Page 2 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI !
Acţiunea d@ iarnă a ziarului în zootehnie
Creşterea continuă a eficientei
t
® j. H B . v r . B B
propagandei vizuale si activitafii sînt îngrijite animalele 9,00 Tel,
* * CUM sînt ‘gospodărite -turalei© ? io,IM) Juc Fiii
10.15
gazetelor de perete şi satirice cha
util
11,25 »os
luai
Aceasta a fost tema con şat în organizarea propa din păcate se ¡nai întâlnesc Ici 8 căpiţă de fin să nu mai rămină pe cîmp! ţhw
leal
sfătuirii care a avut loc gandei vizuale, în activita — la I.T.A., I.P.I.C.C.F., ÎS,05 Toi.
¿¡lele trecute la Casa de tea cu gazetele de perete cooperativa meşteşugăreas tari
cultură a municipiului De şi satirice organizaţiile de că „Mureşul“, B.J.A.T.M., Este ştiut că ăe modul comunale Pui, Sălaşu de de prost făcute incit s-au 16.30 Cur
va', cu prilejul finalizării partid, sindicat şi ale G.I.G.C.L., pe unele şantie cum se îngrijeşte fiecare Sus, Unirea şi .SÎntămăria- dărîmat .şi apa pătrunde în 16,50 5>mj
17.15 AJn
etaoei pe municipiu a con U.T.C. de la I.E.C. Mintia, re de construcţii, I.C.S.A.P., unitate pentru a-şi asigura Grlea, deşi ele poartă răs ele transformând nutreţul 17,60 cm
cursului judeţean al propa I.P.E.G., Şantierul II con unde numărul ediţiilor este furajele de care are nevoie punderea pentru realizarea în gunoi. în depozitele de 18,20 Ulei
pini
gandei vizuale, gazetelor strucţii al T.C.H., S.U.T., sub cel »revăzut de regu pentru hrana animalelor în sarcinilor de producţie în furaje ale acestor unităţi ţări
de perete şi satirice, ediţia I.R.E., Lotul 21 al Şantie lament, iar conţinutul ar perioada de stabulâţie, de agricultură. De ce n-au luat este multă dezordine şi ri voll
1980. Concluziile prezentate rului II al T.C.H., Ţesăto- ticolelor nu corespunde ce pinde realizarea sarcinilor măsuri pentru ea toate sipă. Acestor stări de lu 18.30 Will
cu privire la modul în care ria de mătase, Comitetul rinţelor. Insuficient s-a ac de producţie în zootehnie. cooperativele agricole să cruri trebuie să li se pună 13.00 Tel«
13.30 Act
s-a desfăşurat concursul pe comunal de partid al co ţionat în toate unităţile Şi în Consiliul unic agroin transporte şi să depoziteze capăt neîntârziat. Organele 20.00 Int«
întreprinderi, instituţii, co munei Cîrjiţi ş.a., care, de pentru creşterea viabilităţii dustrial Haţeg sînt organi la timp furajele, de ce comunale de partid, consi ,20,20 Ani
mune si municipii, precum fapt, au şi ocupat primele vitrinelor calităţii care zaţii de partid şi conduceri n-au tras la răspundere şi liile populare trebuie să ac 20.30 Sea
şi luările de cuvînt ale locuri în concurs. Mai funcţionează încă greoi, fă de cooperative agricole de sancţionat pe cei vinovaţi ţioneze neîntîrziat, iuînd ce
hov
participanţilor la consfătui bine decît la precedentele ră operativitatea necesară. producţie care, printr-o bu conform prevederilor legii ? toate măsurile pentru mo vizi
re, au reliefat că în acest ediţii s-au prezentat I.F.E.T.. S-au reţinut din conclu nă organizare a muncii şi La aceste întrebări aştep bilizarea forţelor şi mijloa 22,03 Te),
an concursul a cuprins în Direcţia judeţeană de poş ziile prezentate în consfă folosirea la transport a mij tăm răspunsuri faptice. celor de transport pentru
treaga propagandă vizuală, tă şi telecomunicaţii, coo tuire sarcinile ce revin or loacelor mecanizate şi a a- în acelaşi timp, în unele ca tot finul care se mai
acordîndu-se un loc prio perativa meşteşugărească ganizaţiilor de partid, sin tel-ajelor, au reuşit — lu- unităţi nu se manifestă su află în cîmp să fie adus
ritar panourilor de popu „Progresul“. O atenţie deo dicat şi ale U.T.C. pentru crînd şi duminica — să ficientă grijă, răspundere în depozitele de furaje în
larizare a sarcinilor de sebită s-a acordat îmbună îmbun ă tă ţi rea con t i n uă a siringă şi să depoziteze in şi preocupare pentru buna cel mai scurt timp, cit şi
BUCU1
plan, a angajamentelor în tăţirii propagandei vizuale propagandei vizuale cu cămările fermelor zooteh păstrare şi gospodărire a pentru protejarea clăilor, Uioprogr
întrecerea socialistă. De a- şi în unele şcoli ale muni toată aria de forme care nice toate furajele de pe nutreţurilor. Aşa de exem pentru buna păstrare şi Radiojur
