Page 29 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 29
Pentru bana aprovizionare a populaţiei
PROLETARI DiN TOATE TARILE, UNIŢ1-VÂ !
IA Ml îl STAT CIT KAliILTE PROiSI AMlIiTARf
Gospodarii fruntaşi din.Lunca Cernii
lin toate cele opt sate ale cuvenita, din partea orga- Lunca Cernii de Sus, au
comunei Lunca 'Cernii de nizauilor contractante m predat fiecare cîte un porc,
Jos, aflate în zona Munţi preluarea animalelor... trei viţei şi 300 1 lapte,
lor Poiana Ruscăi — cu su între fruntaşii comunei în între fruntaşii aceluiaşi sat
prafeţe mari de păşuni şi creşterea animalelor şi care şi-au înscris numele şi. Du
fineţe — creşterea vitelor contractează şi livrează sta mitru Sendroni, membru
este. o tradiţie din moşi- tului un mare număr de al O.D.U.S., care a predat
strămoşi. Locuitorii acestor animale şi produse anima un porc, cinci viţei şi 150 1
meleaguri şi-au făcut din liere se află Moise Stroia, lapte şi Axente Prejban,
creşterea vitele?’ o îndelet secretarul organizaţiei de membru al O.D.U.S., care
nicire pe cît de plăcută, pe partid săteşti din Lunca a predat un porc, două
atât de bănoasă. Animalele Cernii de Jos, care a con vaci, un viţel şi 150 1 lap
şi produsele animaliere ce tractat şi predat în acest te. Lista fruntaşilor este
se predau pe bază de con an un porc, doi viţei, o foarte lungă. Trebuie re
tract sau prin achiziţii la vacă şi 150 1 lapte, consti marcat şi faptul că fami
fondul de stat, aduc cetă tuind un exemplu şi un în liile celor care fac parte
ţenilor mari venituri bă demn pentru toţi cetăţenii din organele de partid şi
neşti. satului. Un alt exemplu de stat ale comunei, sînt în
Sînt cunoscuţi şi apreciaţi
:lÍfIÍSlÍÍ M SÍltü tü TPOPULAR JllOEŢEfllU pentru hărnicia, priceperea este comunistul Voicu Prej- frunte Ia ’ contractări şi li
:
;
:
:
vrări.
şi experienţa pe care o au, ban, profesor la şcoala ge Cum se acţionează acum
nera’ ă de la centrul de co
prin rezultatele pe care le mună, care a predat un pentru creşterea contribu
Anul XXXI«, «f. 7133 MIERCURI, 10 DECEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani obţin în creşterea anima porc, doi viţei şi 300 1 lap ţiei la fondul de stat a
lelor şi . veniturile ce le te. Avram Prejban, mem gospodăriilor populaţiei din
realizează foarte mulţi ce bru al O.D.U.S., tot din a- această comună de munte ?
tăţeni din satele comunei. cest sat, a predat şi el un Am aflat că s-a analizat de
Contractarea bazei tehnico-materiaie şi a norează obligaţiile privind porc, trei viţei şi 150 1 către comitetul comunal de
Oa urmare, comuna îşi o-
partid şi consiliul popular,
livrările de animale şi pro lapte. Gheorghe Meginescu, împreună cu organizaţiile
din satul Negoiu, a predat
de masă şi obşteşti, posibi
producţiei anului viitor trebuie urgentată duse animaliere la fondul la contract un porc şi trei lităţile de suplimentare a
de stat. Anul acesta de
exemplu, s-au livrat pînă viţei, iar Filimon Scorobe- livrărilor pe acest an la
telor de comenzi, cu bran- acum 243 tone de carne te, din Meria, un porc, doi
ţuri a fost o activitate la din cele 352 prevăzute. Se viţei şi 150 1 lapte. Comu N. BADIU
care am rămas datori. Atât putea realiza şi mai mult niştii Petru Podean şi Mi-
din cauza noastră cît şi a dacă exista preocuparea ron Neidoni, din satul (Continuare in oag o 2-csl
furnizorului („Prelim“ Ti
mişoara). Ca să nu se mai
Acol-o unde toate Itjfc'riî-" ' neconcludent pentru colec continue această stare de
rile sînt puse la punct, lu tivul* de muncă al fabricii. lucruri am luat măsuri şi
na decembrie a fiecărui an La principalii indicatori ne-am pus la punct, cu re
constituie o veritabila re (valoarea producţiei nete şi surse locale, un atelier de
petiţie generală pentru ac marfă) vom avea o nerea- branţuri. La ora actuală
tivitatea de producţie a lizare de aproximativ 25 La atelierul de confecţionat
anului următor. Acum este sută. La producţia fizică branţuri a intrat în ritm şi
