Page 11 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 11
7 1715 ® JOI, 4 DECEMBRIE l‘)30 .'j. 3.
Cînd există preocupare si rezultatele se văd Căminul cultural — cartea de vizită a saturi
Dacă m urmă cu o săp ţari a fost prezent cu mu Deva, întreprinderea de Drăgan Munteanu şi Ana Vecini care se cunosc
tămână semnalam unele ne zică folk interpretată de lianţi, C.T.E. Mintia, T.C.H., Stăniş. S-a rîs ia momen
aria tea I.C.S.A.P., şi E.M. Deva. Cu tul vesel creat de Mircea
sc ajunsuri în organizarea fa Vasile Postolache, o for
i: „Miu- zei pe localitate a Festiva maţie de muzică uşoară şi un grup vocal a apărut pe Păcurar şi s-au aplaudat şi se gospodăresc
.ccată* 4 lului naţional „Chitare® soliştii Angola Huluţă şi scenă Direcţia judeţeană de ţarina şi învîrtita inter
îhnlzării Cristian Ambruş. O forma poştă şi telecomunicaţii, la pretate de dansatorii an
a rusă României“, atât in munici
piul Hunedoara eît şi in ţie vocal-in s tr ument ală a acest gen de formaţii re- samblului, cit şi întreaga Iarna, mai mult decît în na zapezu nu se mai poa
lob. Co- Deva s-a înregistrat un re prezentat I.C.S.A.P., iar mareîndu-se cea a T.C.H., partitură muzicală asigu alte anotimpuri, locuitorii te lucra la zidirea cabMWîf
viriment. Iată că atunci Clubul „Constructorul“ Hu instruită de Mariana Bele. rată de taraf. satelor zăbovesc adesea la de proiecţie. De, timpul sas
:& Montajele literar-artisti-
R î -Ktmi- cînd există preocupare şi nedoara a adus în scenă un Acelaşi calificativ (remar- căminele culturale, petre- aşteaptă 1
rezultatele se văd. ce, grupurile vocale, soliştii cînd în compania formaţii Ar mai fi şi alte treburi
Da Hunedoara, s-a desfă vocali, formaţiile folclorice lor lor artistice clipe plăcute.
conoxnică din satele Crăciuneşti, Să- de făcut. Dar am înţeles
i şurat faza municipală a Dar, oricît de reuşite ar fi
nţelor şi formaţiilor de muzică u- lişte, Trestia, Lunca,, Bar- programele artistice, cele din spusele primarului «8
•. De ia şoară, orchestre, formaţii bura, Câinelui de Sus, Or- lalte acţiuni cultural-educa realizarea unui gard îm
lă cos mindea, Hărţăgani şi poefca prejmuitor nu face part®'
ii pe ţa- vocal-instrumentale, solişti, tive, singură căldura sufle
e a Stil dans clasic şi modern. De foarte tânăr grup folk şi cabil) i se poate atribui şi populară Sânziana Moldo tească a celor care Ie din intenţiile unui viitor
eze data aceasta spectacolului pe soiista Lăcrimioara taragotistului Graţian Bon- van, s-au întrecut la Băiţa prea apropiat. Nu ştir»
/.ieii Cunţan, acompaniată de or ţa. Şi tot T.C.H. a fost pre în cadrul fazei pe localita realizează n-are darul să-i nici cît de apropiată v® S
la tea- i s-a asigurat un decor, o încălzească pe spectatori.
•grala — scenografie, prezentarea chestra de muzică uşoară. zent în spectacol şi cu un te a „Cîntării României“. Un ziua cînd căminul va ave®
s-a făcut intr-o notă adec Cu un grup folk şi cu so dans pădurenesc. „Con public numeros a urmărit Că la Buceş e cunoscut prrpria sa magazie de
vată. Făcîndu-i-se mai mul lista Magdalena Chică s-a structivă“ contribuţie ! O spectacolul din comuna acest adevăr ne-a dovedit-o lemne. E drept şcoala —
tă publicitate manifestării prezentat Fabrica de încăl suită de dansuri populare Gura,sad a. Tarafuri, monta grămada de lemne din In magazia căreia îşi de
şi publicul a fost mai nu ţăminte Hunedoara. a mai avut şi E.M. Deva. je literar-muzicale, grupuri curtea căminului cultural pozitaseră carburanţii —
meros. Casa de cultură Deva a Ansamblul folcloric „Sil vocale, brigadă artistică, (sperăm că între timp ea
In cadrul concursului oferit duminică — din pă van®“ al Casei de cultură teatru, solişti vocali şi in a ajuns în magazie). Şi este doar peste drum, dar
6,00 Ua- s-au remarcat grupul vo cate unui public prea pu Deva a avut o contribuţie strumentişti, rapsod popu parcă tot mai bine ar K
neţii; i,00 ţin numeros — un reuşit lar (Paraschiva Stăniş, de încă o veste... caldă pentru dacă... nu s-ar umbla prin
