Page 23 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 23
181 ® DUMINICA, 7 DECEMtJRiE
Consemnări jtaâ „Gtecmga de am** î
Scriam cu un prilej, mai tul „contribuţii“, emanaţie probitate profesională, în-
demult, că pasiunea este a unei modestii excesive, tîia de acest fel din isto
singele cald care curge ne duce însă cu gîndul la ria noastră literară, care
prin vinele oricărui lucru aride studii lilologice des reconstituie din elemente
fcru co
rul“ — bine lăcut. N-aş vrea ca tinate unui cerc de spe dispersate pe 6 arie foar
cititorul să rămină cu cialişti. In realitate, se te întinsă în spaţiu şi
iţea
impresia că pătimesc de poate întîlni cu lotul rar timp, o nouă dimensiune
Ldi — orgoliul jenant al auloci- o carte de istorie literară a personalităţii artistice on Băieşu
»pin lării. De aceea• voi spune atît de antrenantă şi de — şi nu numai artistice,
i de îndată că ■ mi-am rea bogată în dale documen ci şi umane — a lui Mi
mintit aceste cuvinte doar tare generatoare de fer hail Sadoveanu. Graţie
.1 în clipa în care am ter tile reflecţii şi sugestii. Pe strădaniei de cea mai pură în căutarea sensului pierdut“
minat de citit cartea re de altă parte, e şi Hresc tradiţie cărturărească a Iui
aragia- cent apărută, a profeso să ¡ie astiel de vreme ce Dumitru Susan, Deva a
După „Pluta meduzei“ de
(convins de dificultăţile in
furtu- rului Dumitru Susan, Sub despre Sub „Creanga de avut astfel privilegiul — Marin Sorescu, din stagiu receptare) nu însă pe u-n deosebi de reg.şu'ul acut),
îşi valorifică pe deplin mi
„Creanga de aur“. De ce? aur“ se poale spune că ce nu multor oraşe le-a nea trecută, Teatrul de Stat ton didacticist, ci în sensul mica expresivă dezvăluind
In primul rînd pentru că este rodul unei pasiuni de fost dat — de a participa
tru cei „Valea Jiului“ se prezintă oferirii unor posibilităţi obsesiile tarelor sale inte
ea este într-adevăr un lu o viaţă. Cercetarea ex la concertul solemn al cu „în că-uitarea sensului sporite de înţelegere, Florin rioare. în rolul Fecioarei,
cru bine făcut şi mai a- haustivă a universului sa- ' Centenarului Sadoveanu cu pierdut“ de Ion Băieşu, o Fătulescu operează în tex Miiruna Gheţu îşi reliefea
poi iiindcă este o carte dovenian, explorarea unor o carte originală şi valo piesă la fel de densă în tul de bază unele inserturi ză personajul ascendent,
ectacol vie, scrisă cu o intensă arhive şi a marilor biblio roasă, menită duratei şi
din alte piese ale lui Bă
prin fiecare replică, cu e-
judeţul participare alectivă, sub teci din Transiivania, con referinţelor. In siîrşit, ar simboluri pe care Florin ieşu, inventează el însuşi conomie de mijloace, dar
Fătulescu o abordează cu
„Plăce- semnul neîndoielnic al cepţia şi apoi elaborarea ii nedrept să închei aces multă rigoare profesională, scene care, chiar fără text, convingător. Pe deplin în
•remie- pasiunii. O triplă pasiune propriu-zisă a textului s-au te sumare însemnări fără astfel îneît mesajul încifrat se asimilează in economia chegată este interpretarea
icţie a de ¡apt : pentru limba şi împlinit cu benedictina
.iceze răbdare şi jerliă de sine a aduce un cuvînt de lau răzbate mai fluid apelînd spectacolului. lui Mi'hai Clita (Spionul) cu
•t. literatura românească, dă editorilor — Inspecto permanent la intelectul acea morgă impasibilă (cu
pentru personalitatea lui de-a lungul unui lung şir spectatorului. real efect hilar), cu tonul
5RIE Sadoveanu şi pentru Ar de ani, „în tăcere, în sin ratul şcolar judeţean şi Construită ca un colaj de sentenţios ' sau persiflant
Casa personalului didactic
deal. gurătate — cum zice Poe Un succes care vrea să mascheze o
limba Dumitru Susan tine să-şi tul — cu puterile neaju- — care au aflat răgaz parabole, piesa se relevă existenţă în fond incoloră.
