Page 14 - Drumul_socialismului_1980_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 1

INFORMAŢII DE PARTID Combaterea bolilor şi dăunătorilor
f
FRECVENŢĂ BUNĂ, gata. Realizarea acestui o- Este cunoscut faptul că, lizate, produsele neoesare şi a producţiei pomicole şi pomicolă a C.A.P. Haţeg
PARTICIPARE biectiv de interes obştesc pe lingă măsurile agroteh­ combaterii bolilor si dău­ de aceea trebuie să i se are o suprafaţă de 80 ha.
este opera comună a tutu­ nice, pentru obţinerea unor 16,00Tel ex
ACTIVĂ nătorilor, precum şi asis­ acorde toată atenţia şi să Aici s-au făcut arături pe
ror cetăţenilor acestui sat, producţii mari şi de calita­ tenţa tehnică, iar pentru fie aplicată cu toată con­ 50 ha, fertilizări cu gunoi 10,05Politehnica T
comuniştii fiind sufletul şi te în pomicultură este ab­
în acest an la I.M.C. Bir- inima acţiunii. Acum se fac gospodăriile populaţiei şi ştiinciozitatea si răspunde­ de grajd pe 15 ha, tăieri pe 16,30Emisiune in 1;
cea, invăţămîntul politico- tencuielile şi se montează solut necesar să se aplice livezile mai mici şi apara­ rea. Distrugerea prin arde­ 15 ha, iar primul tratament mană
ideologic de partid a fost mobilierul. în următoarele la timp şi în cele mai bu­ tura necesară. In tratarea re sau îngropare a fructe­ de iarnă s-a aplicat la toţi 18,25Tragerea loi<i
ne condiţii lucrările de
deschis la timp in toate or­ zile ale acestei luni maga­ protecţie, de igienă cultu­ pomilor răzleţi si din gos­ lor bolnave, a frunzelor că­ pomii din livadă. 18,35La volan —
ganizaţiile de bază din în­ zinul va fi deschis, asigu­ rală şi tratamentele chimi­ podăriile populaţiei se re­ zute, a ramurilor atacate şi Biolog DOINA MANEA, pentru condu
treprindere. La cursurile rând o aprovizionare cores­ ce împotriva bolilor şi a comandă folosirea polisul- a altor resturi de plante inspectoratul judeţean auto
bolnave sînt lucrări econo­
organizate aici sînt cuprinşi punzătoare locuitorilor din dăunătorilor. furei de bariu în doză de mice care uşurează mult şi de protecţia plantelor 18,501001 de seri
peste 800 membri de partid acesf sat, care pînă acum G la sută, iar pentru live­ reduc costul la celelalte lu­ 19,00Telejurnal
şi oameni ai muncii care erau nevoiţi să-şi procure Acum, în perioada repau­ zile organizate dubitoxul în crări de combatere pe cale N.R. în executarea lu­
prin activitatea de produc­ cele necesare de la maga­ sului vegetativ, în livezi doză de 1 la sută. crărilor din pomicultură nu 19,20Actualitatea <
ţie şi politică ce o desfăşoa­ zinele din centrul de co­ găsesc găzduire o serie de trebuie să se manifeste nici 19,40Dosarele isto
ră dovedesc că au reale mună. dăunători şi agenţi patogeni LUCRĂRI de sezon în pomicultura un fel de tărăgănare. Nici pericol pent
perspective de a deveni cum sînt : păduchele din o lucrare nu trebuie amâ­ contemporani
membri ai partidului. FACTORI San .José, afidele, păianje­ Pentru speciile semim- chimică. Specialiştii care nată de azi pe rnîine. Ase­ fascismul
Aşa cum ne relata Fe- nii. insectele defoliatoare, ţoase — măr, păr, coacăz lucrează în domeniul pro­ menea practici sînt foarte 20,10 Film artistic
licia Surugiu, secretarul ad­ MOBILIZATORI coconi ai viermelui mere­ şi agriş — sînt necesare tecţiei plantelor, cei de la dău-.ătoare. Aceasta o do­ zic în Mar
lor şi alţii, iar dintre boli
junct cu probleme de pro­ ÎN VIAŢA SATELOR amintim : făinarea, rapă­ două tratamente ; primul consiliile unice agroindus­ vedeşte experienţa acestui Premieră TV
pagandă al comitetului de nul, mon il io/ele etc. Pen­ se aplică după căderea triale, de la asociaţiile po­ an. Astfel, în timp ce fer­ ţie a sludiei
partid, în toate cele 19 De curînd, la Ilia a avut frunzelor, iar al doilea la micole şi ferme, de la con­ ma pomicolă a Staţiunii de Grecia
tru combaterea dăunători­
cursuri s-au dezbătut, pînă loc faza pe consiliile unice lor şi bolilor menţionate un interval de minimum siliile populare sînt chemaţi cercetare şi producţie po­ 21,45Stop cadru...
