Page 10 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 10
Pag 2 DüliMIU SOCIALISMULUI
O microhidrocentrală — din resurse Orientări şi măsuri menite să asigure
The
proprii şi materiale refoiosibile creşterea nivelului de trai ai poporului
9,00Teleşooi
10,00 Pagini <
( U < d i n p a g 1 ) instalaţia propriu-zisă era cu becun de 15' W la ten {Urmare din pag. 1) luţia preţurilor. în aceste Labilităţi corespunzătoare. Irului r
gata. Au amenajat apoi un siunea de curent continuu condiţii se învederează in De asemenea, măsurile sta Raman
drie şi
mic bazin de acumulare a de 12 V, tensiunea dina adevărata sa valoare uma bilite • antrenează. cu ele 1C,05Dosarul
şi frunzişul veşted al pă apei, din care au coborit mului folosit şi a acumu ceasta măsură — se subli ia,35 Curs di
durii. Le-am citit pe fe{e conducta de aducţiune -— latorului. niază în Comunicatul şe nismul profund al politicii sarcini mobilizatoare în. di 16,55Publicité
lumina mulţumirii, în timp singura din material nou, Să recapitulăm : mate dinţei Comitetului Politic generale a partidului nos recţia punerii tot mai. de 17.00Reporta,
lumbia.
ce directorul O..I.T. Deva pentru că... nu au avut riale vechi, refoiosibile, Executiv — este determi tru, exprimată şi de aceas pline în valoare a poten 17.20 Viaţa t
ii .cita şi le rostea cu ţeava veche, pc care au pentru construirea turbinei nată de necesitatea ca pre tă dată prin măsurile sta ţialului agriculturii noastre, 18,33Desene i
satisfacţie numele: Ion montat o varia"de regla-' şi a conductei de adueţiu- ţurile să reflecte exact bilite de Comitetul Politic pentru obţinerea de recol Knm
19.00Telej uri
Goiciu, Dumitru Secară, Ion re a presiunii. Sigur că ne; un reductor şi o roa cheltuielile şi veniturile u- Executiv privitoare la ac te şi producţii zootehnice 19.20 Actual it.
Damiari. Mihai Bursescu, au trebuit să tragă .şi un tă sau două de transmisie nităţilor economice, să sti tualizarea preţurilor. Com tot mai ridicate, în vederea 19,40 Ora tin<
Ion Dumitru, Arghir Tăhase, circuit electric prin brazii pentru amplificarea tura muleze utilizarea raţională ponentele măsurii — ma aprovizionării în condiţii 20,25Jurnalul
Ionel Oancea, Traiăn Flo- din pădure pina ia cabană ţiei la alternator ; căderea jorarea cu 11,8 la sută a corespunzătoare a popu al cUtă'
rea. Ioan Valea, Aurel Iri- pentru a transporta energia apei: 30 m ; debitul: 31 a tuturor resurselor mate preţurilor de contractare şi laţiei şi satisfacerii celor Ikar la
micii. P
rnie. produsă de generator. )/sec ; presiunea în turbi riale, de muncă şi finan de producţie la unităţile a- lalte necesităţi ale econo ră. Pr
Dar pină aici n-a fost nă : 2 atmosfere ; dinam de ciare, contribuind astfel la gricole şi producătorii in miei. «linuri loi
Cînd totul a fost gata...
