Page 19 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 19
O ® SlMBÁTÁ, 6 DECEMBRIE 1980 Bag. 3
V
(Urmare din pag. 1) părinţii lor din complexul • PRIMIRI DE PIO toare pentru personalita
zootehnic vor munci mai NIERI. Elevii clasei a tea artistică a lui Hiller :
liniştiţi, mai cu spor, mai lf-a B (înv. Paraschiva regizorul abordează cu o
punde muncii de lucrător dornici dc a răsplăli cu Lup) dc la Şcoala genera mină absolut sigură regis
in zootehnie, o muncă cu lapte bucuriile vieţii. „S-au lă nr. 2 Brad, au trăit un trul dificil ai comediei
caracter permanent. In iacul pentru noi de toate eveniment deosebit. La complexe (presupunînd
toamna anului trecut, una — de Ia casă, magazin casa memoriulă „Crişrtn“ LEONID DIMOV trage in crusta unei ironii prezenta tuturor struţuri
din doleanţele acestor oa pină ia club şi grădiniţă. din satul cu acelaşi nume, înţelepte. De aceea, viziu lor ce ţin de sfera comi
meni a iosl înfiinţarea li Condifii in sat ca la oraş. au iost primiţi primii pio nile sale palpită în imen cului : situaţia, caracterul,
nei grădinife cu progrum Adică, noi să nu recu nieri, constiluindu-se în sele materii ale unei ne limbajul); ioioseşte în
prelungit, pentru a nu mai noaştem asta ?“ — şi în acest iei detaşamentul ,TEXTE // linişti transmisă parcă şi
avea, peste zi, grija copii trebarea lucrătorilor din clasei a If-a B. Cuprinşi de obiectele care năvălesc, mod predilect adori de
lor. Ea a fost obiectul u- fermă e un imperativ al de emoţie, noii pionieri intr-un virtej iuhulos, gra primă mină, capabili să
nei dezbateri in adunarea angajării lor. au prezentat în faţa casei Apariţia volumului „Tex tie lanleziei înscenărilor, materializeze o concepţie
generală a muncitorilor Cine n-a văzul Bjrcea memoriale un frumos pro te“ (în colecţia „Cele mai demitizind uneori -brutal regizorală de marc mobi
din luna februarie. Pre — complexul — ar crede gram artistic. (Aluniţa Lu- frumoase poezii“), a lui realitatea : „Dar, iată, oco litate, urmărind cu con
luată in consiliul oameni că uşa a fost mereu. Dar (escu, — clasa a Vlll-a B, Leonid Di mov ne pune in lind pădurea/ E chiar tram secventă obiectivul une
lor muncii, problema gră nu, acolo este mina de Şcoala generală nr. 2 Ia(a unei puternice pre vaiul nostru 2/ Şi chiar voiaş al umorului rafinat.
diniţei a devenii obiectiv gospodar, de părinte am Brad). zente a poeziei actuale. Isus zîmbind aiureai Sus, De această dată, Arlliur
de realizat in cursul a- zice, a celor care au iosl Uşor dc recunoscut, a- pc platforma dinapoi Hiller evoluează pe pis
t celor ceslui an. Am preluat — puşi să organizeze şi să ceaslă poezie manifestă („Tramvaiul 2“). tele generoase ale unui
ca să zic aşa — n/.şie sar îndrume munca. La mater
ică cini familiale: deschide nitatea complexului, dală De la subredacţiilei un adevărat cult al însce Pu{inc sini numele de scenariu cu accente emi
nării. O lume heteroclită poefi care să aibă în liri
rea unui magazin ulinien- în funcţiune in miezul ve- namente satirice semnat
în care mişună nenumăra că un univers a/ii de preg de Andrew Bcrgman. Rî-
ţ.ara pioniereşti * * * IV- V— tele liinfe şi lucruri, o lu nant şi, totodată, util de sul pc care îl stîrneşte
me in care orice linie dc insolit. povestea bizară, cu uluzii
