Page 18 - Drumul_socialismului_1980_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Ge 88 produce în ziua de producţie „Victoria“ Călan există
întreprinderea
La
o bună preocupare în vidiu Teuşan u în(eles şi
a personalului neproductiv direcţia recondiţionării Măreţia ideii ! a lost convins că aceasta 9.30 Curs de
şi refolosiri.i pieselor de
este solufia optimă, că la­
schimb. De ta începutul minorul va merge şi, după niolă
acestui an, aici s-au re­ 3.50 Curs de 1
De luni pinâ vineri in­ de radiatoare. Adevărat, Am cunoscut oameni montarea şi remontarea numai cîteva calcule, ce eeză
clusiv, ^adrele tehnico-in- deocamdată au fost şi sînt condiţionat 385 tone de pentru care uzina înseam­ reductorului 22. au confirmat valabilitatea 10.10 Telecinem;
luare
ginereşti şi administrative supravegheaţi, îndrumaţi piese. „Pentru recondi- nă adevărata pasiune a ideii, echipa de lăcătuşi 11,40 Cum vo
In acest timp, trăgăto-
de la I.V. Călan, în medie îndeaproape de personal ţionarea pieselor de existentei lor, o pasiune riiie de sîrmă din tară —• condusă de comunistul Ti- scriem coi
70 pe zi, lucrează direct în calificat însă tot atît de a- schimb şi a subansam- ce-şi Justifică sensul fru­ lici Gheorghe, de aseme­ 12.00 Concert <
producţie. „în siderurgie devărat este că producţia blelor realizate în între­ museţii prin nop(i de ne­ Buzău, Beclean, Cimpia nea muncitor care a par­ Creaţia po
vor al ari
este mai greu să închizi a crescut in aceste două prindere am cheltuit linişte şi căutări ce alun­ Turzii —■ solicitau insis­ ticipat la construcţia şi 13.00 Mozaic cu
tent sîrmă de S mm pen­
toate birourile chiar şi nu­ zile. Cu cît ? Contează mai 774 000 lei — sublinia gă somnul, prin zile în tru a nu-şi opri produc­ punerea in funcţiune a la- tistic — :
mai o zi, pentru că sînt puţin. Important este că Viorel Monda, inginer care lungi şi istovitoare ţia. De asemenea, exista minoarelor. de sîrmă din 17.00 Handbal i
multe de făcut care nu su­ oamenii aceştia vor învăţa şef meca.no - energetic. sînt elorturile practice, pericolul nelivrării sîrmei Hunedoara, a început Steaua B
Dacă am fi cumpărat
Ko linşi ta
portă amînare. Apoi, unde o nouă meserie pe care „în cele 385 tone de pie­ pentru ca în final, Ia ca­ pentru export, ceea ce montajul, reglarea şi ve­ bljana în
să repartizezi zilnic 345 de ziua de producţie“ vor cău­ pătul acestor îndeletniciri, ducea Ia penalizări în va­ rificarea reductorului nou. pionilor 1
oameni ? Prin urmare, ta să o aplice cu compe­ se, atunci investeam să apară răsplata bineme­ lută pentru neonorarea Schema nouă de lami­ Transmisii
dc la Pa
ne-am organizat astfel tenţă şi hărnicie. Pentru 7 622 000 lei. Economiile ritată. contractelor. Colectivul de nare a arătat că se re­ rilor
„ziua de producţie“ încît moment însă, Nicolae Şte- sînt uşor de calculat. oameni ai muncii din sec­ duc avariile din trenul 18,15 Finlanda
Aici, în marele combi­
eficienţa muncii noastre să fănescu, Vasile Pavei, Eu­ Dar cum le-am obţinut ? nat hunedorean, sau pre­ ţie, in frunte cu comuniş­ intermediar, prin iolosirea o mic de
De la începutul anului,
nu scadă, ci să atingă cote gen Dominte, Victor Vlada tutindeni in această tară, tii, au înţeles importanta cajei 9 + 10 în locul cajei 18,35 Săptămfna
mult superioare. Cadrele şi alţii au făcut lucruri ei sînt călăuzifi în pasul momentului. Fiecare om a 11 + 12 din vechea sche­ 18.50 1001 dc st
tehnice şi administrative mai simple. Pe lingă cele Recondiţionarea j vremii de măreţia ideilor pornit Ia căutarea soluţiei mă, iar folosirea reducto- 19.00 Telejurnal
au fost repartizate pe cele arătate au aprovizionat lo­ pe care le seamănă în Jur optime. Cu tofii au înfeles rului 21 în locul reduc­ 19,20 Călătorie
mea
5 zile şi pe echipe de mun­ curile de muncă cu ele- pieselor de schimb şi care, scbimhînd vechiul să lucreze zi şi noapte torului 22 a readus lami­ 19,45 Teleenciel
că — acestea fiind respec­ menţi, au înţeles ce este cu noul, sau chiar noul pentru rezolvarea proble­ norul la parametrii tehno­ 20.30 Film ser
tate, cunoscînd fiecare con­ „proba colectivă“ a ele­ — o importantă de azi cu ceva mai bun, mei. In lebra căutărilor logici proiectafi, astiel că lorii dc
cret ce are de lucru“ — mentelor, au executat lu­ aduc realizări deosebite. s-au încercai dilerile so­ luna octombrie s-a în­ pisodul 2
sublinia Dumitru Bucur, crări de confecţionare a cale de economii Pe cei despre care scriu luţii. Şelul secţiei, ingine­ cheiat cu un frumos suc­ 21,25 Varietăţi..