3 Revista cal-instrumental „Corvin de seamă la realizarea membrii formaţiilor artisti vecini.
*ul m clo grup 5“. grupul folk „Ca spectacol folcloric al for spectacolului prin numărul 70 de ani) au fost genurile
ci e ştiri; non", iar ca apariţie nouă, maţiilor de gen din între mare de interpreţi şi ca trecute în revistă. ce locale : sala de repetiţie Părăsind aspectele de a-
cultă tori prinderile municipiului. Nu Faze locale s-au mai des are de-aoum sobă.
de ştiri ; formaţia de chitare — toa lităţile vocal-interpretative fară — însă. deloc exterioa
ui femei- te ale casei do cultură. De mărul de formaţii prezente ale acestora. Printr-o notă făşurat şi în comunele Ri- Nici din alte motive re problemei pe care-o a-
t ol doric ; la aceeaşi instituţie cultu faţă de faza anterioară, a de autenticitate s-a impus biţa, Buceş, Vălişoara, Va venirea iernii nu ridică aici
tiri ; 11,05 fost incomparabil mai ma ta de Jos, Brănişca, Ră- nalizăm : gospodărirea —
i,Bana- rală — gazdă a manifestă atenţiei publicului George- probleme. Căminul e cu şi trecînd pragul acestui a-
î premiera rii — au mai evoluat so re. Dar se impune necesi ta Caragea, o evoluţie bu chitova, Toteşti, Săiaşu de rat, lucrările de întreţinere şezămînt, am avut plăcuta
ilctin ele liştii Adriana Roca, Gear- tatea perfecţionării încă a Sus, Lunca Cernii de Jos.
i nnizica- unui „amănunt“ : prezen nă având şi soliştii vocali s-au terminat demult. In surpriză să constatăm eă
itor; 12,45 ge Buescu, Viorel Dobrotă Malvina Pis, Ilie Frăţiiă, VIORICA ROMAN schimb primăvara, mult aici propaganda vizuală es
oi clorului şi Violeta Scurtu (Căminul tarea formaţiilor, deficita
a l la 3 ; cultural Zlaşti), precum şi ră în cazul C.T.E. Mintia şi dorita retrezire la viaţă, te nu doar o cerinţă, ci o
20; 16,Ot) E.M. Deva. Tarafuri, solişti bul muncitoresc din Gu- e aşteptată cu emoţii. Cau realitate. De asemenea, o
5 Cîntcce dansul clasic, avînd-o ca
’elinică şi solistă pe Marinela Bilavu. vocali şi instrumentişti au rabarza a avut loc un za ? Teama de a nu mai impresie plăcută lasă ordi
ricultură ; Clubul ..Minerul“ Ghe prezentat : Complexul C.F.R. concurs între formaţiile fi inundată curtea căminu nea din întreg interiorul
ilare cu de teatru $i montaje li lui cultural de apele pîrîia-
16.55 S fa- căminului al cărui director
10 Bulei in ţinut asemenea rezultate terar-muzicale ale elevi şului ce şerpuieşte alături. este prof. Nicolae Iga.
dă limbii Rolul alimentaţiei publi © „Cintăm partidul, lor de la Liceul indus
apăr şi tc ce în viaţa socială este li ar dori să-şi vadă asociat cîntăm viaţa noastră trial „Avram Iancu“ din Buceşenii mai au însă o Buceş şi Blăjeni sînt do
• program nul bine determinat. Eli de acestea şi numele. Nu speranţă. Şi anume că
clo serii ; vom putea iace acest lu nouă“, a fost genericul Brad şi Liceul industrial uă comune vecine, cu oa
Cin tar ca berarea gospodinei dc pre riub care s-a desfăşurat din Gurabarzn. (Adria Direcţia judeţeană de dru meni gospodari, cărora nu
Magazin ocupări gastronomice, o- cru, lista celor buni iiind trecerea în revistă a gru na Benea, elevă). muri şi poduri Deva va
21,00 Bu- ricntarca consumatorului mai lungă dccît ar permi le este indiferent cum ara
05 Radio- către un consum raţionat, te spaţiul unui articol de purilor vocale şi monta ® Fază zonală. La Ha ajunge aici înaintea unei tă lăcaşurile lor culturale.