« 7 egulă- Leagănul copiilor demarcaţie e abolită — ia TIBERIU DĂIONI I runspurenlc la practicile
tă universul poeziei lui
— e- Leonid Di mov. V iziunilc maliole, dar mai cu sea
a COLABORARE. Intre podului nu au tenta întu mă la iegăluritti cordiale
n-octur- ,CUSCftll'
muzi- sera de Hori din oruşul necată, obişnuită proiec între Cosa Nostru şi C.I.A.,
tar, organizarea unui ves rii, viteluşii de o oră sau Brad şi cercul „Micii na ţiilor de acest gen, grafie este prin excelentă de in
tiar, a unui club unde să dc 5 10 zile, inimoşi şi tura Uşii" din clasa a unei ironii sub cure cu tenţie. Hiller, bazîndu-se
ne intilnim din cind în cura(i, primesc în cuşele IV- a A (înv. Elena Goid- greu transpar irizările -Arthur tliller şi-a înscris
invitaţi cind să mai stăm de vor îngrijirile şi hrana. „A- slein) de la Şcoala gene pc scenariul lui Bcrgman,
' eş ti va- sumbre. Sub dinamica len numele în conştiinţa cine- realmente ciuruicşte cu să
, ediţia bă, asigurarea asistenţei ceasta-i grădiniţa noastră rală nr. 2 Brad s-a stator tă, riguros articulată a iililor prin cîteva titluri
•govişte medicale şi grija Iu(ă de — se mîndreşle şi are cu nicit o colaborare rodni versurilor, participăm la de răsunet, ca „Love Slo- geţile satirei zidul aparen
cop t — grădiniţa care va ce! — medicul veterinar, că. Aslfel, multe din şe un spectacol halucinant, ry", „Provincialii“ şi „O- telor, integritatea căruia
veni direct in sprijinul oa dr. Dorel Radu, suiletul dinţele cercului se efesiă- de un iasl asiatic, aş zice, mul din La Maneliu“. Du asie păstrată cu o larisei-
şoară în seră. Cu această
menilor muncii, dur bine complexului, cum spun cei ocazie, alit tovarăşa învă I! în care euf liric e mereu minică seara am pulul ve că străşnicie. Narînd cu
înţeles şi al educaţiei fii care-l au in preajmă, ca prezent, chiar sub lălă- dea pe micile noastre e- elegantă inimitabilă un
lor lor. In aceste zile gră şi pe medicul epizootolog ţătoare cit şi lucrătorii zuirea decorurilor somptu crane adorabila comedie nwtrapaz/ic de anvergură,
,00 Ra diniţa îşi va deschide por Gh. Puşcău. in preajma a- serei, explică elevilor mul oase. E o poezie care, a- „Promile-i orice". „Cuscrii“
ţii; 7,00 ţile-. cestor oameni am încer te taine din lumea plan cu toate implicaţiile ulte
Revista parent, îşi asumă realul — avind în distribuţie rioare ale acestuia, Hiller
i melo- Aşadar, in aceste zile, cat acei sentiment pe ca telor. (Alin Fumurescu — imediat, însă sub drape mima sonore ca Peler
le .ştiri; Ia Blrcea Mare se va inau re ¡-am avut în lata îngri clasa a VUI-a, Şcoala ge se amuză in „Cuscrii", co
; 10,00 gura grădiniţa cu program jitoarei F lorica Andrăşel, nerală nr. 2 Brad). riile grele prin care poetul Palk, Alan Arkin şi Ri- pios, pc seama secretelor
,05 Re- îşi cenzurează oarecum a- chard Libertini - este lot
10,40 prelungit a^.A.S. Simcria, femeia penfru care grija de la C.I.A., urmărite de
jocuri unitate „de invidiat“ — şi sănătatea animalelor nu 0 PE URMELE EROI fectele, simţim necontenit o comedie, cel puţin la astă dală din perspectiva
et-in de cum se entuziasmează e- Înseamnă nici mai mult LOR. Pionierii din dusele o melancolie a unei sensi iei de bună ca cea vizio
îlturaJ ; V— VIII de la Şcoala ge ridicolului ni mi ci lor.