directorul întreprinderii. miezurilor pentru maşini- îi cunosc bine şi cu atît rul Iosil Tămaş, împreună ces pentru laminorul de nă — en
cal-umorif
La I.V. Călan, aşadar, se unelte. Inginerul Nicolae colective specializate au mai mult acest reportaj cu maistrul principal Mi- sîrmă nr. 3; onorarea tu­ 22.10 Telejurnal
contractelor
turor
spre
conturează o experienţă Ivaşcu, de la serviciul pro­ trecut ta o inventariere păstrează în rlndurile sa­ hai Mircea au calculat zi­ 22,:«) Crizantem
proprie care, spuneau in­ iectare tehnologică, cu spe­ atentă, ta fiecare loc de le un adevăr verificat de le întregi pînă în seri tîr- beneliciarii interni şi ex­ Laureaţi
terlocutorii noştri, va da cialitatea în sudui'ă, a tre­ muncă, ta fiecare maşi­ ceea ce a rezultat din e- terni. Aceiaşi succes s-a pârtiei pan
Iul de ro
rezultate bune. De fapt, cut efectiv la sudat de ar­ nă şi utilaj, a tuturor iortui unit — adică zeci zii o nouă schemă de la­ repetat şi în luna noiem­ a XlII-a
din prima zi roadele au în­ mături pentru lingotiere şi reperelor recondiţionabi- de mii de tone de sîrmă minare. S-a holărîl trece­ brie. 1980.
ceput să apară. Am vizitat racorduri de la gurile de le, stabilindu-se conco­ la laminorul nr. 3. rea laminorului pe noua Privesc laminorul dc pe
cîteva locuri de muncă vînt ale furnalului nr. 3. mitent şi tehnologia re­ ...La începutul lunii oc­ schemă şi primele canti­ postul principul şi dc Ia
unde personalul fusese re­ Este greu, încă din pri­ cuperării pieselor res- tombrie exista un mare tăţi de sîrmă de 6 mm au un capăt Ia celălalt, pe IE ADU
partizat. La atelierul mon­ ma săptămînă, de evaluat ! pective. Pe această cale semn dc întrebare ,,cum iosl încărcate în vagoane fluxul laminării, materia
taj al „Turnătoriei 1“, în munca acestor oameni din i am depistat 428 de re­ se va rezolva problema pentru trăgăloriile din fă­ BUCUREŞTI
îşi urmează drumul spre
două zile (marţi şi mier­ siderurgie, cert este că ea pere recondiţionabile. A- laminării sîrmei de 6 mm ră. translormare. Paralele, fag- dioprogramul <
curii, au lucrat 22 de oa­ nu-i inutilă. devărul este că dintre a- pentru benellciarH din ta­ Dar această schemă de Radio jurnal ;
presei; 8,10 Ci
meni la proba hidraulică cestea o parte nu se pot ră şi străinătate laminare avea un dez­ lele — două cile două diilor; 9,00 Bu
individuală a elementelor LIVIU BRAICA recondiţiona ta noi“. avantaj, unul nu tocmai — îşi modifică sub cilin­ 9,05 Audienţa
„Cunoscînd impor­ Avarierea unui redac­ dri coniiguratia, iar caja Buletin de şti
tanţa acestei acţiuni, tor principal la' caja 22, minor: scădea viteza de 22 — ultima din bloc — vis ta literară
Doine, baLad
LA „MARMURA“ SIMERIA ce preconizaţi în vii­ importat pentru lamino­ laminare dc Ia 45 m/s Ia iinisează rotundul de populare ; 11,0
tor ?“. „Să ne asigu­ rul de sîrmă nr. 3, ducea 35 m/s şi implicit produc­ ştiri ; 11,05 Al
Produse peste plan ia export răm într-o măsură mai Ia imposibilitatea lamină­ tivitatea laminorului, pen­ 6 mm, dovedindu-şi efica­ 11,25 Discotecii
Chiriac ; 11,35
mare necesarul de piese rii acestui profil. Frămîn- tru aceleaşi consumuri de citatea. Reduclorui dc ca­ ra radio-tv. ;
în valoare de 1,8 milioane lei valută de schimb astfel obţinu­ tăriie şi căutările 'au cu­ combustibil şi energie, in re este acţionată îşi ro­ de ştiri ; 12,30