acum, primele două teme agroindustriale Dobra şi este necesar să fie aplica­ 30 zile. Tratamentele se fac să ia toate măsurile pen­ micolă Geoagiu a produs probleme alt
din tematica stabilită. Tot Ilia a concursului propa­ te la timp şi în mod cores­ numai la temperaturi de tru ca în această iarnă să peste 2 000 tone mere, mai românesc (3)
două teme au fost dezbă­ gandei vizuale, gazetelor punzător, aşa cum prevăd peste 0°C, pentru ca aces­ fie trataţi toţi pomii din mult de 200 tone pere şi 22,15Telejurnal.
tute şi la filiala Universită­ de perete şi satirice, cari­ prescripţiile tehnologice, tea să aibă efectul scontat. judeţ pentru a contribui în prune, 100 tone căpşuni,
ţii politice şi de conducere. caturii şi epigramei. toate tratamentele de iar­ Pentru speciile sîmburoase acest fel la obţinerea unei fermele pomicole ale coo­
îmbucurător este şi fap­ în această etapă au fost nă. Aceste tratamente tre­ — pruni, cireşi, vişini, caişi, producţii mari de fructe şi perativelor agricole din zo­
tul că peste tot s-a asigu­ prezente 22 gazete de pe­ buie aplicate în mod obli­ piersici — este necesar un de bună calitate. nă — Geoagiu, Romos şi IÊADS©'
rat o frecvenţă bună şi o rete ale unor comitete gatoriu — aşa cum preve­ singur tratament. Dar a- Acţiunea de combatere a Romoşel, precum si ale ce­
lorlalte unităţi din judeţ —
participare activă la discu­ comunale de partid, orga­ de Legea pomicultura — cest tratament de iarnă bolilor şi dăunătorilor a exceptînd pe cele calami­ BUCUREŞTI 1 :
ţii. S-au detaşat totuşi dez­ nizaţii de bază P.C.R., atît în plantaţiile organiza­ trebuie făcut prin îmbăie­ fost declanşată la fermele tate din cauza îngheţului dioprogramul dim
baterile din cursurile care organizaţii U.T.C. şi din te, cit $i la pomii din gos­ rea pomilor, adică prin cu­ Asociaţiei pomicole Toteşti, şi grindinii — au realizat Radiojurnal ; 8,i
funcţionează la secţia me- şcolile de pe raza celor podăriile populaţiei şl de pe prinderea tuturor organe­ Staţiunii de cercetare şi producţii slabe, sub 50 la presei; 8,10 Curie
diilor; !),(H) Buletii
cano-energetic, conduse de două consilii unice agro­ lor aeriene, distrugîndu-se producţie pomicolă Geoa- sută. Cauza ? Una singură. ‘‘'05 Răspundem a
Gh. Boantă şi Gh. Păun, industriale. marginea drumurilor. în a- astfel dăunătorii care ier­ giu, fermelor I.A.S. Sime- Neaplicarea la timp şi în ţor ; 10,00 Buletin
de la secţia carcase, unde Ghidîndu-ne după ddsa- cest scop trebuie folosit nează pe ramurile şi prin ria, C.A.P. Deva, Dobra, bune condiţii a tehnologii­ 10,30 Ştiinţa şi vi
Ciută Luiza Ferna
propagandişti sînt Petru rul fiecărei gazete prezente din plin timpul bun de lu­ crăpăturile scoarţei pomi­ Geoagiu, Romos, Romoşel, lor de lucru în livezi. Tră­ Buletin de ştiri ;
Rusu şi Anton Ştefan, şi la în concurs, putem afirma cru în livezi pentru reali­ lor. în complexul de mă­ Brad şi la altele. Pînă în gând învăţămintele cuveni­ bum coral ; 11,20
cel din secţia Premo, con­ că în actuala ediţie multe zarea unor lucrări de cali­ suri privitoare la protecţia prezent au fost trataţi peste te, este absolut necesar să mi eră radio-tv. ;