momentul cînd in între restanţa va fi mai mare — p r o d u c e semifabricatele
prinderi trebuie finalizate 38 la sută. respective conform necesi
măsurile de programare a -— Presupunem că s-au tăţilor. Deoarece pînă la a-
fabricaţiei, de organizare tras unele învăţăminte din ceastă dată o problemă e-
ştiinţifică a producţiei şi a activitatea desfăşurată în senţială o constituie rea
muncii, de pregătire a ma acest an, activitate care nu lizarea planului fizic, am
şinilor şi utilajelor şi de in a fost nici pe departe la contractat spre confecţio
troducere a noi tehnologii nivelul posibilităţilor co nare încălţăminte cu con
de producţie sau de îmbu lectivului de muncă, al do sum mic de manoperă, ca
nătăţire a celor existente. tărilor tehnico-materiaie de re nu mai trebuie trasă pe
La Fabrica de încălţă care dispune fabrica. calapod, degrevind în a-
minte Hunedoara, în bună — Am luat o serie de cest fel atelierul conducă
parte, aceste lucruri sîrit măsuri. Prin reamplasarea tor (tras-tăilpuit). La utila
realizate. Pe ici, pe colo ruăşiftilor şl utilajelor din- je mai avem însă cîteva
însă, mai sînt unele greu tr-o secţie am pus în func probleme pe care, sperăm
tăţi datorate necontractării ţiune o nouă linie tehno noi, le vom soluţiona pe
producţiei şi a materiilor logică. Cu ajutorul acestei parcurs.
prime. Din discuţia avută linii destinate materiilor — Desigur, pe lîngă în
economistul Atanasie prime refolosibile vrem să deplinirea indicatorilor va „Vidra“ Orişti-e. Secţia confecţii velur. Calitatea şi eficienţa sînt două dintre atribu
' yilcaanu a reieşit modul utilizăm integral resursele lorici ai producţiei anului tele harnicului colectiv de muncii din această unitate. Dar, aici poate fi consemnat şi un
cum sînt pregătiţi să în materiale interne şi să ob al treilea : preocuparea tuturor de a găsi disponibilităţi suplimentare pentru export, lat-o
cheie şi să înceapă un alt ţinem un spor substanţial DORIN CORPADE in imagine pe EHsabeta Cadariu — maistru — împreună cu un grup de nimicitoare de
an de producţie. de producţie fizică. Asigu la faza rilitutt, stabilind modalităţile dc croire a unui nou produs destinat exportului.
— Anul 1980 se încheie rarea ritmică, conform no (Continuare in oaq o 2-o) Foto: VIRGIL ONOIU
Pe amenajarea
hidroenergetică
Acţionind cu perseve
Rin Mare-Retezat renţă şi fermitate pen
tru aplicarea noului me
Concentrare de forţe fa aducţiunea principală canism economico-finan-
ciar, pentru îndeplinirea
ritmică a prevederilor
de plan la producţia fi
Pe amenajarea hidroe rea radierului, urmînd ca tierului, în ideea' de a a- zică şi Ia producţia ne
nergetica de la Rin Mare- in curînd să se încerce o tinge în curînd, cu maşi tă, colectivele de mun
Retezat este iarnă plină. instalaţie mecanizată de na, o viteză de avansare de că din cadrul I.M. Hu-
Dat- oamenii muncesc. A- betonare a galeriilor. Tot 300 ml/lună. Poate să reu
cuni, şi în continuare, în aici a început de cutând şi şim aceasta din primele
centrul atenţiei se află a- montarea liniei pe care va luni ale anului viitor“. Depăşiri de pian
d ficţiunea principală. • Se
I.P.I.L.F. Haţeg. Aspect de la banda dc conservat cono rula maşina de perforat la împreună cu un repre
pidă. acţionează intens, cu forţe secţiune plină ; Ia Valea zentant al Ministerului E-
sporite — dar insuficiente Jurii, lucrarea principală nerg’iei Electrice, cu ingi la producţia fizică
faţă de volumul mare de este pregătirea primirii ma nerul Dorel _Bejan, şeful
lucrări — Ia toate cele pa şinii de perforat la secţiu lotului Netiş, şi cu mai şi netă * 1
■ NOI SECŢII ALE COO tru puncte de lucru : Netiş,
PERATIVEI „CONSTRUCTO ne piină, care vine dinspre strul minier principal Flo-
RUL“. După deschiderea, in Valea Mare, Valea Jurii, Castel şi careva ajunge în rian Bora, am străbătut ga
municipiul Deva, a unor noi Castel. Valea Jurii, după toate pro nedoara au obţinut în