semenea, s-a pus accent pe cipiului : şcolile generale îi aparţin (gazete de pere eîmp. Aşa au procedat plu, la brigada din Băi eşti gospodărire a nutreţurilor, presei;
creşterea numărului şi îm nr. 1 şi 2 (locul 1J, şcoala te şi satirice — panouri, C.A.P. Silvaş, Haţeg, Liva- a C.A.P. Pui, la cea din pentru înlăturarea risipei. diilor; 9
9,03 Kăs]
bunătăţirea conţinutului generală nr. 3 (locul II), grafice, lozinci, vitrine ale dia, Sîntămăria-Orlea, Rîu Ohaba a C.A.P. Sălaşu de Iar cei care nu-şi fac da lor ; 10,<
concret al lozincilor, che Şcoala generală Şoimuş (lo calităţii etc.), astfel incit Alb şi Sălaşu de Jos. Jos şi la brigada din Cio- toria, nu-şi îndeplinesc a- 10,05 AH
mărilor, calculelor pentru cul III}, unde gazetele de ea să corespundă cerinţe Sînt însă şi unităţi care, peia a C.A.P. Sîntămăria- tribuţiile ce le au Sa fie 10,25 Ati
Mioriţa,
atenţionarea şi mobilizarea perete ale U.T.C., „Sema lor actuale, să-şi aducă o lăsând pe mâine ce puteau Orlea, precum şi la C.A.P. traşi la răspundere. fie şi ft
oamenilor muncii din mu foarele“ pionierilor se con contribuţie cit mai constan face azi, au şi acum mari Unirea, şirele au fost aşa N. ZAMFIR de ştiri
nicipiu la îndeplinirea can stituie în prezenţe active tă la realizarea sarcinilor cantităţi de fin pe cîmp. La „U“ : Ai
Buletin
titativă şi calitativă a sar printre formele şi mijloa economice, politice şi socia nivelul consiliului se mai comoara
cinilor de plan. cele muncii politice de le stabilite de Congresul a) află netransportată 20 la 13.00 De
A sporit numărul între masă care au influenţat Xll-lea al partidului. sută din cantitatea de fin Clubul c
diojurna
prinderilor, secţiilor, şantie pozitiv ridicarea nivelului VASILE PÂŢAN rezultată din prima coasă. economi
relor de construcţii în care instructiv-educativ în şco Or,' supuse intemperiilor, româneş
propaganda vizuală are o lile amintite. Nesatisfăcă- ■k căpiţele şi-au tot micşorat tul incdi
de ştiri
înfăţişare concretă, mobili toare preocuparea pe aceas volumul şi o mare cantita zinul fe
zatoare, un mai mare grad tă linie la şcolile generale Şi la Haţeg s-a încheiat te de fîn s-a depreciat. A- mele et
de diversificare, este rea nr. 7 şi 8, la liceele nr. 2, etapa orăşenească a con ceasta din cauză că miile 18.00 Or,
meni f<
lizată în forme grafice co 4, 5 şi pedagogic. cursului propagandei vizua de tone de fîn stau pe Ciobanii
respunzătoare. S-a subliniat însă că mai le, gazetelor de perete şi cîmp de aproape trei luni. peisaj ii
De asemenea, în actuala există unităţi, secţii şi co satirice, a epigramei şi ca Ştiindu-se acest lucru te rnn ; 20,
tului ro
ediţie, multe gazete de pe mune (Veţel, Şoimuş), unde ricaturii. între cele 16 ga întrebi de ce conducerile morabili
rete şi satirice au desfăşu propaganda vizuală nu ac zete prezente la concurs C.A.P. Pui, Nucşoara, fi 1 decern
rat o activitate bună, au ţionează cu suficientă opor s-au evidenţiat prin conţi nirea şi Sînpetru îşi per letin de
diane n
depăşit numărul de ediţii tunitate pentru a oglindi nut, tematică şi eficienţă, mit să risipească furajele, ş UiRilrc
prevăzut de regulament, preocupările colectivelor de cele de la Abator, coope tot amînînd de pe o zi pe zi intr-<
articolele, epigramele, no muncă sau de cetăţeni la rativa „Retezatul“ şi Pre- alta transportarea şi buna Nou sto
tele satirice publicate avînd ventoriul Nalaţi, gazelele lor conservare ? Grav este
un conţinut mai bine an îndeplinirea exemplară a satirice de la Secţia de mo
corat în problemele cu ca sarcinilor politice şi econo bilă, Autobaza Haţeg, şcoa şi faptul că toate acestea
re se confruntă colectivele mice ce le revin. Asemenea la generală şi liceul agro se petrec sub ochii îngădui
întreprinderilor. S-au deta aspecte s-au întîlnit — şi industrial. tori ai consiliilor populare DEVA
(Patria)
vară (Ai
El vis P
Personalul telinlco-lngfnereso şi administrativ lucrează efectiv r argus tul
Testul !•
M iz crabi
în fotografic : Căpiţe de fîn care se ,, top esc“ văz ini PETROŞ
ochii şi sc degradează tot aşteptând doar, doar se vor In- In plus
o producţie o zi pe săptămîna, obţinînd rezultate deosebite duru cei de la C.A.P. Pui să le pună la adăpost de intern- bric) ; *
re ncob
perii.