letin de ştiri ; 12,'
dus de Petru Stanca. dintre colectivele de redac­ tate, eficiente. Centrele de plantelor, igiena culturală 200 000 de pomi din planul se facă acum, şi nu la pri­ moara folcloruli
ţie au desfăşurat o activi­ protecţia plantelor asigură, are un rol de seamă în a- de 600 000 prevăzut pentru 12,45 Melodiile
LA INIŢIATIVA tate meritorie, articolele, prin formaţiile lor specia- sigurarea calităţii fructelor această perioadă. Ferma măvară, lucrările prevăzute 13,00 De la 1 la
în programele elaborate de
Student club ; IC
notele critice, caricaturile
COMUNIŞTILOR fiind, în general, bine an­ sectoarele unice horticole jurnal ; 16,20 Coo
conomice ; 16,40
corate în realitatea satelor, mm ale consiliilor agroindus­ listic : Doina
Comuniştii din Peşteniţa, în problemele cu care se triale : stropiri, tăieri, arat Cristian Popescu
sat aparţinător comunei confruntă unităţile agrico­ şi săpat, fertilizări cu în­ tul medicului ; 17
Densuş, au luat iniţiativa le din zona respectivă. grăşăminte naturale şi chi­ de ştiri ; 17,05 1
plaiurilor noastre
amenajării cu forţe proprii Printr-o frecvenţă bună mice, protejarea plantaţii­ rizont ’80 ; 17,45
a unui magazin sătesc. Ce­ a ediţiilor, prin calitatea lor tinere împotriva roză­ muncitoreşti ; 18.
tăţenii satului au îmbrăţi­ şi concreteţea unor articole, toarelor. Executarea aces­ serii ; 20,00 Din
rile Măriei Tăna
şat această iniţiativă şi au gazetele de perete ale co­ tor lucrări este o obligaţie Anchetă economi
trecut ia înfăptuirea obiec­ mitetelor comunale de prevăzută de Legea pomi- Cadenţe sonore ;
tivului propus. în frunte partid din Dobra, Gura- cullurii. Consiliile popu­ într-o oră ; 23,0(
stop muzical no<
s-au situat Iustin Mărgări- sada, Burjuc. Zam, cele lare şi consiliile unice a-
toni şi Mihai Todoni, mem­ ale organizaţiilor de partid groi.ndustriale, organele a-
bri în biroul organizaţiei din satul Brădăţel, Spita­ gricole trebuie să vegheze
de partid şi comunistul Mâ­ lul Zam şi cele „Semafor“ ca toţi deţinătorii de pomi M'INEMj
nase Sîmburesc, care au e- ale şcolilor generale din şi arbuşti fructiferi — uni­
xecutat lucrările de zidărie, Dobra şi Burjuc (care, tăţi agricole de stat şi coo­ DEVA : Pe ari
Iustin Todoni, care s-a o- dealtfel, s-au şi situat pe peratiste, precum şi gospo­ lui — seriile l-l
cupat de tîmplărie, Doina primele locuri! s-au dove­ dăriile populaţiei — să e- tria) ; Stop cadr
(Arta) ; IIUNED*
Todoni, deputat comunal, dit adevărate tribune de xecute în mod obligatoriu, vis Presley (Fia
preşedintele comitetului să­ educaţie politică $i patrio­ la timp şi în mod cores­ rebista — seriile
tesc al O.D.U.S., Liviu Vîx- tică, factori mobilizatori ai U U M R Crişcior. Gheorghe Piesa şi oamenii săi din echipa de electricieni montări punzător, toate lucrările de rurgistul) ; Vis
'Arta) ; Singur p
voni şi Gheorghe Ursu, locuitorilor satelor în mun­ sînt abonaţi“ în permanenţă la recorduri. Pe lingă faptul că-şi depăşesc lună de lună întreţinere si îngrijire a r ini (Constructo
sarcinile de plan, contribuie inaeeeasi măsură la realizarea unor produse de înaltă carnale.