zi intr-o jelor literar-muzicale din ţeg s-a desfăşurat faza
i imizica- ştiinţilic determinat, ridi ziar. Arătăm însă ceva comuna Vaţa de Jos. eventuale viituri de apă, Rodul preocupărilor lor ea-
stop nui- carea standardului de via mai concludent, anume S-au detaşat, ca inter zonală, în cadrul Festi schimbînd orientarea po te vizibil, dar mai au încă
ţă sînt cîteva dintre ce iaplul că un număr marc pretare, grupul vocal al valului naţion al ,,Cin ta dului, care cauzează revăr destule de făcut. Chiar da
rinţele dc primă mărime dc unităţi dc desiacerc au cadrelor didactice din rea României“, a forma sarea pîrîului.
ale activităţii acestui sec contribuit substanţial la comună, iar ca prezenţă ţiilor artistice ale şoimi Căminul cultural din că unele nu ţin numai de
tor. depăşirea planului de des lor patriei. Grădiniţa cu spiritul lor gospodăresc,
^88085883 scenică şi autenticitate a program prelungit nr. 1 Blăjeni era în lucru. Pri
Despre dimensiunile e- facere. Restaurantul „Tran costumelor populare — si chiar dacă acţiunile de
ile vin tu iorturilor pe care o unita silvania“ — cu 300 000 Iei, cel al căminului cultural Haţeg a avut cea mai marul comunei, Ion An-
lii (Pa te de proiil ic ¡ace în a- „Izvorul veseliei“ — cu reprezentativă prezenţă, draş, venit să vadă cum gospodărire cunosc piedici
la masă ceste direcţii vorbeşte 100 000 lei, „Bachus“ — din Brotuna. (Prof. Mi- obţinînd locul I la cor, serioase prin venirea iernii
ARA: El nodora Suba, Vaţa de montaj muzical, grup lucrează meşterii, ne-a de trebuie ca cele semnalate
fi ral ; Bu- convingător modul în ca cu 150 000 lei, Laclovege- Jos).
-II (Sitlc- re ca îşi îndeplineşte pa tarian — 65 000, Mercur vocal şi dans modern. clarat că finisarea exte aici să le stea în atenţie
de glorie rametrii planului econo — 56 000, „Astoria“ — « Concurs. Continuînd S-au mai remarcat cu rioară se termină cu-
intre prie- seria manifestărilor or montaje grădiniţele din pînă cînd vor deveni...
ul) ; PE- mic. O astlel de unitate, 75 000, „Feroviarul“ — rîncl. Ulterior am aflat că probleme rezolvate.
ostatic în alcătuită din toarte multe 47 000, Bufetul piaţă — ganizate în cadrul Fes Unirea, Densuş, Brazi
'edere de colectivităţi de muncă, cu 235 000 (cea mai mare pro- tivalului naţional „Cîn (locul II) şi Sîntămăria s-au încheiat lucrările de
>iembric); tarea României“, la Clu Orlea (III). tencuire, dar că din prici- V. PĂDUREANU
(Republi-
Labirintul
AN : Pro-
(Luceafă-
(Munci-
Am fost
rui) ; PE-
î ciudată lică ce-si
îînoasa:
a Nemo
JRICANT :
(7 Noiem-
mă seara,
ie) ; GU-
ă vîntul o activitate pe raza unui duclivitutc pc om al mun
riE : Cap- oraş — Simeria, a unui cii), .Crama dacilor“ —
(Patria) ;
riile T-n municipiu — Deva şi a cî- 56 000, cantina restaurant —
GIU-BAl : torva comune sau locali 152 000, restaurantul „Ur
(Casa de tăţi aparţinătoare este În sul negru“ Simeria —
J : Furtul treprinderea comercială de 173 000, 'birtul „Zorilor“ —
: BRAZI:
JIAN : A- stal pentru alimentaţie 156 000, cofetăria „Viole
înţi cu a- publică Deva. ta“ — 115 000, „Garofiţa“
(Cnsa de După 11 luni de activi — 42 000, „Narcisa“ —
urile lui tate din acest an, volu 43 000 lei.
seriile I-II
:TA : Abba mul p/anilicat al dcsiace- O contribuţie de seamă Cu aceeaşi seriozitate ca şi în sala de gimnastică elevele clasei a IV-a de la Şcoala generală nr. 7 Deva ascul
\ : Solo rilor prin unităţile sale a la realizarea roiului social tă explicaţiile învăţătoarei Emilia Lac. Printre gimnaste se află şi Luminiţa Cazan (banca a doua din mijloc).
