Page 17 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 17
s\iA önF
w
întîlnirea conducătorilor statelor
PROLETARI DiH TOATE ŢĂRILE, UNTÍSA/A
participante ia Tratatul de ia Varşovia
La 5 decembrie a.c., Ia P.S.U.G., ministrul secu Gyencs, secretar al C.C. al
Moscova a avut ioc întîlni rităţii stalului al R.D.G. ; P.M.S.U.; Janos Borbandi,
rea conducătorilor de partid — din partea Republicii membru al C.C. al P.M.S.U.,
şi de stat ai ţărilor partici Populare Polone — Stanis vicepreşedinte al Consiliu
pante la Tratatul de la law Kania, prim-secretar al lui de Miniştri al R.P.U. ;
Varşovia. La întîlnire au C.C. al P.M.U.P. ; Jozef — din partea Uniunii
participat : Pinkowski, membru ai Bi Republicilor Sovietice So
-—"din partea Republicii roului Politic al C.C. al cialiste — Leonid Brejncv,
Populare Bulgaria — To- P.M.U.P., preşedintele Con secretar general al C.C. al
dor Jivkov, prim-secretar siliului de Miniştri al R.P.P.; P.C.U.S., preşedintele Pre
al C.C. al P.C.B., preşedin Kazlmierz Barcikowski, zidiului Sovietului Suprem
tele Consiliului de Stat al membru al Biroului Politic al U.lt.S.S. ; Nikolai Tiho-
R.P.B. ; Slanko Todorov, al C.C. al P.M.U.P., secre nov, membru al Biroului
membru al Biroului Politie tar al C.C. al P.M.U.P. ; Politic al C.C. al P.C.U.S.,
al C.C. al P.C.B., preşedin Stefan Olszovvski, membru preşedintele Consiliului de
tele Consiliului de Miniştri al Biroului Politic al C.C. Miniştri al U.R.S.S. ; Mi-
i ¡E
'mmmn. ¡S 11 îiïïililiTEFFI al P.M.U.P., secretar ai roului Politic al C.C. al
al R.P.B. ; Pctăr Mladenov,
hail Suslov, membru al Bi
C.C. al P.M.U.P. ; Wojciech
membru al Biroului Politie
Jaruzelski, membru al Bi
al C.C. al P.C.B., minis
P.C.U.S., secretar al C.C. al
Şl AL C0IUSI LI ULII I 1>0 I uLAR JUDEŢEAN P.M.U.P., ministrul apărării P.C.U.S ; Iuri Andropov,
roului Politic al C.C. al
trul afacerilor externe al
R.P.B.; Dimităr Metodiev,
membru al C.C. ai P.C.B.; naţionale al R.P.P. ; Jozef membru al Biroului Politic
al C.C. al P.C.U.S., pre
— din partea Republicii Czyrck, membru al C.C. ai şedintele Comitetului Secu
Anul XXX«!, nr. 7 180 SiMBÄTÄ, 6 DECEMBRIE 1980 A pagini — 30 bani Socialiste. Cehoslovace — P.M.U.P., ministrul afaceri rităţii de Stat al U.R.S.S. ;
Gusţav Husak, secretar ge lor externe al R.P.P. ; Mi- Andrei Gromîko, membru
neral al C.C. al P.C.C., pre roslaw Milewski, membru al Biroului Politic al C.C.
şedintele R.S.C. ; Lubomir al C.C. ai P.M.U.P., minis al P.C.U.S., ministrul afa
Strougal, membru al Pre trul afacerilor interne al
DEPĂŞIRI de plan R.P.P. ; cerilor externe al U.R.S.S. ;
LA PRINCIPALII zidiului C.C. al P.C.C., pre Dmitri Ustinov, membru al
INDICATORI şedintele guvernului R.S.C.; — din partea Republicii
Vasil Biiak, membru al Socialiste România — Biroului Politic al C.C. al
P.C.U.S., ministrul apărării
Membrii Cooperativei Prezidiului C.C. ai P.C.C., Nicolae Ceauşescu, secre ai U.R.S.S. : Konstantin Hu-
în lumina măsurilor stabilite Ia Consfătuirea meşteşugăreşti „Reteza secretar al C.C. ai P.C.C.; tar general al Partidu sakov, secretar al C.C. al
tul“ Haţeg şi-au inten — din partea Republicii lui Comunist Român, pre
sificat eforturile şi hăr Democrate Germane — E- şedintele Republicii Socia P.C.U.S.