te şi să finalizăm teh­ ieşte cu viteză pinioanete, ra folclorului
Colectivul de oameni ai tizează, printre altele, în nologiile prevăzute de prins conducerea uzinelor zorii unei diminefi, mais­ născîiul prin „măreţia u- Muzică de pro
De la 1 la 3
muncii dc la „Marmura“ livrarea suplimentară la noi. în cîteva luni vom nr. 4 şi nr. 5, toată sec­ trul principal mecanic nei idei“ torfu şi turafiu dian club ; l 1
Simeria a păşit în ultima export a 38 000 mp dale încheia lucrările de a- ţia laminorului dc sîrmă. Viorel Matei i-u sugerat ideală, iar eu trec mai nai ; 16,15 Ra
18,00 Orele se:
lună a lui 1980 cu însem­ mozaicale. Dacă la aceas­ menajare a unui atelier S-a încercai asimilarea inginerului Ovidiu Teuşan departe cu gîndul la oa­ hanul cu ciute
nate succese în produc­ tă cantitate mai adăugăm destinat recondiţionării angrenajelor în combi­ ideea înlocuirii reductoru- menii aceştia învăluirtdu-i in România ;
sonore ;
22,00
ţie. Astfel, după 11 luni şi cei peste 35 000 mp pieselor şi subansamble- nat şi în exterior, însă pa­ iui 22 eu reduclorui 21. in mantia unei infinite 22,30 Muzică d
dale mozaicale livrate be­
din acest an, muncitorii lor. Deja am realizat rametrii lor nu au iosl su­ Surprins dc ideea acestui admiraţii. Buletin de şi
neficiarilor interni, putem prin autodotare. fiind a- ficienţi pentru a le iace om cu o bogată experien­ Non stop mu
de aici şi-au depăşit sar­ conchide că harnicul co­ proape gata cu lucrările,
cinile de plan la export lectiv de Ia „Marmura“ o instalaţie de sudură durabile, o marc parte a ţă în laminoare —- peste VIRG1L VOIŞAN
cu 1,8 milioane lei valu­ va încheia acest an sub cu încărcare automată“. timpului pierzîndu-se cu 27 de ani de muncă — O- muncitor C.S.H. É P I N E S
tă, depăşire ce se concre- cele mai bune auspicii. L. CRIŞAN
DEVA : Pe
lui — seriile
Pentru un fânal bun al anului curent, pentru Moment solemn, de înaltă tria) ; Stop c
(Aria) ; HUN
vis Prăsi ey (
rebisla — seri
un demaraj optim în anul vsîîor ! conştiinţă, răspundere şi angajare rurgistul) ;
(Aria) ; Singu
toni (Const.ru
(Urmare din pag. 1) I.U.M. şi I.R.I.U.M. Petro­ nuri de consum alimentare, produsele fizice, sortimen­ (Urmare din pag. 1) portanţa evenimentului, i-a TROŞANI:
plus (Unirea)
şani — ta maşini pentru generate de o organizare tale. felicitat pe cei cărora Ii s-a la mansardă (
industria minieră, I.F.E.T. defectuoasă a muncii, a a- Să strîngem cît mai pu­ înmînat carnetul de mem­ Detectivul To
tone ciment, a adăugat şi Deva — 1a celuloză total provizionării şi a desface­ ternic cooperarea între u- cit anul viitor să se recu­ bru al O.D.U.S., cerînd in ca) ; LUPENI
(Cultural); Ca
în noiembrie un spor de şi lemn de mină, I.P.L. De­ rii produselor, de îngăduin­ nităţile economice din ju­ pereze 40 mc lemn de mi­ ţă (Muncitorcs
producţie, e drept, mai mic va — la mobilier din lemn, ţă faţă de unele stări de deţ, în spiritul tradiţiona­ nă, 50 bucăţi armături me­ acelaşi timp acestor orga­ Proba de mic
•— de 600 tone —, dar mul­ I.P.I.L.F. Haţeg — 1a con­ lucruri negative. lei solidarităţi muncitoreşti talice şi 100 ml linie C.F. ; nizaţii să muncească in aşa fârul) ; LON
«k
ţumitor pentru strădania a- serve din legume şi con­ ce-i caracterizează pe hu- economisirea a 500 kg ex­ fel încît să-şi aducă o con­ Decrfield (Mi
NOASA : Mlj