avertizeze cititorii că este lale“ decît de acea Ila- pentru apest gest mai mult doar aparent în registru al Teatrului de stat O interesantă creaţie con
vorba de nişte „contribu cără pururi nestinsă care decît omagial, care-i ono comic ; în realitate trans „Valea Jiului' stituie pentru Şerban Io-
pare din fiecare scenă de-
ţii la cunoaşterea legătu se cheamă pasiune. Rezul rează. din Petroşani nescu rolul Boxerului, pri
nomică rilor lui Mihail Sadovea busolarea personajelor, an
nţific : tatul ie această sinteză ex goasele obsesive, nevoia de lej de abordare a unor
lumea nu vpj. Ardealul“. Cuvin- celentă, de o pilduitoare RADU CIOBANU „sens“ al existenţei. Boxe stări şi tonuri alternante pe
icţie a ------i_____________________ rul, Fecioara, Spionul se care actorul le acoperă cu
teze \ Costumele şi scenografia
dovedesc la fel de infirmi Elenei Buzdugan se inte înţelepciune dar şi cu sa
„Mîn- ca Infirmul însuşi în încer voare, pe alocuri cu rafi
ecată“. carea de a-şi rezolva vraiş grează viziunii regizorale nată autoironie. în plus se
Din activitatea Filialei U.A.P. Deva-Petroşani tea eu-lui lor prin dogma în sugerarea atmosferei. reţine un apetit pentru
lui Aidesus căruia îi cer Colectivul de actori che plastica mişcării (în special
adunat mat să susţină textul dove monologul „culorii galben“)
Săptămina trecută, la ate poziţie. Aici, amatorul de audienţă. De aici o suită de deşte receptivitate şi inteli care îmbogăţeşte persona
lierele de creaţie ale Filialei plastică intîlneşte întreaga situaţii absurde, hilare şi genţă în abordarea partitu jul.
U.A.P. Deva-Petroşani, a a- diversitate a tematicii şi sti triste conţinînd după per rii integrînd particularităţi
vut loc, în prezenţa graficia listicii plasticii hunedorene deaua cuvintelor accente le de exprimare ale fiecă în locul oricăror conclu
nului Pa-ul Erdos, vicepre contemporane : expresionis care trimit spre motivaţia ruia în viziunea regizorală zii asupra valorii acestei
şedinte al U.A.P., jurizarea mul poetizant în pictura lui întregului eşafodaj : sensul realizări artistice, o ştire
Aclua- existenţei se află în sinea de ansamblu. Astfel se rea între 6 şi 12 noiembrie a.c
,Colec- lucrărilor pentru expoziţia losif Mătyăs şi în grafica lizează creaţii bine defini s-a desfăşurat la Timişoa
mcă şi interjudeţeană ce se va des Evei Sută, suprarealismul lu fiecăruia şi doar asupra te, bine dozate, poate doar
An- chide în a doua jumătate a crărilor lui Gh. Pogan şl Mir- spiritelor sărace sau tortu ra „Festivalul dramaturgiei
it de rate de poltronerie se pot interpretarea inutil şarjată contemporane“, la care co
î; 20,40 acestei luni la Muzeuf de cea Bîtcă, severele stilizări a lui Florin • Plaur (Omul lectivul Teatrului „Valea
soliştii artă din Craiova. de factură cubistă aile lui revărsa dogmele (fie ele
A „Ba- Ion Tengheru, viguroasele mistice, tiranice sau biro de serviciu) face excepţie, Jiului“ din Petroşani a ob
S ludio Paralel cu aceasta s-a cratice) atrofiindu-le, ani- în rest, Paulina Codreanu ţinut cu piesa „în căutarea
e ver- realizat şi selecţia de lu geometrii ale peisajelor a- (Şefa de cabinet) îşi Con sensului pierdut“ Premiul
irá de crări destinate expoziţiei a- parţinînd lui Simonel Bucur hilîndu-le. „în căutarea struieşte frivolitatea cu a- pentru cel mai bun specta
cestei filiale în Finlanda, la şi Eugen Bencău, cromatica sensului pierdut“ apare nume detaşare, ironia ei col ; premiul pentru regie
invitaţia Societăţii artiştilor tonurilor mate ale lui A- deci ca o pledoarie pentru este bonomă, cu trimiteri l-a obţinut regizorul Florin
plastici din Hyvinkăă, plani drian Samson, monumenta o probitate intra şi extra la mesajul piesei ; Avram Fătulescu, iar Elena Buz
ficată în lunile aprilie -mai litatea graficii pe temă mi existenţială, colajul privit Birău (Infirmul), chiar dacă
1981. nerească a lui losif Tellmann, în entitatea lui reprezintă dugan a primit menţiune
vîntu- final un manifest nece nu are întotdeauna prile pentru scenografie.
(Pa- Pentru ambele s-o prezen rein-terpretările realităţii hu jul, să-şi nuanţeze vocea
x mas A tat un material vast, edifi nedorene prin tehnica op-ar- sar celui mai stringent co (fiind nevoit să uzeze în FVof. TRA1AN VASIU
A: El- cator pentru creaţia plastică tului ale lui Ti beri u Faze- tidian.
