Page 30 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 30
Pag DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
Pentru buna aprovizionare a populaţiei Demaraj promiţător în
LA FONDUL DE STAT CÎT MAI MULTE desfăşurarea învăţămîntului 1G, 00 Telex
16.05Laborator i
pentru pro
PRODUSE AGROALIMENTARE poiitico-ideolegic 16.30Curs de li
mană
16,50,Album cor
17.05Tragerea p
Orgarcizat pe baza instruc judeţean pentru activitatea 17.15Forum ceti
f/e prezenfi Ia preluare, poarte oamenii pe drumuri. ţiunilor şi indicaţiilor politico-ideologică. Pornind 17.40O voce de
în preluarea animalelor să fie decît lipsă de răspundere Conducerea întreprinderii C. C. al P. C. R., învă- de la ideea că organiza Ion Daciar
pentru îndeplinirea obliga trebuie să ia măsuri ca a- ţăimîntul politico - ideolo ţiile democraţiei şi unită 18.15Spectacol <
muzică. So
ţiilor prolesionale. Unii se semenea cazuri să nu se gic în municipiul Deva are ţii socialiste au pentru pri 18,501001 de ser
prompte şi centrele întreprinderii zbat să contracteze anima mai repete şi să sancţio următoarea structură : 453 ma oară răspunderi în or 13,00Telejurnal
le, să aibă grijă să fie li neze pe cei care s-au iăcut de cursuri în organizaţiile ganizarea învăţămîntului, în 19,20Actualitate*
19.40Noi, femeii
de industrializare a cărnii! vrate, iar alţii preferă să vinova(i de cele întimplate de partid, 272 în organiza această perioadă am iniţiat 20.30Telecinema
„Dosarele
la Lunca Cernii.
stea ia căldurică şi să
o întîlnire cu propagandiş
ţiile. U.T.C., 337 cursuri Ia
nivelul grupelor sindicale şi tii şi preşedinţii comitete „Uşi închis
ţie a stuc
meri cane
7/1 ziua de 2 decembrie iarna, din sate care se uffă Gospodarii fruntaşi din 44 în cadrul organizaţiilor lor O.D.U.S. şi de partid din 21,45 De la s er<
a.c. — ne relatează tovu- la o distantă de 20 km de democraţiei şi unităţii so cartiere, cu scopul acordă peră
răşul Aurel Puscolescu, vi centrul de comună. Nu cialiste din cartiere, uni rii unui sprijin concret în 22,05Telejurnal.
cepreşedinte al biroului e- mică ne-a iosl uimirea cînd Lunca Cernii tăţi socialiste din agricul conducerea şi desfăşurarea BP*
xecutiv al Consiliului popu am văzut că nu s-a pre tură şi sate necooperativi- acestei importante activi IEadic
lar comunal lunca Cernii zentai nimeni să facă re (Urmare din pag. 1) spori contribuţia la fondul zate. în cele 1106 cursuri tăţi.
sînt cuprinşi peste 42 000
— am iost anunţaţi de că cepţia şi să preia anima de stat prin valorificarea de oameni ai muncii. Sub aceste bune auspicii
BUCUREŞTI
tre şeful Centrului de pre lele. Am telefonat la cen fondul de stat prin achizi surplusului de produse ve a avut loc demararea în dioprogra.mul di
luare a animalelor din Hu tru, la Hunedoara. N! s-a ţii de la cetăţeni. Au fost getale şi animaliere, dar şi Apreciem că marea ma văţământului politico-ideo- Radiojurnal; 8,-
joritate a organizaţiilor de
nedoara al Întreprinderii de spus că nu pot urcu cu ma stabilite sarcini şi răspun măsurile ce se impun a fi partid au acţionat cu răs logic pe anul 1980—1981. presei; 8,10 Cu
Apreciem strădania cu ca
industrializare a cărnii, to şinile la Lunca Cernii, ba deri concrete pe oameni, luate pentru dezvoltarea pundere în organizarea în- re au acţionat în această diilor; 9,00 Bule
9.05 Răspundem
varăşul Moraru, că în ziua că nu au maşini cu care sale şi circumscripţii elec creşterii vitelor, îmbunătă văţămrntulul, în alcătuirea perioadă organizaţiile de lor; 10,00 Bulei
de 4 decembrie se organi să transporte animalele. torale. în toate satele co ţirea raselor, asigurarea u- în mărime rezonabilă a partid de la I.E.C. Mintia, 10.05 Interpreţi
populară;
10,3
zează bază volantă în co Dar aşa cum a urcat auto munei sînt colective care nor condiţii cit mai bune cercurilor, în alegerea pro I.R.E., U.J.C.C., U.J.C.M,, socialiste; 11,00
muna noastră pentru re buzul pentru călători, pu acţionează pentru a achi de hrană pentru toate spe filului şi selecţionarea şi Centrala minieră, din şcoli, ştiri; 11,05 Mici