uşor. deşi timpul de reali surpriză. Generatorul nu se 12 V, de autoturism ; ener aplicarea consecventă a dividuali, modificarea tari Urmând înfăptuirea ne 21,15Farmec*
22,00 în pro«»
zare a microhidrocentralei gia produsă şi înmagazinată principiilor noului meca felor pentru executarea lu abătută a obiectivelor fun tirul TA
de Ja Baleia a fost, efec învîrtea. Puterea lui era în acumulator: 400 W/oră. nism economico-financiar. crărilor agricole — urmă damentale ale politicii Shakesp
prea mare pentru debitul
tiv, de numai o săptamînă Timp de execuţie : circa Actualizarea preţurilor im resc ferm creşterea conti partidului, Comitetul Poli Tele iu rr
de zile. mic de apa. Cineva a ve o sâplămînă. Costul apro pune, totodată, intensifica nuă a producţiei agricole tic Executiv constată cu
nit cu ideca Înlocuirii ge
— Principalul era să a- neratorului cu Un simplu ximativ : 3 000 lei. Avan rea eforturilor pentru re vegetale şi animaliere, cu deosebită satisfacţie că pro
vem un debit corespunză alternator de 12 V, de au taj concret: energie elec ducerea cheltuielilor de efecte directe asupra satis gramul de creştere a nive ICAD
tor de apă, care poate an toturism. Dar nici acesta trică gratuită, redueîndu-se producţie şi circulaţie în facerii în continuare în
trena o modestă turbină, in nu a dat rezultat. Decepţie, consumul de 8 litri de mo întreaga economie prin re condiţii cit mai bune a ce lului de trai în actualul BUCUREŞT
fond" o simplă roată de f lidrogeoiogul Secară şi teh torină pe oră, cit consuma considerarea produselor şi rerii de consum. Mai preg cincinal, elaborat din ini «li o program ui
moară — considera tehni nicianul Goiciu nu au de instalaţia tradiţională, res tehnologiilor, valorificarea ţiativa şi cu participarea di Radiojurnal ;
presei; 8,10
cianul liidrogeolog Dumitru zarmat. Au găsit rapid so pectiv vreo 15 tone anual, nant se evidenţiază sensul rectă a tovarăşului Nicolae diilor; 9,00 Ii
Secară. Vazînd acel fir de luţia. Au luat aproape to in sumă de peste 60 000 lei. tuturor resurselor refolosi- acestor măsuri prin hotă- Ceauşescu, se înfăptuieşte 9.05 Răspund
apă ue-am dat seama „că-i tul de la început. Au co- Merită orice eiort. biie, creşterea gradului de rîrea luată ca pentru anul cu succes, asigurînd ridica lor ; 10,00 Bi
al nostru", că din el e mu borît cu vreo 20 m în N. R. O.J.T. Deva pre utilizare, sporirea producti 1981 influenţa majorării rea continuă a bunăstării 10.05 Radiom.
lor; 10,35 Af
sai să scoatem lumină. treaga instalaţie, au pre găteşte acum toate cele ne vităţii muncii, optimizarea preţurilor la produsele in naţiunii noastre. La 1 de 11.00 Buletin
Din nişte materiale vechi lungit conducta de aduc cesare pentru construirea structurii producţiei şi a dustriale şi agricole asupra Corul Filarm
tul“ ;
11,20
au confecţionat turbina. A ţiune pentru ca apa să ai altor două microhidrocen- comerţului exterior. unor bunuri de consum să cembrie s-a încheiat acţiu radio-tv. ; 12
ieşit solidă, rezistentă. Au bă o cădere mai mare- In trale, de mai mare pute După cum se ştie, viaţa fie suportată din bugetul nea de majorare a retribu ştiri ; 12,05 ii
ţiilor prevăzută pentru ac
făcut, de asemenea, rost plus au montat în cabană re, la cabana Pietrele din socială, incluzînd nivelul statului, menţinîndu-se ac iâ a artistulv
comoa
Din
de un reduclor şi o fulie un acumulator de 12 V, care Retezat şi in staţiunea de trai al oamenilor mun tualele preţuri cu amănun tualul cincinal, de care au nostru ; 13,00
de la nişte utilaje casate, înmagazinează energia elec Geoagiu. Vom consemna beneficiat toţi cei 7,3 mi 15.00 Club iu
aflate la fier vechi, le-au trică produsă, circa 400 W cu plăcere şi aceste reali cii, din toate ţările este pu tul. Hotărîrea exprimă lioane de oameni ai mun Radiojurnal ;
patriotice ; i
asamblat şi montat pe o plat înir-o oră, şi un releu care zări. ternic influenţată de evo înalta grijă faţă de toţi oa cii. organizare in
formă intre cinci brazi fal reglează încărcarea şi des menii muncii, atît ca pro . Comitetul Politic Execu 16,40 Cîntece
nici, au cuplat un genera cărcarea acumulatorului. Şi ducători, cît şi ca benefi tiv a dat o înaltă apreciere Marin Corne 4
tor de 1,5 kW, şi el ieşit reuşita a fost totală. Ca ciari, cu alte cuvinte, în rezultatelor vizitelor de tul medicului
de ştiri ;
17.