pensionari. Magazinul este ca pe ogoare. pomilor prevăzute. 'Î’ROŞANI : Un
plus (Unirea) ;
la mansardă (7 r
Detectivul Tonta
ca) ; LUPENI :
Adunările cetăfenslor — expresie Acţiuni terme pentru realizarea planului şi livrarea (Cultural) ; Caste
ţă (Muncitoresc) :
Proba de nticrof
farul) ; LONEA
a înaltei democrafiî socialiste unor cantităţi sporite de minereu siderurgiei TRIL A : Excurs]
Deerfield (Miner
(Muncitoresc); A
(Urmare din pag. 1) profil teritorial şi proiectul le şi păsări, de a contribui (Urmare din pag. 1) calitate la recepţia mine­ minereu brut extras — in­ Uimitorul căpit;
bugetului local pe anul mai substanţial la fondul reului extras. dicatorul de bază al acti­ (Muncitoresc) ;
Moara cu noroc
1981. Este foarte important de stat cu produse din gos­ vităţii desfăşurate în abata­ bric) ; BRAD ; F
bune condiţii a lucrărilor ca sarcinile de pian să fie podăriile lor. în acelaşi personalului muncitor au Măsuri ferme şi rezulta­ je, în fronturile de lucru. Irina (Steaua re
edilitar-gospodăreşti. asigu­ prezentate defalcat pe fie­ timp, să se sublinieze sar­ fost concentrate în marea te pe măsura lor. în luna R A ŞTIE : Cape;
rarea aprovizionării popu­ care unitate, sat şi circum­ cinile edilitar-gospodăreşti majoritate într-o anumită noiembrie conţinutul în mi­ Paralel cu activitatea de raţă (Patria) ; \
— seriile I-IT
laţiei, întreţinerea şi gos­ scripţie electorală, pentru stabilite, necesitatea ca fie­ perioadă — vara cu pre­ nereu a fost realizat în îndeplinire a planului pe GEOAGIU-BAl :
(Casa de cultură)
podărirea fondului locativ, ca cetăţenii să cunoască care cetăţean, în calitate ponderenţă. S-a mai înce­ proporţie de 101,63 la sută, trimestrul IV, se acţionea­ Abba (Popular)
repartizarea locuinţelor, so­ concret contribuţia pe care de beneficiar direct, să tăţenit o practică la Ghe- fapt ce a condus la obţi­ ză pentru pregătirea con­ Camionul de cu
luţionarea propunerilor, se­ trebuie să şi-o aducă 1a contribuie la realizarea lor, lari. Minereul este extras nerea suplimentară a 490 diţiilor de lucru, din pri­ CALAN : Castele
sizărilor şi reclamaţiilor oa­ realizarea lor. parlicipînd la construirea din mină în ritmul de tone metal. De fapt, con­ mul an al viitorului cinci­ (Casa de cultură)
menilor muncii. Un accent deosebit se va blocurilor de locuinţe, a o- funcţionare a Uzinei de ducerea unităţii a cerut tu­ nal. în acest scop au fost rile lui Mark Tv
turor minerilor să se pre­
riile I-II (11 luni
explorate noi posibilităţi.
Adunările cetăţenilor ca­ pune pe cunoaşterea sarci­ biectivelor social-culturale, preparare Teliuc, uzină în ocupe insistent de obţine­ Astfel, la mina centrală RIA : Ultima n
re au loc în această- perioa­ nilor ce rdvin colectivelor la executarea lucrărilor de care orele de staţionare din rea unor valori maxime la ponderea activităţii de pro­ dragoste — seriil
reşul) ; ILIA : Fî
dă trebuie să constituie tot­ de oameni ai muncii din gospodărie comunală şi lo- cauza deselor defecţiuni ori acest indicator — conţinu­ ducţie a fost mutată în o- kley de pe Bros
odată un prilej de analiză industrie pe linia realizării cativă, de înfrumuseţare şi avarii sînt nepermis de tul în minereu. Dacă s-a rizonturile XIII, XIV, şi mina) ; GHELAP
torul şl braeonle
temeinică a ceea ce s-a în­ producţiei fizice şi nete, salubrizare, cit şi a celor multe. planificat ca în fiecare din XV. în urma cercetărilor tor esc).