cepţia şi preluarea anima teau urca foarte bine şi au ziţiona, la nivelul comu ciile şi categoriile de pregătirea propagandiştilor. din sistemul bancar şi or nierilor; 11,35
ră
Itadio-TV.;
lelor că termene contrac tocamioanele. S-au tăcut nei, un număr de 80 de animale. în acest sens Este de subliniat faptul că ganele de sinteză, I.P.EjC. tin de ştiri; li
tuale scadente in această intervenţii Ia Deva, la în- porci şi 200 de păsări. De se prevede aplicarea u- un însemnat număr de şi altele. în cadrul primelor moara folcloru
12,45 CLntecc dc
lună. Hram solicitaţi să treprindere. Au venii doar asemenea, se continuă în nor măsuri agrotehnice cursuri (1247 şi-au ales ca activităţi colective, cursan De la 1 la 3;
care să ducă la sporirea
luăm măsuri şi să-i anun a doua zi. Iar pînă a doua toate satele activitatea de orientare în studiu proble ţii şi propagandiştii au rea invitaţilor; 16,(
nai; 16,15 Ansai
zi, animalele au trebuit să contractare a animalelor şi producţiei de iarbă şi fî- mele fundamentele ale eco lizat o bună şi firească le
ţăm pe contractanţi pentru nuri pe păşuni şi fine citoreşti; 16,25
slea tot timpul în ger, sub nomiei socialiste, lucru fi gătură între obiectivele economice; 1
a ti prezenţi cu animalele cerul liber, şi desigur, să a produselor animaliere pe ţe naturale. Toate aces resc dacă ţinem seama de planului cincinal şi sarci româneşti 1980;
medicului; 17,0C
în ziua respectivă la I,un- scadă în greul ale, iapl 1981. Pină acum s-au în te nvisuri au ca scop creş dezvoltarea economică a nile ce revin în 1981 fie ştiri; 17,05 Op ii
iu Cernii. Aşa am proce pcnlru care au iost pre cheiat contracte pentru un terea contribuţiei gospodă municipiului. Pe de altă cărei unităţi. Bine se des 17,30 Cintece
luate numai 10 animale, iar număr de 153 bovine şi 45 riilor populaţiei din aceas făşoară activitatea şi în populare; 17,45
dat, fiind direct interesaţi ceilalţi conlraclanfi au iosl porci, precum şi pentru 161 tă comună la fondul de parte, în alte 22 de cursuri cursurile U.T.C. de la I.E.C. rale clasice; 18,
în realizarea planului de trimişi cu ele acasă. Cu hi lapte. stat, la buna aproviziona se vor studia problemele Mintia, I.M.C. Bîrcea, Cen rii; 20,00 Conce
fundamentale ale Statutu
lor; 20,30 Liter.
livtări la fondul de stat. In alic cuvinte, plimbaţi vi Toţi factorii de răspun re a populaţiei şi sporirea, lui P.C.R., aceasta mai a- trul de calcul, tipografie, legii; 20,50 Cad'
ziua respectivă erau pre ţeii, pe drumuri şi cărări dere de la comună discută pe această bază a venitu les în organizaţiile de bază precum şi din licee. 22.00 O zi Intr-
Bijuterii muzic
zenţi 36 de contractanţi, de munte înzăpezite... acum şi examinează cu să rilor pe care le realizează de Ia întreprinderea de La nivel mai slab s-au 5.00 Non stop i
unii veniseră, întrunlînd Cum am putea numi o tenii posibilităţile pe care lianţi, Ţesâtoria de mătase, desfăşurat primele activi turn.
TIMIŞOARA:
nămeţii de zăpadă, pe dru asliel de atitudine din par le are fiecare sat, fiecare fiecare cetăţean, din creş de la flotaţie, I.E.C. Mintia, tăţi colective in unele litatea radio; i
muri loarte greu de umblat tea celor care trebuiau să gospodărie pentru a-şi terea vitelor. I.M.C. şi altele, care în ul cursuri de la întreprinde ţii pe columna
tatea şi indepc
timii ani au primit un în rea de lianţi, „Avicola“ manenţe ale isto
semnat număr de noi mem Mintia, Energoconstrucţia, Noi descoperiri
G.I.G.C.L., I.J.T.L., coope în judeţul Hun
bri de partid. Aceştia au. rativele . Mureşul“ şi „Con Ritmuri pentru
firesc, nevoie de un studiu structorul“. Aici se reali dv. ; 21,00—21,30
sistematic asupra principii zează încă dezbateri sla literară : Scrii
lor ideologice, politice şi or be, lipsite de o participare porani bănăţ
Deal ; Poezii <
ganizatorice ale partidului, largă şi activă. Ureche ; Despi
asupra exigenţelor actuale Şi Universitatea politică ve de Cornel
„Ca un fagun
şi de perspectivă ce stau şi de conducere şi-a înce de prof. dr. (
in faţa tuturor comunişti put activitatea, cuprin- neanu.