secţii prestato.¡re de servicii, leria largă ce duce spre a- acest an realizări deose
cooperativa meşteşugărească Din discuţiile purtate de babilităţile. prin iulie 1981. ducţiunea principală. Oa bite. în perioada care a
St LUCRĂRI EDILITAII- „Constructorul“ a înfiinţat curînd cu factori de răs Se lucrează deja la caver menii lucrau ordonat, cu trecut din 1980, minerii
GOSPODAR.EŞTI. In oraşul secţii noi şi în Hunedoara pundere de - la nivelul gru na de demontare a maşi
Haţeg s-a terminat asfalta şi • Simeria. Astfel, în Hune pului de şantiere şi al Şan bune rezultate, deşi se mai din Poiana Ruscăi au
rea străzii Victor Babeş şt doara, in localul fostei flo nii ; iar ia Castel, „Roo- necăjeau cu infiltraţiile pu realizat suplimentar mai
s-a terminat construcţia bu rării, va fiinţa o unitate de tierului nr. 2 — aducţiunea binsul“ lucrează din plin ternice de apă sau că le mult de 900 tone fier
levardului Tudor Vladimircs- reparaţii stilouri, ochelari, principală am reţinut că
cu din noul centru civic ai încărcat brichete, iar la Si în roca neregulată, cînd lipseşte o anumită piesă în minereu, peste 300
oraşului. Acest bulevard, ca meria o secţie de tinichige- lucrările se accelerează cu dură, cînd moale — punînd pentru locomotiva de mînă, tone minereu complex,
re are patru benzi de circu rie in construcţii. fiecare zi, că nu sînt stîn- probleme înaintării maşinii iar cei de la Atelierele 3 300 tone tale, 130 000
tE PLANUL LA PRESTĂRI
laţie, cile două pc fiecare DEPĂŞIT. Secţia dc prestări jenite de starea vremii, în cu viteze mai mari. tone dolomită, 2 800 to
sens, a fost dat parţial bl servicii m construcţii a coo trucât se lucrează în subte centrale Haţeg — secţie a-
folosinţă. Iic asemenea, a fost perativei dc consum Burjuc „Totul este aici ca oame parţinătoare Grupului de ne bauxită. Prin aceste
asfaltata piaţa autogării. ran, dar că există unele şantiere Rîu Mare-Retezat depăşiri de plan şi re
(şef de secţie, Nicolae Geor- nii să înveţe bine maşina,
18 APARTAMENTE PEN ge Igna), desfăşoară o acti probleme legate de aprovi să-i asigure un mers rit — sînt comozi şi nu ono ducerea cheltuielilor ma
TRU SIMERIJENT. Harnicii vitate rodnică. Ca urmare, zionarea cu combustibil şi teriale a fost obţinută o
constructori de ta Lotul 35, dc la începutul anului şi pî mic şi cu mare productivi rează comenzile la timp.
şantierul II al T.C.H., au dat nă la zi, această secţie şi-a niese de schimb pentru in tate, să înlăture operativ — Treaba merge destul producţie netă peste
in folosinţă pentru locuitorii depăşit planul cu peste 38 00(1 stalaţiile şi agregatele mi plan de aproape 21 mi-
oraşului Simeria un nou bloc lei. Acum constructorii din defecţiunile care mai apar de bine — remarca Florian 1 lioane Ici. Pînă Ia sfirşi-
cu SI de apartamente, inde- Burjuc se pregătesc să dea niere. Stadiile dc execu — considera inginerul Mi- Borz. Avem de realizat 831 i tul anului, minerii dc la
plinindu-şi sarcinile pc 1SS« ih funcţiune un local de ali ţie sînt mulţumitoare. La h-ai Neferu, adjunctul şe ml în amonte şi 385 ml în Teliuc şi Ghelari sînt
la construcţia de locuinţe. mentaţie publică hi satul cen Netiş se acţionează pe aval. în amonte obţinem
tru dc comună.
Acum, ci lucrează intens la fului Şantierului nr. 2 — zilnic randamente bune, ' hotăriţi să majoreze a-
finalizarea apartamentelor dc două fronturi — amonte şi aducţiunea principală. depăşind aproape kmâ de I ceste sporuri de produc-
ia primele două scări ale aval — la excavaţii subte Avem concentraţi la I ţie, să realizeze planul
blocului 6. Iar <lin planul pe rane, cu viteze de avansare Castel, pe maşina aceas anual la toţi indicatori!
1881 sînt. deja ridicate iu . roşa DUMITRU GHEONEA I fizici şi de eficienţă.
386 apartamente. destul de bune; la Valea ta modernă, cei mai mulţi
Mare sc dă zor la betona- şi mai buni oameni ai şan (Continuare în pag. a 2-a)