Corina duculourea Mar ia To mo nici mai puţin decit leri- bilităţi care, în lata asal nată la Iv. De-aici rezultă
premie- dali, care a muncit mult cire. nerală Vuleci Brad au rea turilor din preajmă, se re două concluzii, ediifea- AL. COVACI
Buletin In preajma oamenilor lizat o reuşită drumeţie
conioa- aici pentru a vitatizu şi sub genericul „Pe urmele
i ; 12,45 'înfrumuseţa instructiv fie din complexul de Ia Bir-
lâ; 13,00 care încăpere. Dc ce n-ar cea Mare privirile ingine eroilor" la casa memoriu
0 Meri- rului Georgci Ră/Van a- lă „Crişan" din satul Cri-
uliojur- ii dc invidiat o grădiniţă şan. Ajunşi ia destinaţie,
ording ; dinlr-un sat care dispune veau acea irizare caldă şi
20,00 La dc microcabinele politic, frumoasă pe cure i-am după ce au străbătui un
0,30 Azi, surprins-o şi cind no-a drum de 5 km peste deal,
Cadenţe matematic, pentru dezvol pionierii au primii expli
>jurnal ; tarea vorbirii şi comuni vorbit despre studenţii
s ; 24,00 cării, livrare multiiunclio- Dana şi Dănut, Hh săi, co caţii documentate, înlre-
0,05—G«O0 de piii aceia Inimoşi pe care gindu-şi cunoştinţele de
nocturn. nal pentru orele
cursuri, dc joacă, masă, i-arn irit îl nit Întotdeauna spre istoria acestor locuri.
odihnă (pătucurile rabata printre elevii, pionierii şi (Simina Nicolue, Daniela
bile, cu uşlernuturi ima ulcciştii dc frunte. Şi tare Nicula, pionieri. Şcoala
culate, sIau ascunse pesle ne-a iosl dragă acea iri generală Valea Brad).
zi în dulăpioare anufne zare! Să te simţi acolo,
e vintu- printre oamenii cu care O MACHETA S/:M\-
I (Pa confecţionate), cu cabine EOR. Pionierii din cadrul
la masă te melodic (al cadrelor munceşti, la fel ca şi cu
HA; El- didactice) şi medical, cu ai tăi, cei dragi, cei u- Casei pionierilor şi şoimi
a>; Bu- bucătărie dotată cu apa pr opiul i. lor patriei din Brad au
;i (Sidc- realizai o inimoasă ma
e glorie ratură şi tacimuri din Am plecat din Bircea chetă a gazetei „Sema
tre prie- inox, cu spălătorie, uscă- Marc fără a mai avea
) ; PE- lorie. vestiare şi grupuri nostalgia leagănului agă for", cu un interesant
slatic în ţat de grinda casei. Pur sistem tuncfional electro
dere de sanila c pcnlra leliţe şi mecanic de schimbare a
embrie) ; pentru băieţi, cu apă cu tam în suflet imaginea li
Republi- nei grădinile „de invidiat“ culorilor la machetă aşa
abirintul rentă, caldă şi rece, cu... cum există şi la „Sema-
le ghea- cu dc ţoale. Cind 50 dc şi a unor oameni pe care iorul“ mare. (l.iliana V işa,
ULCAN: ar trebui să-i aşezăm în
(Lucea- copii vor umple cu larma inima paginii, acolo unde clasa a Vlll-a, Şcoala ge
Bobby lor Veselă aceste încăperi, nerală nr. 1 Brad).
; ANI- însăşi viata ii aşează.
la des-
sc) ; U-
u noroc
\D: Bu- Noi construcţii moderne in centrul municipiului Deva.
ţaua ro- Koto: POSTOl.lCA BENA
Capcană Oameni puşi pe drumuri, din cauza necunoaşterii
) ; Vlaci
(Flacă-
: Mizc-
ultură) ; celor ce trebuiau să cunoască
^pular) ; avansată de ebrietate în
de cy. .’Să jură. lovesc in stingă şi
Lstele de Numeroase sesizări şi re încetează înaintea efectuă are dreptul la urf’ concediu Crişcior, I.S.C.I.P. Orăştie, în dreapta. Dai; organele
ultură) ; clamaţii sosite pe adresa Fabrica de confecţii Vul
noapte rii concediului pe anul ca de odihnă de 24 de zile de ordine sînt prompte in
ile î-il Direcţiei judeţene pentru lendaristic respectiv se fa lucrătoare. can, Şantierul construeţii- intervenţie. Curind, totul
Familia probleme de muncă şi ocro ce potrivit prevederilor art. Am dat aici, succint, cî montaj electrocentrale De reintră în normal. Beţiva
roadway tiri sociale se referă la mo 19. lit. a din Legea 26/1967. teva exemple, fără intenţia va, Agrocoop Deva, Fabri e în stare de ebrietate. nii : Augustin Şandor, Pe
dul de calcul şi acordare a Articolul 81, al. 6, din Le de a transforma articolul ca de nutreţuri combinate Un păhărel şi încă unul, tru Brumar şi Emil Nicu
drepturilor de concediu le gea 14/1972 privind organi într-o lecţie de legislaţia Mintia. I.C.S.A.P. Hune şi-apoi numărul lor l-a la, au fost trimişi în faţa
gal de odihnă. Ne asaltează zarea apărării naţionale a muncii. Ceea ce vrem să doara. uitat. Cind s-a trezit din instanţei de judecată. Fie
pur şi simplu scrisori şi ce R.S.R. prevede compensa subliniem este necesitatea Studierea, cunoaşterea şi beţie, Mircea Cârcel, un care a fost condamnat la
tăţeni care cer lămuriri pri respectarea cu stricteţe a tînăr de 19 ani, neînca cile o lună închisoare
•li din 5 vind compensarea în bani prevederilor legale privind drat în muncă, se afla în contravenţională.
