Page 13 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 13
^ Adunările cetăţenilor — expresie
a înaltei democraţii socialiste
Potrivit modificărilor si deosebită a adunărilor ce populare organizează, în a-
completărilor aduse Legii tăţenilor şi a altor forme ceastă perioadă, adunări
de organizare şi funcţiona democratice de participare ale cetăţenilor pe sate, lo
re a consiliilor populare, a- a oamenilor muncii la con calităţi componente, cartie
cestea sînt obligate să or ducerea societăţii, in expu re, străzi sau grupe de
ganizeze semestrial adunări nerea la Congresul al II- străzi, la care participă de
ale cetăţenilor în cadrul lea al consiliilor popu putaţii, comisiile perma
cărora să se prezinte ra lare, tovarăşul Nicolae nente, comitetele de cetă
poarte cu privire la activi Ceauşescu arăta : „Trebuie ţeni şi ale asociaţiilor de
tatea consiliilor populare, să facem totul pentru a a- locatari, reprezentanţi ai
să se dezbată proiectele sigura ca în toate domenii oamenilor muncii din în
planurilor de dezvoltare e~ le, masele populare să fie treprinderi şi alte unităţi
conomico-socială a localită participante active Ia tot economieo-sociale, cetăţeni,
ţilor, bugetele locale şi alte ceea ce se hotărăşte şi se în cadrul acestor adunări
probleme de interes ob înfăptuieşte în ţara noas primarii comunelor, oraşe
ştesc. tră. Aceasta este una din lor şi municipiilor trebuie
Instituţionalizate din ini problemele fără de care nu să raporteze despre activi
ţiativa secretarului general se poate asigura făurirea tatea consiliului popular şi
al partidului, preşedintele societăţii socialiste multila a organului său executiv,
republicii, tovarăşul Nicolae teral dezvoltate şi înainta despre hotărârile şi măsu
Ceauşescu, adunările cetă re spre comunism“. rile adoptate şi modul in
ţenilor constituie o expre Legea de organizare şi care acestea au fost înfăp
sie a înaltului democratism funcţionare a consiliilor tuite, precum şi despre
ce caracterizează întreaga populare stabileşte, de ase executarea la timp şi în
noastră societate, un cadru menea, că întreaga activi
organizatoric de participa tate a consiliilor populare VICTOR IŞFAN
şef de secţie
Anul XXXIII, nr. 7 179 VINERI, 5 DECEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani re directă a oamenilor trebuie să se întemeieze pe la Consiliul popular judeţean,
muncii, fără deosebire de întărirea continuă a legă
naţionalitate, la conduce turii cu cetăţenii, pe con membru in consiliul
rea treburilor de stat şi sultarea largă a acestora. de conducere al ziarului
obşteşti.
Consfătuire le lucru la C.C. al P.01 Apreciind însemnătatea tor prevederi, consiliile {Confirmare în oag a 2-a)
Pentru înfăptuirea aces
t
Sub preşedinţia tovarăşu in cele mai bune condiţii a judeţene de partid s-au
lui Nicolae Ceauşescu, se obiectivelor pe 1981, primul angajat să ia toate măsu
cretar general al Partidu an al viitorului cincinal. rile necesare în vederea în
lui Comunist îîomân, pre Discuţiile s-au purtat în deplinirii integrale a sar
şedintele Republicii Socia plen şi în grupe de lucru cinilor stabilite privind | 0 ELEVII CONSTKUC. jj
, TORI. La serei© C.A.P. ,
liste România, a avut loc, pe ministere economice. realizarea producţiei fizice Brad pol; fi văzuţi zilnic a
in zilele de 3 şi 4 decem Participanţii la consfătui şi a exportului, a planului Acţiuni ferme pentru realizarea Î cîte (>0 do elevi, de ia L5- s
brie, la sediul C.C. al re au evidenţiat succesele de livrări a . produselor a- * ccu.1 „Avram Iancu“ şi do *
i Ia Grupul şcolar minier |
P.C.R., o consfătuire de lu obţinute de oamenii mun gricole la fondul de stat. j Barza, care execută lucră- „
cru cu primii secretari, se cii din industrie şi agricul Participanţii Ia consfă plaiului şi livrarea nor cantităţi % rile de aooperiro a serelor j,
cretarii cu problemele eco tură în aplicarea în viaţă tuire au exprimat hotărî- jj şi de montare a instalaţiei ¡j
| de încălzire. Valoarea, muu- „
nomice şi secretarii cu pro a orientărilor Comitetului rca comuniştilor, a tuturor cii efectuate pînă în pre- *
blemele agrare ai comite Centrai ai partidului, 3 oamenilor muncii — ro sporite de minereu siderurgiei | zent se ridică la 460 000 lei. j
telor judeţene de partid, indicaţiilor t o v a r ă ş u l u i mâni, maghiari, germani şi
miniştrii, directorii direc Nicolae Ceauşescu, privind de . alte naţionalităţi — dc In abatajele E.M. Ghe- mai mult de jumătate. Mi- * RES. CÎND EXISTA IN TE- j |
Printr-o
organizare
ţiilor judeţene pentru agri utilizarea cit mai deplină a acţiona cu înalt spirit dc lari există in aceste zile de nerii sînt hotărî ţi să-şi în ( bună a activităţii proprii şi .