); Bu- hunedoreană ce subliniază
(Side- kaş, simţul ornamental al e- în nevoia de a da am
glorie con,y jvenţa preocupărilor chilibrului volumelor în sculp ploare „conflictului“ dra
'C prie- membrilor filialei, de ordin matic, de a oferi actorilor
; PE- tura lui Ernest Kovacs, valo
atic în militant social, vizibil fiind şi loan Şeu — „Perenitate“ mai multe elemente con
ere de progresul realizat în proce rificarea tradiţiei cioplirii (sculptură în lemn). structive ale rolurilor, dar
mbric); sul devenirii, a claviaturii u- lemnului la noi — Ion Şeu, şi din nevoia de a explica
epubli- tipologia statuarului medie
birintul nor modalităţi de limbaj, a
spînzu^ stabilirii unui loc bine defi val românesc cu sugestii mo
; VUL- derne în sculptura tînăruluî
icrofon nit în plastica românească. Gh. Mureşan.
(Mun- Cu o parte din lucrările [ară adîncă
Bobby Expoziţia actuală de la
PETRI- selecţionate (58 lucrări, din Galeriile fondului plastic,
prezece peste 100 prezentate), apar-
OASA: poate oferi publicului diver Creşte sub vreme o ţară adîncă
¡liidere ţinînd unul număr de 15 crea sele preocupări şi direcţii ale
CÂNI : tori ce vor constitui fondul pe care n-am pătruns-o încă
emo (7 plasticii hunedorene.
Bună expoziţiei peste hotare, s-a decît sub forma păsării ciudate
roşie); realizat la Galeriile fondului ION CÂRJOI
- Bles- străfulgerată de singurătate.
îs temui plastic din Deva o microex- artist plastic
(Mine- Muma m-aşteaptă în prispă de gînd,
apcană
; Vlad albeşte ţarina sub lume visînd.
(Flacă-
: Mize- Este lumină acolo prea multă,
Itură) ;
juiar) j tîmplele mele în somn o ascultă,
î cursă
tele de tîmplele mele în somn o învaţă
Itură) ;
; si- cea mai dinţii şi mai sacră povaţă.
pte de
I (Mu-
a Bar- NASTASIA MANIU
y (Lu-
Nau- Miliai Clita, Şerban lonescu şi Avram Birău intr-o sce
nă din spectacolul „In căutarea sensului pierdut“ de Ion
Băieşu.
IVesfirşită iu mină Poşta literară
penifcru Te-am văzut ţîşnind din adîncuri de munţi Constantin Gabără — Lu- Versuri care, chiar dacă nu
i: Vre- din rîul despletit sub aripi de răşină, peni. Ne-a plăcut „Memoria sînt publicabile, înseamnă uo
treptat.
ilt no- te-am văzut limpezind milioane de frunţi secundei" şl „Locul de lin început promiţător. In defi
>ri sla- gă suflet" pentru ineditul u- nitiv, orice distanţă, fie ea
i sufla libertate a lumii — pură lumină. nor imagini. Continuaţi tot chiar de mii de kilometri, în
sări de
!Ud-est. In cîmpie griul a ieşit spre-nlîmpinare aşa, cizelaţl-vă versurile cu cepe tot cu primul pas.
1 va fi mai multă migală şi poate Hareta Ahriţculesei — Hu
s 8 şi precum copiii cînd aud colindătorii, că in viitorul apropiat vom
ea ma- nedoara. Trimiteţi poeziile la
2 şi 3 cînd luna roteşte scutul cel mare colabora. Centrul judeţean de îndru
dimi- în care trag arcaşii focurilor — zorii. Dorina Perţa — Orăştie. E mare a creaţiei populare şi
multă gingăşie şi sinceritate
pentru mişcării artistice de masă.
tnbrle ; Te-am văzut pîrguită pe creanga de măr în versurile dv. Totuşi, ava David Rusu — Deva. Ver-
să se lanşa de cuvinte reduce mult
r& fi pe buzele iubitei cînd somnul creştea, din valoarea creaţiilor. Re suri-lozinci, care repetă cu
for că în miezul acestui timp rostind adevăr vinte a-rhiuzitate, deci ntí
tre, ce torismul, mal ales într-o poe conving.
în la- te-am întilnit pretutindeni în patria mea. zie de dragoste, este întot
ploaie. deauna desuet. Încercaţi o Daniel David — Oiăştie,
polei, Eugen Moga — Brad. Deo-
rviciu : ANDREI CAUCAR lectură la cenaclul „Liviu Re-
co). losif Tellmann : „Castelul Cor vin eş iilor“ (linogravură). breanu". camdată, nu.
Tudorita Grafina — Deva. Red