a concediului de odihnă în
l, G9, 31, CUNOSCUTA acordarea concediului legal faţa organelor de anchetă
situaţia in care raporturile de odihnă, respectiv a Le pentru provocare de scan « Hoţul nu era singur.
, 83, 43, de muncă cu unitatea în gii 26/1967 şi a altor acte dal în localuri publice. Relatam la această rubri
cetează înaintea efectuării că despre prinderea hoţu
tîşligurl : normative este o obligaţie Faptul că se afla în stare
concediului pe anul calen care derivă din sarcinile de ebrietate n-a consti lui care, în 1977, a intrat
daristic respectiv ori în si de serviciu ale acelora ca tuit circumstanţă atenuan prin spargere în magazi
tuaţia în care tînărul înca rea în bani a concediului cunoaşterii profunde a le re prin natura posturilor tă. Judecat la urgenţă, nul ferometal din Călan.
drat nu şi-a efectuat conce de odihnă neefectuat de gilor referitoare la relaţiile pe care le ocupă, trebuie şi-a primit pedeapsa me Date mai recente arată
diul de odihnă şi este che recruţii' chemaţi la incor de muncă de către toţi cei să le aibă în atenţie. ritată : 2 luni închisoare că, de fapt, hoţul Gheor-
mat pentru încorporare. De porare. puşi să le aplice în între ghe Mircea Davidoiu, nu
pentru Privind dreptul la con prinderi şi instituţii. Din De asemenea, conduce contravenţională. Scump, era singur, ci împreună
ie : Vre asemenea, nu puţini sînt rile unităţilor trebuie să dar poate îi va veni min
te şi di- cei care ne întreabă care cediul legal de odihnă al păcate, aceştia nu cunosc, acorde toată atenţia modu tea Ia cap. cu Nicolae Vasile Davi
Cerul va este dreptul, la concediul pensionarilor de invalidita ori nu respectă prevederile doiu. Aşadar, dacă obiec
dea nin- legal de odihnă al pensio te de gradul IU încadraţi legale referitoare la acor lui în care se respectă pro o Scandalagiii. Era î.n-
e. Vîntul gramarea concediilor de o- tr-o seară, în staţia C.F.R. tele furate atunci şi le-au
lin nord. narilor de invaliditate gra în muncă cu jumătate de darea dreptului de conce dihnă, modului cum acor Simeria. Lume multă, că împărţit juma-juma, pe
nă va fi dul III. încadraţi în'mun normă, aceştia beneficiază diu legal de odihnă, aşa
îus 10 şi de numărul total de zile cum rezultă din scrisorile dă drepturile legale şi să lători în tranzit. De-odată, deapsa pe care o va ho
ocal mai că cu jumătate de normă explice celor care au ne undeva, se iscă un scan tărî instanţa de judecată
•»peratura şi cum se calculează in de concediu la care au unor persoane încadrate în
tus 0 şi demnizaţia de concediu în dreptul, în funcţie de ve muncă sau constatate de lămuriri, orice problemă dal. Cîţiva tineri, în stare o vor căpăta întreagă.
cal mai astfel de situaţii. chimea totală în muncă. organele noastre de control legată de legislaţia muncii.
depune- Rubrică realizată cu sprijinul
llmlneaţa Spre exemplu, compen Astfel, un pensionat de in la un însemnat număr de Inspectoratului iudefean de interne
Moteoro- sarea în bani a concediului validitate gradul III. care unităţi, dintre care amin lOSIF MARIŞ şi Procuraturii iurlctcnc
L. Pron- de odihnă în S’tnaţia în are o vechime totală în tim : Cooperativa „Viaţă şef oficiu
care raporturile de muncă muncă de peste 20 de ani, nouă“ Orăşlie, U.U.M.R. in cadrul D.P.N1.0.S.