făptuit în acest an şi de c r e ş t e r i i productivităţii hotărîte din contribuţia bă­ ...Şi a venit trimestrul IV. cele trei luni ale ultimu­ efectuate, a fost reluată
stabilire a modului în care muncii, reducerii cheltuieli­ nească şi în muncă a ce­ Acum, parcă totul e bine. lui trimestru acest conţinut exploatarea în zona mine­
trebuie să se acţioneze lor de producţie, a consu­ tăţenilor. Totul, pentru că aşa cum să fie realizat în proporţie ralizată de la minele vest
pentru înfăptuirea obiecti­ murilor de materii prime, A d u n ă r i l e cetăţenilor ne relata directorul unită­ de 26,9 la sută, o valoare „7 Plosca“ şi „Valea Ino- Vreme
velor de dezvoltare econo- materiale, combustibili şi trebuie să constituie un ţii, s-au luat măsuri fer­ totuşi mare ţin.înd cont de rii“. Sînt atacate lucrările
mico-socială a fiecărei lo­ energie, îmbunătăţirii cali­ dialog viu cu cetăţenii, un me în vederea eliminării conformaţia zăcământului, de investiţii ale anului 1981 Timpul probi
calităţi în anul 1981 şi cin­ tăţii producţiei. în dome­ prilej de a-i consulta în neajunsurilor şi carenţe­ colectivul de mineri din încă din acest trimestru, ziua de 5 decen
cinalul viitor. Aşa cum niul agriculturii se va pu­ problemele majore ale dez­ lor manifestate în perioada Rusca a dovedit că poate garanţie pentru exploata­ mea se va me
prevede legea, cetăţenii au ne accent pe folosirea in­ voltării localităţilor. Desfă­ trecută. De aici rezultă şi mai mult. Acest indicator rea lor din primul trimes­ Cer mai mult
dreptul de a pune întrebări, tegrală şi eficientă a pă- şurate acum, la confluenţa preocupările pentru redu­ l-au ridicat Ta 27,5 la sulă tru al anului viitor. Se fac Vor cădea nin
Vintul va sufla i
de a cere explicaţii, asupra «¿ntuiui, dezvoltarea creş­ dintre două cincinale, ele cerea sterilului vizibil din fier în minereu. Aşa s-a pregătiri pentru deschide­ intensificări loca
oricăror probleme, de a par­ terii animalelor în sectorul trebuie să constituie tot­ minei'eu prin selectarea întîmplat în octombrie, aşa rea zonei „Iazuri“ şi „Va­ 40—60 knt/h vise«
secton
din
da.
ticipa la discuţii şi a face de stat, cooperatist şi in odată un prilej de mobili­ manuală în frontul de lu­ a fost şi în noiembrie şi, dul Dobrif“. Temperatura mii
propuneri. Sugestiile şi gospodăriile populaţiei, în zare mai activă a tuturor cru, selectarea aceluiaşi mi­ optimişti, consideră că în cuprinsă între i
propunerile făcute cu acest vederea creşterii livrărilor cetăţenilor la îndeplinirea nereu la operaţia de încăr­ luna decembrie planul va După cum se vede, 1981 minus 4 grade, 1
prilej vor constitui, ca de la fondul de stat destinat sarcinilor viitoare din in­ care direct din gurile de fi îndeplinit aidoma. Cei are semne bune. Tocmai de ximă între mii
grad.
fiecare dată, un program satisfacerii nevoilor de con­ dustrie, agricultură şi din rostogol. Au fost stabilite de la E.M. Ghelari nu pierd aceea încă de pe acum în­
concret de lucru pentru sum ale populaţiei şi de celelalte sectoare de acti­ sarcinile de recuperare din vedere faptul că pro­ treaga activitate trebuie
activitatea viitoare a con­ materii prime ale indus­ vitate, pentru progresul şi pentru fiecare lună, pînă dusele muncii lor au des­ bine organizată, iar poten­
La munte, v
siliilor populare. triei. Pentru locuitorii sa­ prosperitatea localităţilor la nivelul brigăzilor de tinaţie precisă în mecanis­ ţialul tehnic şi uman ju­ Cer acoperit. Te
în cadrul adunărilor se telor să se accentueze ne­ judeţului, pentru înfăptui­ producţie. în paralel cu a- mul dezvoltării economiei dicios folosit, pentru ca ninge. Vintul va
va supune dezbaterii pro­ cesitatea de a cultiva fie­ rea hotărîrilor Congresului ceste măsuri s-a impus o naţionale. Şi de aici garan­ zi de zi să se obţină re­ la 80—100 km/h
viscolind zăpada,
iectul planului de dezvol­ care metru pătrat de pă- al Xll-lea, a Programului exigenţă mult mai mare ţia că va fi realizat în to­ zultate superioare în rea­ log de serviciu :
tare economico-socială în mînt, de a creşte anima­ partidului. brigăzilor de controlori de' talitate planul ia metal în lizarea producţiei fizice.