demult ■ diin uz, şi astfel bana Baleia este iluminată române ; 17,2
treaga naţiune. stat întreprinse de tovară cînt patria n
Comitetul Politic Execu şul Nicolae Ceauşescu, îm muzical ; 18,<
A tem
20.00
Preschimbarea tiv al C.C. al P.C.R.. a, da.t preună cu tovarăşa Elena tehnico-şti in fi
României ;
Ceauşescu, in Suedia, Da
însă indicaţii precise cu
privire, la utilizarea bazei nemarca şi Norvegia, ca o letin de ştiri
cenaclu ; 22,<
documentelor de partid mult a gradului de prestaţii, conducerea cooperativei tehnico-materiale a S.M.A.- nouă expresie a politicii oră ; 23,00 Bi
© Sondînd opinia populaţiei, in vederea ridicării şi moi
le ; 23,30—5,00
urilor, folosirea raţională a
(turnare din pag. 1) din sarcinile dv. şi ale ce- ..Constructorul" va înfiinţa noi unităţi prestatoare de ser forţei de muncă, diversifi externe a partidului şi sta zical nocturn
tului nostru, orientată spre
lor]alţi comunişti din auto vicii. Aşa de exemplu, pe strada Horea, la blocul nr. 5, carea activităţii lor econo dezvoltarea colaborării şi
timpi, ca revizor de atelier bază, pe care vi le-aţi asu se va deschide curînd o unitate de rame, geamuri, gra mice, astfel încit să se a- cooperării, a consolidării I C I N E
<12 anii, iar acum ca şef de mat cu toată răspunderea vură pe sticlă şi rame blondei, cu un orar de la orele
coloană. Vi s-a reproşat în momentul cînd vi s-a în- 8—12 şi 16—20. De asemenea ia sediul cooperativei, din sigure reducerea cheltuie spiritului de pace şi înţele
DEVA : Pc
vreodată că nu v-aţi înde mînat noul carnet de mem strada N. Grigorescu nr. 8, se primesc deja comenzi pen lilor şi realizarea unei ren- gere în lume. lui — seriile
plinit în mod conştiincios bru al partidului ? tru lucrări de reparat şi montat sobe de teracotă. tria) ; Stop <
îndatoririle ? — Cu toată încrederea. ® Luna cadourilor. Toate unităţile comerciale din mu (Arta) ; HUN
— Nu. Niciodată. Poate Un răspuns hotărît, de nicipiu au fost aprovizionate cu mărfuri specifice de sezon. ÂnaSiza zonală a activităţii automobilistice vis Presley •
de aceea Sînt stimat şi as comunist, care a probat şi S-au distribuit in reţea, suplimentar faţă de plan, trico rebista — ser
rurgistul) ;
cultat de întregul colectiv. probează calitatea pe care taje, cosmetice, încălţăminte, confecţii, jucării etc., în va Ieri, la sala mică a Ca Direcţia circulaţie a I.G.M. (Arta) ; Singu
— Vă place aici la auto o are atît la locul de mun loare de circa 1,5 milioane lei. sei de cultură Deva, s-a Consfătuirea de lucru a teni (Constri
bază ? că, cît şl în societate. Iar @ Azi, orele 17, la casa de cultură, va avea loc tre desfăşurat şedinţa zonală analizat realizările filia TROŞANI :
plus (Unirea)
— E o muncă pretenţioa dorinţa iui Ioan Clep ca cerea in revistă a formaţiilor de montaje literare şi recita a filialelor Automobil lelor, a stabilit sarcinile la mansardă
să, dar dacă o faci cu pa Autobaza din Haţeg să se tori, din întreprinderile şi instituţiile municipiului. Clubului Român din ju viitoare pentru perfecţio Detectivul Te
siune, cu răspundere îţi dă situeze din nou în fruntea © Noutăţi de la cooperativa ..Progresul". Unitatea de deţele Mehedinţi, Timiş, narea continuă a activi ca) ; DU PENI
(Cultural) ; V
satisfacţie deplină. Mă pre întrecerii socialiste ce se lenjerie femei, s-a mutat din str. Lenin, în str. Dr. Petru Arad, Caraş-Severin şi tăţii ce o desfăşoară aso ba de micro
ocupă acum, în calitate de desfăşoară între autobazele Groza, intr-un local modern amenajat (fosta pescărie). Hunedoara. Au participat ciaţia automobiliştilor, rul) ; Gliinioi
secretar al comitetului de Aici în curînd se va putea comanda şi confecţionarea de reprezentanţi ai conduce insistând asupra necesită- torcsc) ; DON
v
şaisprezece (?
