, loc mui familiar lor, la o omenirii.
cupat de armata franceză de la Orăştie şi Iosif Ci Noaptea tenebrelor nu-i
!0-ştiinţi- îl purtăm în suflet şi-n priviri. ser din Valea Jiului. De margine de pădure, in ve
şi sîrbâ, iar reprezentan Griul se visează de-a pururi roditor. cinătatea sălaşului fiare înghite in cete din urmă
aleşi
fost
au
ial ţii vechii autorităţi ră Se răsfrînge prin curate iubiri. asemenea hunedoreni cinci lor, unde l-au baljocoril de cit pe asasinii care «u
dintre
maşi încă acolo procedau Cântec pentru Unire, cîntec frumos. sprezece membri în Ma şi l-au ucis. înarmat doar iscal-o. Un cărturar însă
Dimineaţă ce curge-n calea noastră rele Sfat Naţional al nu poate li ucis.
la acţiuni represive, cum cu torfa conştiinţei sale
Cu raze de aur, cu soare luminos. Transilvaniei şi doi în Un cărturar nu moare.
incoruptibile,
Cărturarul
a fost cea din fi noiem Cu limpezimea ochilor, albastră. Consiliul Dirigent. s-a aliat singur in fata
brie 1918 asupra satului RADU CIOBANU
MIRON TIC bestiilor in ceasul acela
Lăpugiu de Jos, cînd au Dr. VICTOR I. ŞUIAGA
¡jilea sa 11 L ___ ______ Í
Iau fra^iul
RA: Pier
na căra) ; Universitatea politică
urgia tul) ;
o casă
e spunea şi de conducere Deva
>nstrucLo-
: Şaua de
Bobby Luni — 1 decembrie 198«. — grupele 4. 5, 6. 7 (I.M.C. al P.C.R. despre continuarea
iembrie) ; Bîrcea, Avicola. Exploatarea politicii de industrializare a
^publica) ; — Anul I : minieră. Inspectoratul de in ţării, de restructurare a in
il căpitan terne). în sălile de şedinţe ale dustriei prin creşterea priori
; Zidul — grupa 1 — sala Cabinetu unităţilor respective, după pro tară a ramurilor de prelucra
dJLCAN : lui municipal de partid, ore gramul de producţie. re avansată, de mare eficienţă
;ce (Cu le 17 ; Se va dezbate tema : „Statu economică“.
nda tă un — grupa 2 — sala de şedin-, tul — lege fundamentală a
ÎSC) ; LO- ţe a Comitetului municipal de P.C.R. Cunoaşterea şi aplica Marţi — 2 decembrie 15)80.
Hoo per rea neabătută a prevederilor
' R I L A : partid, orele 17 ; statutare — condiţie esenţială — Anul III, grupa 1 — sala
Iul (Mun- — grupa 3 — sala Cabinetu Cabinetului judeţean de partid,
SA: Fugi, lui judeţean de partid, ore a Îndeplinirii liniei politice a orele 17.
citoresc) ; le 17 ; partidului“. — Anul III, grupele 1, 2 —
aventuri (Exploatarea minieră şi I.E.C.),
a (7 No- Marţi — 2 decembrie 15)80.
: Nu-nii în sălile de şedinţe ale uni
ua roşie) ; — Anul II, grupa 1 — sala tăţilor respective, după orele
izbunarea Bloc modern în centrul Cabinetului municipal de de producţie.
civic al municipiului Petro partid, orele 17.
erul) ; O- Se va dezbate tema : „Origi
îoapte de şani. — Anul ir, grupa 2 — sala
I-II (Pă de şedinţe a Comitetului mu nea şi dezvoltarea istorică a
un călă- Foto: VIRGIL ONOIU nicipal de partid, orele 17. poporului român. Vechimea
EOAGIU- Se va dezbate tema : „Docu culturii materiale şi spirituale
nzu raţii or
HAŢEG: mentele Congresului al XIT-Iea pe teritoriul patriei noastre“.
Popular) ;
•el mare : Dimineaţa a Început cu rectorul Şcolii generale
(Casa de
~e ne tre- sfadă. Sfadă, nu glumă, Conştiinţa valorii de sine din Topliţa — şi Puiu
IMERIA : chiar în pragul consiliului Tenţel repetau pentru pie
Hureşul) ; popular comunal! Pentru să ori pentru noul montaj
Africanul va avea mama grijă, cîle- text al brigăzii artistice
VRI : Co- moment, proiesorul Gbeor- va orc...", apoi cealaltă (nu nc-arn mirat, doar am literar-muzical. Ştiu doar
— seriile ghe Enachc, obosii după că Gh. Enachc găsise li-
o noapte nedormilă, în ca M inervă, Rădulin, facto- întîlnil-o chiar în dansu nalut brigăzii şi era bucu
re n-a reuşii nici să-şi În riţu poştală, in timp ce rile populare şi in obi ros că-i veniseră şi astă ® Consiliul popular municipal a organizat o amplă
rffiTæggga veţe rolul în piesa de tea preda corespondenţa la ceiul lolcloric dc la Dă- seară toţi interpreţii la re acţiune de curăţare a decantoarelor de pe strada Aurel
bica), seara zic, cînd s-au
tru, nici să Unalizeze tex consiliul popular şl-i spu slrîns la repetiţii pentru petiţii. Urmărindu-i, mi-am Vlaicu, acţiune ce se înscrie în programul de măsuri pen
tul în noul program de nea : „vin, tovarăşe E- amintii de laurii pe care tru prevenirea Inundaţiilor. O contribuţie deosebită la a-
brigadă a crezut că Mă nache, cum să nu, vin cu montajul literar, pentru pădurenii de «ici i-au cu ceastă lucrare îşi aduc lucrătorii din cadrul sectorului de
teatru, eram intr-o iami-
1 pentru rie ica glumeşte. Dar nu. Miron, ajutăm cu ce pu les la iinalele „Cîntării gospodărie comunală- şi locativă. Tot în aceste zile, la
: Vremea Ea se oţăra de mama fo tem că tot noi sintem lie a iamiliitor: proieso României" (Ia ultima edi
3n ţinu are. cului. ,,Ce-o ii avind ? — mîndri“. rul Gh. Enachc, directorul ţie trei locuri I şi două nivel de asociaţii de locatari continuă acţiunea de cură
uit no ros. căminului cultural repeta ţare a zonelor, verzi din cartierele municipiului.