cultură şi industrializarea a forţei de muncă, a utila răspundere pentru lichida sfîrşit de an o mobilizare deplinească în bune condi * o servire conştiincioasă şi »
jj operativă a populaţiei, mii- {
produselor agricole, alţi jelor şi maşinilor din do re rămîncrilor în urmă, generală în vederea reali ţii planul de producţie pe I gaz inul „Textila“ nr. 85 din .
conducători de organe cen tare, a materiei prime şi pentru înfăptuirea în cele zării integrale a planului trimestrul IV, să recupe * oraşul Haţeg, responsabilă *
trale şi locale de stat. a materialelor, a pămînlu- mai bune condiţii a sarci pe trimestrul IV şi pentru reze din restanţele celorlal PaiiUna Trip.şa, îşi depă- ]
şeşte zi de zi pianul la _
La consfătuire au luat lui ca principal mijloc dc nilor din industrie şi agri buna pregătire a producţiei te trei trimestre, prin folo * vînzări. In luna noiembrie, a
parte membri şi membri producţie în agricultură, cultură, pe acest an şi în anului viitor. sirea la maximum a fiecă jj unitatea a realizat, peste J
supleanţi ai Comitetului precum şi de reducere a cincinalul viitor, a obiecti —• Cunoaştem cu toţii — rei zile ce a mai rămas pî 5 sarcinile de plan, 30 000 Iei. .
Poiitic Executiv, secretari cheltuielilor de producţie, velor economice elaborate ne spunea secretarul comi nă la sfîrşitul anului. B3 PENTRU FONDUL j
ai C.C. al P.C.R., membri economisire a energici şi de Congresul al Xîî-iea al tetului de partid Carol A- Lunile octombrie şi no ( CENTRALIZAT AL STA- ,
ai Comitetului Central, ad combustibililor, mărire a partidului, sporind in acest lic — măsura adoptata de iembrie au consemnai pro * TULUI. înţelegind îndatori- j
juncţi de şefi de secţie la eficienţei economice în în fel contribuţia Ia înflorirea conducerea partidului po ducţii crescute la E.M. Ghe- rea patriotică ce le re vi- %
C.C. al P.C.R., cadre de treaga activitate. patriei noastre socialistei la trivit căreia întreprinderile lari. Dar de ce oare s-a aş ( ne «le a contribui la alcă- '
% tuirea fondului centralizat j
conducere din ministere e- Totodată, vorbitorii au creşterea bunăstării mate ce-şi realizează sarcinile pe teptat pînă în ultimul tri de produse agroalim cutare N
conomice, reprezentanţi ai analizat, în spirit critic şi riale şi spirituale a între ultimul trimestru la pro mestru ai anului pentru a I al statului, ţăranii cu gos- .
organizaţiilor de masă şi autocritic, unele neajunsuri gului nostru popor. ducţia fizică vor primi toa se dovedi iniţiativa şi ab % podarle individuală din eo- {
\ mun.a Certej nu contractat
obşteşti, redactori şefi ai înregistrate în acest an în în încheierea lucrări te drepturile de participare negaţia minerească ? Eco * pînă fn prezent, pentru a-
presei centrale. activitatea economică, în lor, a luat cuvântul tovară la beneficii, chiar dacă au nomia naţională are nevoie * nul vii'or. 94 porci, 117 ca, ;
Consfătuirea s-a înscris deosebi în realizarea pro şul NICOLAE CEAUŞESCU, anumite minusuri în pe în fiecare zi de cantităţi | pete tineret bovin, 541 K
| lapte de vacă şi 15 ovine.
în dialogul permanent al ducţiei destinate exportu secretar general al partidu rioada anterioară. Minusuri sporite de minereu de fier.
secretarului general al lui şi în strîngerea şi depo lui, preşedintele Republicii avem şi noi. Degeaba se dă vina pe lip ! 82 DECADA RECORD IN *
1 PRODUCŢIE. Ufcecişlii de la '
partidului, tovarăşul Nicolae zitarea recoltei şi îndepli Socialiste România. —• Minusul acumulat în sa forţei de muncă, pentru * I.M.M.R. Slmeria au incite- j
Ceauşescu cu activul dc nirea planului de livrări la Secretarul general al cele trei trimestre, preciza că, chiar în aceste condiţii, ' iat zilele trecute o nouă
partid, cu factorii de răs produsele agricole la fon partidului a subliniat ne loan Topliceanu — directo concediile de odihnă aîe I perioadă de muncă susţinu- ,
pundere din economie, a- dul de stat. S-a subliniat cesitatea înfăptuirii în rul exploatării — se ridică * tă in cadrul decadei ,,re- j
! cord în producţie“. în a-
%
vînd drept obiectiv anali că organele şi organizaţiile cursul acestei luni a tutu la 25 000 tone minereu brut DORIN CORPADE | cest timp ei au realizat !