cestui colectiv, mai ales că serve din fructe, cu restan­ SE IMPUN nedo.eni, pentru a menţine plozibil ; recondiţionarea u- tribuţie cît mai însemnată chidere (Mun
volumul producţiei lunare ţe pe noiembrie şi pe 11 MASURI CONCRETE, ta cote ridicate forţa eco­ nor piese de schimb în va­ 1a realizarea importantelor RICANI : Mo
(7 Noiembrie)
a crescut mult în ultima luni. FERME, IMEDIATE nomică a judeţului nostru. loare de 1,5 milioane lei ; sarcini trasate de Congre­ nă seara, Irin
vreme. La var, plusul de O notă aparte în acest Totodată, se impune să nu executarea de reparaţii cu­ sul al Xll-lea al partidului şie) ; ORAŞT
producţie pe noiembrie este capitol al restanţierelor pe Timpul puţin care a ră­ slăbim nici o clipă pregă­ rente la utilaje în valoare si de al Il-lea Congres al pentru raţă ()
de 269 tone, iar pe 11 luni luna noiembrie o formează mas pînă ta sfîrşilul anu­ tirea producţiei anului vii­ de 300 000 lei ; strîngerea F.D.U.S. Ţepcş — seriil
ra) ; GEOAGU
•— de 12 201 tone. La pro­ C.S. Hunedoara şi I.V. lui trebuie folosit cu ma­ tor, să asigurăm de acum a 10 tone fier vechi ; e- rabilli (Casa
dusele amintite — excep- Călan, care au înche­ ximă grijă, exigenţă şi răs­ toate condiţiile — baza teh- fecluarea unui număr de ★ HAŢEG : A bl:
BRAZI *. Cam!
tînd energia electrică, uti­ iat luna trecută cu ne­ pundere. Printr-o mobiliza­ nico-materială necesară, în aceeaşi atmosferă de lungă ; CALA!
lajele miniere şi cimen­ realizări încheind un bi­ re generală, exemplară a desfacerea produselor, revi­ 240 ore/om 1a curăţirea şi sărbătoare, de emulaţie gheaţă (Casa
tul —, depăşirile de plan lanţ negativ pe 11 luni la forţelor umane, tehnice şi zuirea şi perfecţionarea u- înfrumuseţarea incintei pentru obţinerea de noi SIMERIA I
sînt consistente pe cele 11 majoritatea produselor fizi­ materiale, luna decembrie nor fluxuri tehnologice, pla­ (toate acestea peste preve­ succese în muncă, s-a des­ de dragoste
(Mureşul) ;
luni ale anului. poate fi încheiată cu pla­ sarea corespunzătoare a for­ derile planului). făşurat şi adunarea pentru Barklcy de
ce de bază : cocs, otel, la­ (Lumina).
minate, calcar — C.S. Hu- nul realizat 1a majoritatea ţei de muncă pe verigile La adunările celor două inmînarea carnetelor de
UNITĂŢI cu restanţe produselor fizice, cu recu­ de bază ale producţiei ma­ organizaţii a luat parte to­ membru al Organizaţiei De­
LA PRINCIPALELE nedoara ; cocs, fontă, utila­ perarea unor restanţe. Nu teriale, întărirea asistenţei varăşa Didona Horia, pre­ mocraţiei şi Unităţii Socia­
PRODUSE je de turnare pentru oţe- este uşor. S-a instalat şi Lotc
lării, radiatoare (noiem­ tehnice pe toate schimbu­ şedinta Comitetului jude­ liste unui număr de 38 «dCEBwSBfl
Plecînd cu handicap în brie) — I.V. Călan. O serie vremea rece, care pune o rile — pentru respectarea ţean al Organizaţiei Demo­ muncitoare şi muncitori de
realizarea planului fizic, de greutăţi şi neajunsuri, serie de probleme, îndeo­ riguroasă a tehnologiilor de craţiei şi Unităţii Socialis­ te secţia velur a întreprin­ Rezultatele
sortimental, încă din pri­ începînd de ta nepunerea sebi în compartimentele de lucru, disciplinei muncii şi te, căre, vorbind despre im­ derii „Vidra“ Orăşlie. decembrie 198
Kxtr. I : 82,
mele luni ale anului, între­ la termen în funcţiune a aprovizionare şi transport. normelor de tehnica secu­ 68, 40, 28, 75.