publica)
Deerfiel'
torul ; <
CAN :
(Urmare din pag. 1) Nu sînt afirmaţii nefon tru flacoane de medica maşină de găurit prin co Nemo 0
date. în secţii se lucra in mente, tehnicianul princi ordonate, iar maistrul prin nişiii (J
tens. Merceologul Grigore pal Ioan Corpade, care lu cipal Dumitru Doinaru a NEA : ]
e timpu
Negrea executa la o maşi cra la platouri imitaţie cris rul) ; A
— Aş vrea să remarc li tal, maistrul principal lucrat la o importantă ma unde ni
nele elemente care ne a- nă de injecţie cu comandă triţă care realizează produ (Muiicit<
programată navete pentru Gheorghe Munteanu, sub-
patru s -
vantajează şi pe care ne sticle. în cinci ore reali inginerul Pavel Dînşoreanu. se pentru export. şie) ; O
străduim să le punem în zase 180 de bucăţi, în va — Această idee este ex {Urmare din pag. rii (I
(Flac&ra
evidenţă cît mai bine, pre- loare de 7 380 lei. „Sper ca — Dar dacă nu aveaţi azi celentă — considera ingine U N I R E A Siberiad
cizea-ţ Ion Socaciu. întru în următoarele trei ore să asemenea forţă, la maşinile rul Nicolae Rusu, şeful sosise aici cu soluţia pen (Casa cl(
cât în cele două secţii ale mai fac vreo sută de nave de injecţie ar fi lucrat alt secţiei sculărie. Cadrele tru tratamente fito-sanitare, piji să se prezinte tot a-tit Operaţia
iar) ; B
uzinei de mase plastice a- te, cu ceva mai mult decît cineva sau ele ar fi stag tehnico-inginereşti ţin ast ne explică : „In locui vişi de bine ca şi colegii lor nui greJ
vem un mare număr de făcea muncitorul de pe a- nat ? — l-am întrebat pe fel legătura cu producţia, ni lor, care n-au dat rod, se mai mari, care la faza zo oameni
tul de f
maşini de injecţie, moder ceastă maşină. îmi place inginerul loan Ferşedi, şe- îşi dau seama mai uşor şi plantează 4 000 de pruni“. nală au ocupat locut III. tură.) ; :
de toam:
ne, de mare productivitate, mai repede de unele greu m LA DEPĂNUŞAT. Gla 0 DRAGOSTE DE MUN Solo Sui
care funcţionează pe bază tăţi cu care ne confruntăm suri vesele de elevi şi pro CA. La cei 72 de ani ai săi,
de comandă programată, şi La I. C. Orăşts© noi în atelier şi sînt în mă fesori răzbateau din curtea deşi s-o pensionat, Nico-
lucra
!a
iae Andreşan n-a obosit. El
fermei
I.A.S.