lor, ajutîndu-i astfel să-şi zind in acest an de studiu
perfecţioneze pregătirea în aproape 440 de cursarŢ'
vederea îndeplinirii sarci din care mai bine de juma-"
nilor ce le stau in faţă în ta te se află în primul an.
cincinalul 1981—1985, adop La filiala de la I.M.C. se DEVA: Cusi
tat de Congresul al XII- simte încă de la început o Mesaj din sp
lea al partidului. HUNEDOARA:
slabă prezenţă. Absenţe au domiciliu (F
Deschiderea noului an înregistrat şi unii cursanţi doua primâvi
(Urmare din pag. 1) tru că se mai ridică pro gistul) ; Zboa
bleme cu tocurile pentru de studiu a fost precedată de la I.J.T.L., Autobază, zboară (Aria) ;
1981 trebuie su se urmă pantofii din piele ovine cu de instruirea propagandiş I.T.A., întreprinderea de tul (Construc
rească şi realizarea planu talpă crupon şi pantofii tilor pentru toate tipurile lianţi şi mina Deva. TROŞANI: Lat
de cursuri, instruire care a
rea) ; Testul p
lui sortimental. şpalt cu pieie de porc lă cuprins expuneri, dezba Aşa stind lucrurile, Co (7 Noiembrie) ;
— Şi acest plan este po cuită. ia care nu sînt de teri tematice şi metodice, mitetul municipal de partid Taiga (Rcpul
PENI: Vinătoa;
sibil de realizat cu toate finitivate modelele nici pî precum şi un schimb de Deva, organele de partid tâ (Cultural);
că întimpinăm unele greu nă la această dată. Nesalu- experienţă la care au par vizate acţionează încă de veni uriaş (IN
tăţi la produsele cu fete ţionată este pină acum şi ticipat şi secretarii adjuncţi pe acum cu toată energia VULCAN : C
pentru asigurarea unei des
cursă lungă (
textile, unde fabrica nu divergenţa cu întreprinde cu problemele de propagan Jocuri de noai
are o experienţă acumu rea „Pretim“ Timişoara în făşurări corespunzătoare a rul) ; LONEA:
lată. ceea ce priveşte talpa du- dă. în această importantă învăţămîntului politico-ide- mă (Minerul) :
ologic care abia a început.
etapă de pregătire a nou
Cascadorul Ho
— Printre elementele ce rolac, talpa microporos şi lui an de studiu un sprijin lore.se) ; ANI
contribuie la realizarea talpa 6009. consistent am primit din ELENA RAD maiorul (Mun
R IC ANI : Foc
E.M. Certej, sectorul mecanic. Timplarii Nicolae Moise
sarcinilor de producţie se în lumina sarcinilor sta şi Kmilian Tâmălaş, <i«i dintre fruntaşii acestui sector. partea Secţiei de propagan secretar al Comitetului Noiembrie); B
numără şi contractarea riem apartam
bilite de conducerea parti dă a Comitetului judeţean municipal de partid pil (Steaua ro
materiilor prime şi a pro dului şi statului conside Foto: VIRGIL ONOIU de partid şi a Cabinetului Deva BARZA : Ci
ducţiei. In conformitate cu răm că a fost timp mai cursă lungă (
prevederile legii, contracte mult decît suficient pentru RAŞT1E : Nu-i
le economice trebuiau în a se asigura o mai bună pilul (Patria) ;
turn (Flacăra)
cheiate la această dată. organizare a aprovizionării Concentrare de forţe Ia aducţiunea principali BAI: Şlrengc!