prinderi ca Fabrica de în­ unor obiective ori neatin- Dar trebuie acţionat cu a- rităţii —, încît anul 1981, Exlr. a II-.
călţăminte Hunedoara, Ţe- gerea parametrilor proiec­ tenţie, în funcţie de fieca­ întregul cincinal viitor să 80, 11, 77, 70,
Fond total
sătoria de mătase Deva, În­ taţi, pină 1a neasigurarea re situaţie în parte, trebuie demareze sub semne bune 829 730 lei.
treprinderea de bere Haţeg, dotării tehnice corespunză­ luate cele mai bune mă­ din prima lună, din prima Consfătuiri de lucru
I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni, u- toare, aprovizionarea de- suri, operative şi eficien­ zi. Aşa cum sublinia tova­
nele exploatări miniere din f 'ctuOB® cu materii prime te, în lumina- orientărilor răşul Nicolae Ceauşescu, un
,
Valea Jiului nu au reuşit şi nrateriale, cu agregate date de secretarul general accent cu totul deosebit Zilele trecute, secretaria­ sului al Xll-lea al partidu­
să redreseze situaţia pro­ de balastieră, legume şi al partidului, tovarăşul trebuie acordat pregătirii tul Comitetului municipal lui, din consfătuirile de lu­ Timpul pro
ducţiei, adăugind şi în lu­ fructe, ca şi deficienţe de Nicolae Ceauşescu, la Con­ condiţiilor planului pentru de partid Deva a organizat cru de ta C.C. al P.C.R. ziua de 6 dec
na noiembrie nerealizări natură organizatorică şi dis­ sfătuirea de lucru de ta export, să se insiste pe o consfătuire de lucru ta O consfătuire similară a mc rece, cu
de plan ta cele acumulate ciplinară sau abateri dc ta C.C. al P.C.R. din 3—4 de­ toate căile pentru finaliza­ care au participat cadrele mai avut loc cu activul de mineaţă gero
fi variabil. V
pe zece luni, la încălţămin­ tehnologiile de lucru şi de cembrie a.c., încît în toate rea cppţvacteior cu parte­ din domeniul muncii orga­ partid, consiliile profesora­ sori slabe,
te, ţesături din mătase, be­ 1a prevederile contractuale sectoarele de activitate an­ nerii externi, să se facă to­ nizatorice de partid şi din le şi îndrumătorii organiza­ va sufla mod
re, fire de vîscoză, cărbu­ de livrare a produselor — gajarea şi abnegaţia mun­ tul pentru creşterea pro­ compavti meritele de perso­ ţiilor de masă din liceele şi Temperatura
citorească să se rpamleşţe
cuprinsă într
ne brut şi net. Pe parcurs toate au condus ta nerea,li- ducţiei ta export, in para­ nal ale întreprinderilor şi şcolile generale ale muni­ minus 13 gi*c
au intrat în acest pluton zarea sarcinilor de plan pe plenar, exigent şi respon­ lel cu diminuarea cît mai instiluţiilov outpieipîvJui. A cipiului. Consfătuirea a pus coborîte, iar
şi I.M.C. Bîrcea-Deva — ta luna noiembrie şi pe 11 lupi sabil, să se amplifice suc­ fost dezbătut modul în care maximă într<
minus 3 grac
Un mare număr de produ­ cesele de pipă, ap iun, să se mult posibil a Importurilor. activitatea organizatorică de un accent deosebit pe în­ ridicate. Ceai
se (prefabricate din beton de către unităţile citate. încheie luna decembrie, tri­ Să se acţioneze toate pîr- partid este implicată în tărirea ordinii şi discipli­ re noaptea
armat, panouri mari, tu­ Restanţe de 1a începutul a- mestrul IV şi anul 1980 cu ghiile pentru începerea în nei, pe integrarea şcolilor mai ales pe
log de servii
buri de presiune, produse nului se înregistrează şi la planul îndeplinit 1a toţi in­ cele mai bune condiţii a a- înfăptuirea sarcinilor izvo- în activitatea economico- cenco.
din b.c.a., vată minerală), alte produse fizice şi bu­ dicatorii de plan, ta toate nului şi cincinalului viitor ! rîte din hotărârile Congre­ socială a municipiului.