de lucru de la C.C. al P.C.R. nicia în muncă, încheind rich Honccker, secretar liste România : Ilie Verdeţ. Participanţii la întîlnire
şi luna noiembrie eu general al C.C. al P.S.U.G., membru ai Comitetului Po au procedat la un schimb
realizări
Pentru un final bun al anului producţie. deosebite in preşedintele Consiliului de litic Executiv al C.C. al de opinii cu privire la
la
P.C.U., prim-ministru al
Planul
evoluţia situaţiei interna
Stat al K.D.G. ; Willi Stoph,
principalii indicatori a membru al Biroului Politie guvernului ; Virgil Cazacu, ţionale din ultimele luni.
curent, pentru un demaraj fost îndeplinit după cum al C.C. ai P.S.U.G., pre membru al Comitetului Po Ej consideră eă mersul e-
urmează: 101,6 Ia sută şedintele Consiliului de Mi litic Executiv al C.C. a! venimentelor confirmă jus
Ia producţia marfă şt niştri al R.D.G. ; Hermann P.C.R., secretar al C.C. ai teţea aprecierilor şi actua
optim în anul viitor I 112,1 5a sută la produc Axe», membru al Biroului P.C.R. ; Ştefan Andrei, litatea propunerilor formu
ţia globală. în acest fel, Politie al C.C. al P.S.U.G., membru supleant al Co late ia consfătuirea Comi
în luna noiembrie a.c., mentar în luna noiembrie pe cele 11 luni ale anu secretar al C.C. al P.S.U.G.; mitetului Politic Executiv tetului Politie Consultativ
rezultatele obţinute de eco apreciabile cantităţi de lui, prevederile de plan Heinz Hol'fmann, membru al C.C. al P.C.R., minis al Statelor participante la
nomia judeţului nostru la plumb, zinc şi cupru în au fost depăşite cu peste al Biroului Politic al C.C. trul afacerilor externe ; Tratatul de la Varşovia,
producţia industrială si la concentrate, minereu de un milion iei la produc al P.S.U.G., ministrul apă — din partea Republicii care s-a ţinut la Varşovia
producţia fizică au fost mai fier preparat, maşini şi u- ţia marfă, şi cu aproape rării naţionale al R.D.G.; Populare Ungare — Janos
bune decît în luna octom tilaje miniere. La rînduj 3,5 milioane lei la pro Erich Mielke, membru al Kadar, prim-secretar al
brie, deşi pe ansamblu pla lor, energeticienii de la ducţia globală. Biroului Politic al C.C. al C.C. al P.M.S.U. ; Andras (Continuare in pag. a 4-a)
nul nu a fost realizat. S-a Mintia au adăugat noi de
lucrat mai organizat şi mai păşiri la producţia de ener
cu spor Sntr-un mare nu gie electrică, realizînd peste Înmînarea carnetelor de membru
măr de întreprinderi — aşa plan numai în luna noiem
cum s-a subliniat şi la brie 7,7 milioane kWh pe al Organizaţiei Democraţiei
Consfătuirea de lucru de la bază de cărbune. Cu depă
C.C. al P.C.R. din 3—4 de şiri de plan pe luna no şi Unităţii Socialiste
cembrie a.c. — înreglstrîn- iembrie se înscriu şi C.S.