5 GHE- iost depăşit cu 1 900 000 al alimentaţiei publice a- Foto; VJRGIL ONOIU
Jl $i bra-
Iei. Depăşirea aceasta însă duc bufetele de incintă.
nu s-a obţinut oricum, ci Intre acestea, cele de Ia
în condiţii de rentabilita Ţesătoria de mătase, Mu aşa se onorează Astfel, în perioada 1978—1979, in te ori la apă, tot aşa s-o spart şi
(PRES te economică, de obţine „M armura“ Simeria, culpatul loan lovănescu şi-a însuşit ţesătura de acte false prin care cei
rea unor substanţiale be- B.J.A.T.M., şantierul Uzi din gestiunea magazinului suma de trei au sustras bani.
nelicii. nei de utilaj minier, In încrederea societăţii! 28 553 lei şi apoi cu şapte facturi plă Efectuîndu-se cercetări, au fost tri
erii din 3 Bencliciul de 1 275 000 stitutul dc proiectări, tite de Ocolul silvic „Retezat“, in care mişi în judecată pentru infracţiunile
4, 27, 35, ici pcslc plan înseamnă c- I.C.R.T.I. şi altele, au con Funcţia de contabil şef implică e- au fost înserate diferite materiale ne de delapidare, fals intelectual şi uz
lorluri susţinute depuse tribuit substanţial (pentru xercitarea unui control eficient asu cesare activităţii ocolului, a fost aco de fals, iar instanţa de judecată ur
39, 14, 19, nivelul preţurilor ce se pra modului cum fiecare leu este
de întregul colectiv pen mează să le calculeze „dobinda" 1
iri : 831 292 tru reducerea cheltuielilor practică aici), Ia depăşirea cheltuit in scopul asigurării unei efi- ■pentru sumele de bani plimbate de
de circulaţie, mai mici cu planului de desfacere. cienţe maxime a activităţii economi- la Ocolul silvic „Retezat" la coope
794 000 iei pe 10 luni de- Preocupări accentuate co-financiare, in care scop dispozi- rativele de consum Sarmizegetusa şi
cît cele planiiicale. Ridi în direcţia diversiiicării ţiunile legale dau dreptul şi creează Rîu de Mori, iar apoi în buzunarele
carea de ia 3,71 la sulă au dovedit şi laboratoa obligaţia de a efectua controlul pre lor.
la 4,35 Ia sulă (superior rele de preparate culina ventiv. Contabilul şef, pentru faptul că „a
mediei pe ţară) a gradului re, în mod deosebit cel de Dar fostul contabil şef al Ocolu perită prin decontare bancară, iar
bil pentru suma de mai sus — împărţită între muncit mai mult", fiind şi cjtorul
brie: Vre- de rcntabililate a activită paliserie-coielărie condus lui silvic „Retezat", Axente Bunea, nu moral al faptelor, a fost trimis in ji>
In conti- ţii a iosl obţinută pe sea de maistrul coleiar Vasile a înţeles sarcinile politico-profesio- inculpaţii Axente Bunea şi loan lo
cerul mai ma a o serie întreagă de Sîngiorzan, ca şi cel de nale în acest sens, ci a fost preocu vănescu. decată în stare de arest, măsura
cădea pre- carmangerie. Dar contabilului şef i s-a părut că considerindu-se motivata suficient prin
; sub for- factori dependenţi de ca pat de modul cum să intre în pose prejudiciul de 42 141 lei produs avu
Vîntul va litatea activităţii. Este con Este prezentă în aceste sia unor oişti guri fără muncă. Avînd nu a realizat destul ciştig împreună
iderat cu vingător un fapt. în cursul Irumoase realizări munca nevoie de „colaboratori“ i-a găsit în cu lovănescu loan şi în acelaşi mod tului obstesc.
p o rare pî- unui colectiv închegat, In a procedat cu inculpatul Laurenţiu NICOLAE GLODEAN
i din est. anului, prin efort propriu persoana inculpaţilor : loan lovănes- procuror
inime vor (iară repartiţie), au fost marea lui majoritate for cu, gestionar la magazinul Zeicani Solomonesc, reuşind să delapideze
minus 10 aduse şi vîndule în reţea mal din oameni conştienţi împreună suma de 13 608 lei, pe
e, iar cele mărluri în valoare de 7,5 de roiul meseriei lor in din comuna Sarmizegetusa şi Lauren- P.S. Pedeapsa dată fostului conta
nus 5 şi 0 viaţa de toate zilele. ţiu Solomonesc, gestionar la coope care, de asemenea, au împărtit-o. bil şef Axente Bunea : 5 ani închi
condiţii de milioane Iei.
•g de ser- Desigur, cei ce au oh- iON CIOCLE1 rativa din Rîu de Mori. Şi, cum ulciorul nu merge de mul soare.
iga).