partid al autobazei, să creş din judeţ se va împlini, plapume. O altă unitate a cooperativei, „Optica“, in ve rilor filialelor, şefii servi ţii creşterii gradului de TRIL A : Exc
tem noi cadre. Cei care ne pentru că stă în puterea a- ciilor circulaţie din cadrul siguranţă a circulaţiei şi (Muncitoresc)
vor luă locul să se dove cestui colectiv să realizeze derea unei mai bune serviri a clientelei a trecut ia pro miliţiilor judeţelor respec ridicării calitative a ser Uimitorul că
(Muncitoresc)
dească oameni demni de tot ce gîndesc în spirit re gram de lucru nan stop, de la orele 8 la 20. tive, cadre din conduce viciilor acordate membri Familia noa.st
meseria aceasta. voluţionar, tot ceea ce uşi GHEORGHE GOSTIAN rea centralei A.C.R. şi din lor A.C.R. brie) ; BRAD
— Să o considerăm una propun. Irina (Steaua
RABARZA : 1
(Minerul) ; OI
cană pentru
Vlad Ţepeş -
Este un fapt constatat. ţiile de tineret din şcoli. (Flacăra) ; G7
Zi de zi, o parte a publi NU TREBUIA SĂ FIŢI LA ORE ACUM?“ Din discuţiile pe care le-am Jocuri de no;
cului de la matineele ci 99 purtat cu mai mulţi secre cultură) : HA
calului (Popu
nematografice o formează tari ai U.T.C. am constatat Prima iubire :
elevii. In uniforme, cu sau „NU... ADICA DA, DAR...“ ca activitatea educativă în cei oameni m
fără genţi, aceştia (în spe rîndurile membrilor orga paratul de fii
cial cînd rulează un film nizaţiei se rezumă doar la cultură) ; A
Mark Twain
de acţiune) iau cu asalt ca in gură şi aproape toţi fără se aflau ia film din cauza profilînd de o asemănare şcolilor, am aflat unele exemplificarea (pozitivă şi (11 Iunie) ; S.tl
(Mureşul) ;
sele de bilete, aşteaptă ne număr matricol pe minecă. profesorilor, care profesori, de nume, şi-a însuşit iden fapte îngrijorătoare despre negativă) in materialele ce Sunny (Lum
răbdători deschiderea uşi Ne apropiem de doi din chipurile lipsesc pe rupte titatea altui coleg, unul doi dintre aceşti recidi- se prezintă in adunări. Bi LARI : Inspec
lor la sala de spectacol şi tre ci şi întrebăm pe cel de la oro I Cel puţin aşa dintre cei mai buni elevi vişti ai chiulului. Remus rourile nu au iniţiativă, aş conieiii (Mtfin
o zbughesc radioşi înăun mai mărunţel care trăgea afirmau şi Mircea Dudaş ai clasei. Stoica, atunci cînd vine la teaptă totul de la dirigin
tru. Se impune însă o în cu nesaţ dintr-un „Amiral“. (cl. a X-a A. Lic. ind. nr. 2), Aplecîndu-ne mai atent şcoală îşi terorizează co te, nu acţionează cu
trebare. Oare toţi elevii pe „Nu trebuia sa fiţi la ore Viorel Diţă şi Alexandru asupra cataloagelor am re legii, luîndu-le bani cu promptitudine faţă de orice ff&RONC
care îi vedem dimineaţa acum ?" „Nuuuu... adică Mureşan (ci. a IX-a E, Lic. marcat un aspect care în forţa, iar Ioan Vasile Co abatere de la disciplina
la cinematografe, în cofe da... dar...“. „Dar ce?“... vaci este autorul unor fur şcolară, nu cultivă în rîn
Rezultatele
tării şi cafenele sînt în ,,N-a venit profesorul la rafeidea tineretului turi de biciclete. durile clasei acea opinie decembrie I98t
timpul lor liber, sau în tehnologie şi am plecat să colectivă fermă şi sănă Extr. l ;
orele cînd nr trebui să fie vedem filmul. Apoi ne în CINE TREBUIE toasă, capabilă să anihile 33, 21.