du-se sensibile depăşiri de Hunedoara — la fontă şi
plan la produse fizice im maşini pentru industria Moment solemn, de
portante pentru economia metalurgică, I.F.E.T. Deva
naţională. în alte unităţi e- — la cherestea şi buşteni
conomice s-au perpetuat total, I.M.C. Deva — la înaltă conştiinţă,
insă o serie de greutăţi şi produse din b.c.a. armat,
, %ijunstiri, nu s-a acţionat I.P.L. Deva — la uşi-feres-
cu suficientă exigenţă şi tre din lemn, I.C. Orăştie, răspundere şi angajare
răspundere şi, ea urmare, — la produse din mase
s-au acumulat nerealdzări plastice, „Marmura“ Sime- în judeţul nostru a în nizaţie democratică ce-şi
la anumite produse. ria — la placaj din mar ceput zilele acestea înmî propune mobilizarea tutu
mură şi dale mozaicate, narea carnetelor de mem ror energiilor naţiunii la
DEPĂŞIRI de plan „Refractara“ Baru — la că Grupul de şantiere Klu Mare-Retezat, secţia producţie in bru al Organizaţiei De înfăptuirea Programului
LA PRODUCŢIA FIZICĂ rămizi refractare silico-alu- dustrială Haţeg. In atelierul de reparaţii utilaj electric lucrea mocraţiei şi Unităţii Socia Partidului Comunist Român
minoase, întreprinderea de ză echipa de bobinatori condusă de Io.ui lacob (dreapta). liste. Se înfăptuieşte, astfel, de făurire a societăţii so
La acest capitol s-au în tricotaje Hunedoara, între Foto: VIRGIL ONOIU o importantă prevedere sta cialiste multilateral dezvol
scris şi în luna noiembrie prinderea de confecţii Vul bilită de cel de-al II-lea tate şi înaintare a Româ
colectivele unor întreprin can. O notă bună şi pen Congres al F.D.U.S., menită niei spre comunism, Aurel
deri care şi-au confirmat tru I.L. Deva-Chişcădaga să asigure un sistem clar Moga, lăcătuş-mecanic, Bo-
de-a lungul întregului an care, după ce în luna oc Leagănul copiilor de evidenţă a membrilor da Ianoş, miner şef de bri
capacitatea de dăruire şi tombrie a realizat peste O.D.U.S. în deplină con gadă, Nicolae Ciocan, mi
hărnicie în muncă. C. M. plan o producţie de 4 000 Imaginea leagănului — I.A.S. Simeria. X'ccleţi în cordanţă cu normele ce ner, şei de schimb, losif
Deva, I.M. Barza şi I.M. leagănul acela împletit apropiere acest complex '{ stau ia baza activităţii a- Mureşan, mecanic de loco
Hunedoara au livrat supli (Conlinuore în oag. o 2-a) din răchită, atîrnat la Dispune de 2 500 capete cestei largi organizaţii po motivă, Aurel Manolache.
grinda casei — ne-a taurine, din care 1 700 litice de masă. miner, şef de schimb, s-au
iosl risipită dc clădi vaci. Pentru deservirea a- Un asemenea moment so angajat să cinstească acest
Moştenirea rea impunătoare ce ne-a cestui complex a fost ne lemn l-au trăit zilele tre important eveniment din
ieşit in cale, cu alee în voie de permanentizarea cute membrii Organizaţiei viaţa lor cu noi succese în
mozaic veneţian, bordu oamenilor. Motiv pentru Democraţiei şi Unităţii So muncă, să depună eforturi
du-I cînlînd, ai sentimen rată dc jardiniere în care, care au losl construite 120 cialiste nr. 1 şi cei de la sporite pentru ca unitatea
tul că ceva îţi răscoleşte la primăvară, vor înllori do apartamente, aici, în lor să-şi realizeze în mod
— Bunicul îmi spunea sutletul, lăcîndu-l să vi trandafirii. „Zilele aces imediata apropiere a com atelierul mecanic-flotaţie, exemplar sarcinile ce-i re
„măi iecioru' meu, tu să breze asemenea sunetelor tea va ii gata şi firma: plexului. Le-au iost crea de la Exploatarea minieră vin. Din luările lor de cu-
cînţi clin tluier“. Şi-am cîn- care ies din taragotul său „Grădiniţa cu program te oamenilor condiţii dc Deva. într-o atmosferă vînt s-a conturat angaja
tal. Pc urmă mi-a luai ta fermecat. Am mai înţeles prelungit Bîrcca Marc a viaţă pentru a putea răs- sărbătorească, unui număr mentul celor două organi
ragot. De patru ani cint la de ce el nu numai cînlă I.A.S. Simeria“. Deşi nu de aproape 100 mineri şi zaţii de a acţiona astfel în-
taragot, clar ştiu să cînt şi pentru alţii, ci vrea să-i Urma e lucrul cel mai LUCIA LIC1U alţi oameni ai muncii de
la muzicuţă şl la saxolon Înveţe şi pe ei s-o facă. important, ci grădiniţa în aici li s-a în mina t carnetul VAS1LE PÂ'fAN
puţin. sine — precizează ing. de membru al organizaţiei.