itaţii sub sc Întreba Gb. E. — doar Allu că şi a doua Mi- locuri ii pe ţară), de dan © In vederea petrecerii zilelor de vacanţă, O.J.T. De
cu ten aseară, după repetiţii, am nervă are trei copii, cel alături dc soţia sa, Olivia surile şi obiceiurile ioiclo-
ul are în lăsat ordine, chiar Olivia, mai mic doar de un an, secretara consiliului popu rice de Ia Dăbîca, de va pune la dispoziţia unităţilor şcolare şi organizaţiilor de
re. Vinlul tar, iactoriţele, surorile tineret locuri pentru perioada I şi a ll-a a vacanţei de
t, cu in- nev astă-mea, a măturat, dar că din 72, dc cînd a grupurile vocdlc din liăş- iarnă la Cabana Pietrele, Geoagiu-Băi, Vata de Jos, Bu-
are din noi ceilalţi am pus toate terminat liceul, e prezentă s-au inlîlnil cu Minerva dău şi Vălar, dc poetul
Bmperatu- la locul tor. O deranjea cu soful ei, cocsar la ba cumnata. Proiesorul Ru popular Aurei Alic, m-am ziaş, Moneasa, Herculane, Borsec şi Lacul Roşu.
între mi- salin Iştănoni, secretarul ® Azi, la casa de cultură, orele 10, se desfăşoară tre
noaptea, ză că iaccm repetiţii aici ? teria nr. 2 a C.S.II., şi in bucurat de modul în care cerea in revistă a formaţiilor folclorice din municipiu. Par
rade ziua. Doar n-o să risipim com echipa dc teatru, şi in cu propaganda in comite oamenii de aici se impli ticipă E.M. Deva, C.F.R., C.T.E. Mintia, I.L. Deva, i.C.S.A.P.,
icembrie : bustibilul să Încălzim, sea brigada artistică, şi în tul comunal de partid — că in viaţa spirituală a T.C.H. şi ansamblul „Silvana" al casei de cultură.
rece, cu ră de seară, sala mare a montajul literar-muzical. suilctul mişcării artistice satelor, de dorinţa lor de
oros. Vor căminului /“. Şi mai allu că şi sora el, din zona pădureniior —- mai bine, şi vorbele iui Pentru a se crea condiţii cit mai bune în aproviziona
sub for- rea populaţiei, I.C.S. mărfuri industriale a suplimentat
ipoviţă şi Pe sie zi, oboseala i-au Elvira Topliceanu, tot se siătuia cu învăţătorul Enachc îmi stăruiau în programul de deschidere a magazinelor. Acestea vor fi
a prezen- risipii-o copiii — mai Intli iuctoriţă (in satele Goleş din Vălar, Gh. Munteanu, ureche: „Şi parcă lot nu
n nord- Amalia, fetiţa, apoi elevii şi Vălar), tot mămică şi în privinfa rolurilor ce le e cum am dori". deschise şi azi, 30 noiembrie, de la orele 8 la 12.
ii de po- © La sala sporturilor, azi la orele 11, se va desfă
la jocul de oină (echipă ea, se întîlneşle la repeti deţineau, iar colega lor, Şi, dacă in dimineaţa
de oină la Şcoala genera ţii cu Minerva dc liecare Constanţa Tausch (de-o următoare Maricica i-o li şura meciul de volei, din cadrul categoriei B tineret, din
B rece, cu tre echipele Corvlnul Dacia Deva - C.S. Zalău. După-
acoperit, lă din satul Topliţa!), dală. Seara, la consiliul viaţă îndrăgostită de tea luat iar la rost pentru în
tempora- apoi Minerva Georgesc popular, acolo unde, peste tru) dădea indicaţii de re drăzneala de a li tăcut re amiiază, de la orele 20, ansamblul folcloric judeţean „Ge-
izenta in- cînd i-a promis că va ii. zi, primarul Ana Vlălconi, gie lui Miron. Nu mai ştiu petiţii in ambianţa caldă tusa" va prezenta spectacolul ..Mîndru cînt hunedo-
l 80 — 100 rean", la care îşi vor da concursul Florica Ungur şi fraţii
zăpada, la timp la repetiţii,. deşi printre multele treburi ale dacă şi soţii Craşoveanu de Ia consiliul popular...
serviciu : „tocmai zugrăvim casa, obştii şi-a găsit vreme să — Minerva tehnician hi Pitigoi.
iar dc Manuel şi Adrian vadă şi conţinutul noului drolog, Adam dascăl, di LUCIA LICIU GHEORGHE GOSTIAN