Se
la care poate lucra oricine sură să ne ajute direct, o- depănuşat porumbul. Aflăm lucrează, de la înfiinţarea fpl
după un scurt instructaj perativ, eficient. că de la asemenea acţiuni C.A.P., în acelaşi sector —
prealabil, am repartizat aici Şi încă un element care şi de la altele asemănătoa cel al creşterii animalelor, Rezult:
159 de cadre, ţinînd cont să lucrez aici, este frumos, ful secţiei a IlI-a piese vine să susţină afirmaţia re nu lipseşte nici persona îngrijindu-le cu multă aten dbi 30
de pregătirea profesională interesant şi mai ales util. auto. că la I.C. Orăştie persona lul instituţiilor comunei, că ţie. Acelaşi lucru este va Ascoll -
Catanv.ai
a fiecăruia. Pe inginerii, Muncitorii ne-au primit „Orientarea noastră a lul tehnico-ingineresc şi ad ziua de miercuri — a fie labil şi pentru Ioan Chen- Inter. —
tehnicienii, maiştrii care au bine, iar noi am luat trea fost ca personalul tehnico- ministrativ lucrează efectiv cărei săptămîni — a fost dereş, cu deosebirea că el Napoli -
Perugia
stabilită să fie zi de mun
are 74 de ani. Mulţi îna
fost înainte meseriaşi pe ba foarte în serios". „Eu ingineresc şi administrativ şi cu bune rezultate in pro că direct productivă pentru inte ! Plstoiese
Roma -
maşini-unelte ¡-am reparti mai am opt luni pînă La să lucreze de regulă pe ma toţi cei a căror activitate m DELICT SILVIC. Ilian Torino -
pensie, dar lucrez la ma şinile de pe care ne lip ducţie : în ziua de produc
zat la sculărie, pe ceilalţi în curentă nu este de această Troian din satul Livezi a C.S. Bol
şina asta ca unul tînăr — sesc muncitori din diferite ţie, cadrele din conduce F.C. i
secţiile de mase plastice. Ei spunea cu vădită mulţumi motive — concedii ori în rea întreprinderii asigură natură. dat de lucru celor investiţi Unirea 1
M
Glorii
HĂRNICIE
PIONIE
lucrează efectiv pe maşini, re Miron Gonstantineanu, voiri — sau prin trecerea asistenţa tehnică pe secţii, REASCĂ. Cu 500 lei şi-a u cu menţinerea integrităţii a- Autobuz
sustras
A
comunei.
vuţiei
sînt ajutaţi de lucrătorii merceolog la serviciul a- unora din schimbul I pe iar şefii compartimentelor depăşit angajamentul de din pădurea comunală 125 Flacăra
Metal
din secţii, iar noi le acor provizionare. în şase ore schimburile II şi III, pen productive fac acelaşi lucru muncă patriotică pionierii de lemne, în lungime de Mctalurj
dăm asistenţa tehnică ne am făcut 220 de găleţi cu tru a folosi cît mai raţio pe schimburi, cu toţii con din comună, prin valorifica 4-5 metri, fapt care se află U.T. .
cesară ori de cîte ori este capac şi mai am două ore nal forţa de muncă şi ca tribuind efectiv, direct la rea fructelor dé pădure, a în cercetare pentru aplica iVi
nevoie. Şi rezultatele sînt de lucru. Voi face în opt pacităţile de producţie. sporirea producţiei mate fierului vechi, a sticlei şi rea sancţiunii prevăzute de
Ideea a prins foarte bi riale a întreprinderii, la hîrtiei. lege.
concludente. Un calcul a- ore peste 280 bucăţi, cît creşterea eficienţei econo M ..FLORI PENTRU COPIII m VREMEA ŢINE (DEO Timpu
proximativ ne arată că, în- este norma. Ţinînd cont că ne şi la secţia sculărie, mice. Considerăm că expe LUMII". Astfel este intitu CAMDATĂ). Deşi iarnă în ziua de
unde lucrează foşti mese
me rece
tr-o lună de zile, persona o găleată costă 28 lei, poa riaşi. Ioan Stănuţ — fost rienţa de la I. C. Orăştie lat montajul literar ce-J calendar, cei care mai au Cerul v;
e-
grădiniţă
lul tehnico-ingineresc şi le oricine calcula cît rea lăcătuş şi Mircea Popa — poate fi însuşită cu rezul pregătea, la Otilia Popescu, de transportat furaje din ros. Vo
témpora
cîmp, acţiune ce trebuia fi
ducatoarea
administrativ de la I.C. O- lizează în opt ore un func fost strungar au executat o tate la fel de bune în toate cu şoimii patriei. Strădania nalizată demult, mai fac din nord
răştie, care lucrează o zi ţionar“. Cuvinte de mulţu reparaţie de foarte bună întreprinderile cu condiţii era vizibilă, pentru ca la şi acum ce se mai poate peraturil
cuprinse
pe săptămînă în secţiile u- mire pentru munca pe care calitate la o matriţă capsu de producţie similare, dacă Haţeg, în cadrul actualei e- face în această privinţă. în minus 1
xime ir
nităţii. realizează o produc o fac în producţie au avut lă complicată pentru îmbu se lucrează Cu aceeaşi se diţii a Festivalului naţional orice caz, furaje pe cîmp grade, i
ţie de peste un sfert de şi contabila Maria Voicean, teliat, subinginerul Doinei riozitate, fermitate şi dă l ..Cîntarea României", co- nu trebuie să rămină. nenţa. I
viciu: 1
milion lei. care executa capace pen Lada a lucrat efectiv pe o ruire muncitorească.