Graţiati Bonţa, care în Trăind conştiinţa deplină a
Patru ani! Sini mulţi? aceste zile de Început de Gcorgel Răican, directorul (Continuare în pag, a 3-a)
Da, sînl cînd ai numai 22, iarnă împlineşte 22 de ani, apartenenţei lor la o orga- (Continuare in pag. o 2-a)
ca Gralian Bonta, lăcătuş 1 H STjÊHtr f 6 •f * UMtv * rsr.ve t exmr t /mnuo • mtrexc n /»wi
la şantierul 6 al T.C.H. este unul dintre tinerii ca conducte prin care apa in
K VERNISAJUL EXPOZI
— Am doi fraţi mai re, pe Ungă împlinirea dustrială pentru încălzit a- ŢIEI GAZETELOR DE PE '/.ulii de Casa pionierilor şi > |
şoimilor patriei Deva, a
mari care cînlă tot la ta profesională, reuşeşte să junge de Ia exploatarea mi RETE ŞI SATIRICE. La Clu prilejuit întîlnirea pionierilor *
ragot, la Casa de cultură dea existentei sale şi un nieră Ia fiecare apartament. bul sindicatelor din Sîlherla din şcolile municipiului cu i
Se economiseşte in felul a-
din 7.alău. Sora mal mică alt sens. Este unul din su cesta o mare cantitate dc a avut loc ieri vernisajul ex filme documentare pe a ceas- J
poziţiei gazetelor de perete
H DEPĂŞIRI DE PLAN. De
a învăţul chitara, iar ¡ra tele sau poate miile de ar la începutul anului, oame apă potabilă. şi satirice. Această manifes tă temă. Zilnic, cinematogra- \
tele mai mic iubeşte şi el tişti amatori care, după o- nii muncii din cadrul Oficiu B „O ZI PE LUNA CU tare are loc în cadru! con ful „Patria“ a găzduit ma- §
muzica. Şi mama cînlă. Are rele de muncă (şi pe şan lui P.T.T.R. Hunedoara şi-au COMBUSTIBIL ECONOMI cursului propagandei vizuale tinoe pentru pionieri şl şco-
şi aî gazetelor de perete —
voce frumoasă şi e cunos tier se lucrează 10!), sim- depăşit prevederile de plan SIT-'. Acesta este genericul faza pe Consiliul unic agro lari care au vizionat, pe lîn- >5
în sectoarele poştă, telefoa
ule-
iniţiativei
preluate
dc
cută la noi, la Zalău. le nevoia să-şi reverse ne, convorbiri telefonice au ciştii de la A.T.A. Brad, i- industrial Simeria. Cele mai gă filmele documentare cu % o
caracter materialist-ştiinţific,
Dragostea pentru muzică preaplinul sufletesc sub tomate, interurbane şi inter nlţlativă în cadrul căreia, bune gazele de perele, colec şi peliculele „Mama“, „Da- I
tivele de redacţie eu cele
e o moştenire scumpă su forma cintecului, spre naţionale, Ia telegraf ele. prin utilizarea judicioasă a mal bune rezultate, precum cii* etc. *
Combustibilului şi menţinerea
netului lui Gratian. După bucuria sa şi înaintarea te PRIN MUNCA PATRIO autoveliiculelor in perfectă şi colaboratorii acestora au
fost premiaţi.
TICA. Cetăţenii Corteju-
propria-i mărturisire în celor care-1 ascultă. lui, care locuiesc în blocuri, stare de funcţionaro, ei au
a SAPTAMlNA FILMULUI
drăgeşte mult muzica. Am contribuit prin muncă pa economisit peste 3 tone de DE EDUCAŢIE MATERIA
motorină şi 300 litri de ben
Înţeles şi de ce. Ascullîn- VIORICA ROMAN triotică la introducerea tmed zină. LIST-ŞTIINŢIFICA, organi-
r * /®wk t & smret a xemrr a ¿ ' .**** * «***> *• mw x W 9 MW <
r o ifsme t» .vzKMT ¿r «w, „ A