Ia şcoală ? toarcem Ia şcoală."(??). SA INTERVINĂ ze din faşă orice început Extr. a II-J
Se numesc Tibi Dobrei ind. nr. 3) şi toţi ceilalţi deamnă la reflecţie. Ma de abatere, nu iniţiază ac 23, 32, 40.
GHICI, CINE VINE şi Ioan Vasile Covaci. A- cu care am stat de vorbă. joritatea celor depistaţi de Firesc, faţă de asemenea ţiuni de sprijinire a cole lei. Fond de cîş
LA El I.M ? mindoi sînt elevi în clasa noi în „starea de chiul" cazuri, toţi factorii din gilor mai slabi la învăţă
a X-a la Liceul industrial nu erau la prima lor is şcoală trebuie să ia atitu tură.
Deci. iată-ne împreună nr. 1 Deva. Aceeaşi po MINCIUNA ARE pravă de acest gen. Dim dine, să acţioneze prompt Cele subliniate în aces
cu un activist al Comitetu veste ne-o spune şi alt PICIOARE SCURTE potrivă, în dreptul numelui şi energic. Şi dacă în pri te rînduri nu reprezintă, s'VRE*
lui municipal al U.T.C. De elev. care menţionează că lor absenţele nemotivate vinţa profesorilor diriginţi, bineînţeles, o stare gene
va si un ofiţer de miliţie, se numeşte Ioan- Popa (de Cunoscutul proverb avea abundă. La fel şi notele a conducerii şcolilor ne-am rală în rîndul elevilor. Ca Timpul pr.
ziua de 4 «iec
în postura de prezumtivi fapt Nicolae Popa) şi este să se adeverească şi de a- slabe. De exemplu, la Tibi putut da seama că intervin zurile amintite sînt, în- mea se menţ
amatori de bilete la mati în clasa a X-a E, tot la ceaslă dată cînd confrun Dobrei şi Ioan Vasile Co .imediat, ocupîndu-se mai tr-un fel, excepţii. Dar pen nuare rece ■
neu! de la ora 10. In hol nr. 1. In schimb. Rernus tând cataloagele, ne-am pu vaci s-au adunat cu zecile. intens de elevii-problemă, tru ca ele să nu se mai mult noros. V>
şi în faţa cinematografului Stoica, din clasa a IX-a D tut da seama (după cum, Lucru valabil şi pentru Re- antrenîndu-i în diferite ac ivească este nevoie de o cipitaţii mai ;
mă de ninsoa
„Patria" printre cei care a aceluiaşi liceu, se afla dealtfel, şi bănuiam) că mus Stoica, Viorel Diţă şi tivităţi educative, ţinînd strînsă şi permanentă con sufla slab la
aşteptau începerea filmu la film deoarece n-a venit elevii amintiţi au chiulit Alexandru Mureşan, care permanent legătura cu pă lucrare între toţi factorii intensificări ti
lui se aflau aproximativ 20 profesorul de desen. Şi ast pur şi simplu de la ore, alături de absenţe, sînt plini rinţii acestora (dar, din pă care pot şi trebuie să con nâ la 50 k:
de elevi. Unii în uniforme, fel, fiecare dintre cei în fapt pentru care erau şi de note de 3, 4 şi 5. Mai cate, mai sînt părinţi care tribuie la creşterea şi edu Temperaturile
fi cuprinse in
cu servietele sub braţ, alţii trebaţi ne toarnă ia iuţea notaţi absenţi la materiile mult, adîncind investigaţia nu răspund în aceeaşi mă carea unui tineret sănătos şi minus 5 gr
în blugi, cu manualele in lă tot felul do „argumente", respective. Despre acest a- printre secretarii organiza sură eforturilor şcolii), nu fizic şi • moral — familie, maxime între
pungi de plastic sau în care de care niai năstruş devăr şi-a putut da sea ţiilor U.T.C. din clasele acelaşi lucru putem să-l şcoală şi organizaţie U.T.C grade. Izolat
„trăistuţe" din pîn/ă de nice. Insă toate aveau un ma şi Nicolae Popa (cl. a respective, slînd de vorbă spunem despre modul în polei. (Meteor
viciu : L. Ţuţ
sac, cîţiva chiar cu ţigara numitor comun : ei, elevii, X-a E, Lic. ind. nr. 1) care, cu profesorii şi directorii care acţionează organiza MIRCEA LEPĂDATU