za modului îh care se în de partid trebuie să acţio ror sarcinilor de producţie extras. Pînă la finele anu J suplimentar recondiţionări 8
* de piese necesare repara- ,
făptuiesc realizarea planu neze pentru lichidarea ne prevăzute pe anul 1980, li lui vrem să-l diminuăm la . (Continuare in pag. a 2-a) I ţiei a două vagoane, strun- .
lui pe antii îh curs în in ajunsurilor, pentru înde chidării rămînerilor în ur * jirea a două osii simple }
dustrie, agricultură şi ia plinirea în mod ritmic şi mă in vederea realizării etc. Valoarea economiilor ,
export, terminarea lucrări la un nivel calitativ supe întregului fond de marfă MATERIALE DE CONSTRUCŢII PESTE PLAN realizate in decada record *
se ridică la 30090 lei.
lor agricole de toamnă şi rior a tuturor prevederilor stabilit, livrării Iui la cali în cele 11 luni care au fabricate din B.C.A., 2 995
predarea Ia fondul de stat dc plan. tatea corespunzătoare şi a- trecut din acest an, între mp corpuri de încălzit din $ a „ISTORIA SOCIETATn k
l UMANE — ARENA A CON- 8
a cerealelor şi a altor pro Reprezentanţii ministere prinderile producătoare fontă, 12 201 tone var. 291 • FRUNTARII DINTRE UE- «
duse, precum şi pregătirea lor economice, ai organelor (Continuara in oag. o i-a) LIGIE ŞI ŞTIINŢA“ a fost '
de materiale de construc mc cherestea, 842 mp uşi I tema acţiunii organizate, la j
ţii din judeţul nostru au ferestre şi altele. De men * Căminul cultural din Uni- *
rea, de către Marja Pop, *
realizat un însemnat vo
Pîcatyro ÎN ZIARUL DE AZI : lum de produse peste pre ţionat că aceste sporuri * mumii al femeilor. Pârtiei- *
I preşedinta comitetului eo- jj
de producţie au fost rea
pCENTil ® Informaţii dc partid vederile de plan. în a- lizate aproape integral pe panţil au ascultat cu iute- *
tuli ţ i T l l i I de vlaţo • Combaterea bolilor şi ceastă perioadă au fost seama creşterii producti ros expunerea făcută.
„Sînt momente în viaţă Iul din Hunedoara şi au dăunătorilor livrate suplimentar şantie vităţii muncii şi în condi
relor de construcţii din ţiile reducerii unor con
cînd unii avem mare ne donat din sîngele lor — © Dialog cu cititorii judeţ 245 tone cărămizi sumuri dc materii prime,
1
voie de alţii, cînd o mină picătură dc viaţă, pentru © Hunedoara actualităţi refractare, 4 075 mc pre- combustibili şi energie.
întinsă Ia timp valorează viaţa lemeii aliată în ma ÿ WW'V * »Mta t AtMjm a t .
mai mult decit orice alt re primejdie. De aseme r
sprijin material sau moral, nea, au venit într-un su
uneori însemnînd chiar itei ia spital să doneze
viaţă“ — ne scrie într-o sînge un marc . număr de
corespondenţă Vasile Gri- vecini şi prieteni ai soţi
goraş din Hunedoara. lor Bondia. Mina de aju
...Aşa s-a întîmplat de tor a lost întinsă ¡a timp.
curînd înlr-o împrejurare Marioara Bondia a iosl
în care Mar ¡oara Bond ia, salvată, reînlorcîndu-sc în
din Geoagiu, a lost inter satul ci, in familia ei, la
nată de urgenţă la spita treburile ei.
lul din Hunedoara. Salva Cuvintele de mulţumire
rea ci era condiţionată dc la adresa celor ce i-au
o mare cantitate de s'mge dat viaţă din viaţa lor, ca
ce trebuia să-i ¡ie translu- şi la adresa medicilor şi
zal. La apelul soţului său, a personalului care au
Cornel Bondia, mecanic îngrijit-o sînt puţine. Dar
de locomotivă la Depoul ea Ie adresează deopotri
dc Dicsele al C.S. Hune vă tuturor, din toată ini
doara, cinci colegi, toţi ma. Gestul de solidaritate
mecanici de locomotivă, umană i-a caracterizat din-
în frunte cu şelul de tură totclcauna ¡re iiii■ acestui
Romulus Stanciu, au sărit pămînt, ajutîndu-şi aproa
în ajutorul tovarăşului a- pele aliat la necaz. tu atelierul de modelări*; în lemn de ia întreprinderea „Victoria“ Călău prind contur masivele piese ce vor fi
juns la necaz. Ei s-au turnate apoi din fontă. In foto : echipa de modelor! condusă de comunistul Ionel Grigorescu execută la scara l/J, cu
precizie (deocamdată în lemn), cont unui le unui viitor pod de turnare pentru combinatul tui ne d orcan.
prezentat imediat la spita- DAN VRiNCEANU Foto: VI KG EL ONOIIJ