— In cadrul unităţii s-a tehnico-materiale, a pregă cultură) ; HA'
dragostea s<
acordat o atenţie deosebi tirii fabricaţiei şi a desfa (Popular) ; Bl
tă contractării din timp a cerii produselor. Iar Ia fa (Urmare din pag 1} şeful de schimb Ion Ilaşcă, turile Netiş şi Valea Jurii. de şantiere Riu Mare-Rete- fără identita
producţiei, a materiilor brica hunedoreană pe lingă minerul Ion Crişan, sudorul După remedierea defecţiu zat să ajute mai mult Şan Prietenii mei
sa de cultură)
prime'. Totuşi semestrul I deficienţele arătate aici lună planul de înaintare — Ştefan Pantoc, mecanicul nii de la maşina de per tierul nr. 2 — aducţiunea Pălărie la re şi
al anului 1981 nu este a- mai persistă şi un nivel de 52 ml, la nivelul forţei Ion Moldovan, electricianul forat la secţiune plină, se principală, inclusiv cu for tof (Mureşul);
de întoarcere
coperit cu contracte de scăzut de calificare a for de muncă actuale şi al uti Ion Ti ba. va putea lucra mai bine şi ţă de muncă, materiale,
desfacere la nivelul capa ţei de muncă, fapt ce atra lajelor existente. Dacă am Nemulţumit de ritmul la Castel şi la celelalte combustibil şi piese de
cităţilor de producţie, da ge după sine o anumită i- avea mai mulţi oameni am lucrărilor, deşi el a cres loturi. Ne vom strădui să schimb ; V r e m
torită nereceptivităţii be nerţie la trecerea de la un realiza viteze sporite. cut mult în ultima vreme, mai aducem ceva forţă de ® Colectivul Atelierelor
neficiarilor noştri faţă de tip de produs Ia altul. De Da rindul său, Dorel Be- inginerul Viorel Vasnea, muncă, pentru că volumul centrale Haţeg să manifes
Timpul prol
încălţămintea cu feţe tex asemenea, la sortimentele jan a ţinut să adauge : „Eu te mai multă solicitudine şi 10 decembrie 1
tile. Întregul necesar de la care contractarea este sînt mulţumit cum lucrea operativitate în asigurarea va Ti rece, g<
materii prime şi materiale intîrziată ne putem aştep ză oamenii, cu toate con pieselor de schimb nece tea. Cerul va i
cursul nopţii. »
este asigurat cu contracte. ta la o demarare mai di diţiile nu tocmai uşoare din sare instalaţiilor şi utila fia slab pină
Rămîne de văzut seriozita ficilă a producţiei anului subteran. Sîntem organi jelor acestui şantier ; din sectorul i
tea cu care furnizorii 1981. zaţi pe trei schimburi de şeful Şantierului nr. 2 — de lucrări este destul de © Să se analizeze posi peralura minir
prinsă între mi
noştri se vor achita de o- cile 8 .ore şi, deşi avem mare, să ne organizăm mai bilitatea retribuirii în acord nus 10 grade,
bligaţiile contractuale, Dea- Esenţial este ca, în aces doar 70 la sută din efecti aducţiunea principală, a bine lucrul pe schimburi, global a tuturor ce tura maximă
ţinut să precizeze :
7 şi minus 2
semenen, materialele sînt te zile, toate problemele vul necesar, reuşim să ne în galerii, să creştem cit lor care lucrează efec neaţa, local ce
specificate pe culori, mă tehnice şi organizatorice să realizăm ritmic planul. Da — Pe luna noiembrie nu mai mult vitezele de avan tiv în subteran, alături Pentru zilele
că ne-ar ajuta mai mult şi ne-am realizat planul pe decembrie 1980
rimi, termene de livrare, fie soluţionate printr-o mai maşinile... Mă gîndesc la şantier, din cauza stagnă sare şi să pornim cu bine de muncitori, ca şi a re menţine rece,
în concordanţă cu graficul strinsă conlucrare între lipsa motorinei şi a unor rii o perioadă de timp a în anul şi cincinalul viitor. tribuirii corespunzătoare a riabil în primi
tervalului. In
de programare a produc furnizori şi beneficiari şi piese de schimb“. Am re maşinii „Roobins“, deşi s-a In discuţiile avute s-au colectivelor loturilor care-şi a intervalului '
depăşesc planul, chiar dacă
încălzi uşor.
ţiei pe trimestrul I. acolo unde este cazul, pe ţinut şi numele unora din muncit mult mai bine de conturat cîteva probleme temporar noroi
tre cei mai harnici munci pe care le supunem spre la nivelul şantierelor se ci pi tatii mai i
Totuşi, optimismul inter plan local, respectiv in ca tori din cadrul lotului Ne- cît în lunile anterioare. analiză şi soluţionare or înregistrează unele nerea- mă de ninsoai
locutorului nostru nu este drul fabricii de încălţă tiş : şefii de brigadă Ion Stadii mai avansate de e- ganelor competente : lizări în anumite perioade log de serviciu
g.vak).
întru totul justificat, pen- minte. Tipoş şi Nicolae Grăpinoiu, xeeuţie înregistrăm la lo- © Conducerea Grupului de timp.