Page 31 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 31
© MIERCURI, 10 DECEMBRIE 1980 i. ~
Controlul oamenilor muncii — un Utilitatea şi eficienţa cabinetelor
m
preţios sprijin al lucrătorului comercial de limba şi literatura română
ic tvs. — S-a început seria clasă. Şi acest altceva — Constatările, grefate pe
gcr- Inspectoratul comercial cea mai mare parte cu re se fac numai că sînt in schimburilor de experienţă acţiunea comună profesor- experienţa proprie, au ge
de stat judeţean a organi privire la aprovizionarea teresate în acest dialog, în judeţul Hunedoara, în- elevi —, expresie a moder nerat idei şi sugestii noi, u-
zat în întreprinderile co magazinelor. Dintre aces ceea ce nu e bine. trucît Ministerul Educaţiei nizării procesului de învă tile pentru ridicarea gradu
xpres
merţului cu amănuntul din tea, 208 au fost rezolvate O altă formă de dialog şi învăţământului îl consi ţământ este dată, nu de lui de funcţionalitate al ca
judeţ un control tematic în termen, iar în 16 ca cu beneficiarii serviciilor deră etalon, punct 'de por simpla prezenţă a mijloa binetelor de limba şi lite
privind soluţionarea pro zuri termenul a fost de comerţului este „Jurnalul nire şi sosire pentru modul celor audio-vizuale, ci de ratura română. S-a reco
«i-e şi
blemelor semnalate de păşit datorită transmiterii cumpărătorului“. Nu în de predare a limbii şi lite faptul că aici este creat un mandat evitarea încărcării
(I)
controlul oamenilor muncii cu întârziere Ia conduceri puţine cazuri el este un raturii române — declara microclimat favorabil, sti cabinetelor, exceptând ele
ca şi a propunerilor, sesi le întreprinderilor a reco bun instrument de lucru în deschiderea discuţiilor mulativ pentru procesul cu
•o micii mentele de decor, celelalte
zărilor şi reclamagiilor mandărilor controlului. 33 în special la alcătuirea co metodice prilejuite de noaşterii, investigării, gân (planşe, tablouri, mapei, să
Ciclul consemnate în „Jurnalul de propuneri privind asi menzilor către depozite. Nu schimbul de experienţă pe dirii. Aici modernizarea se aibă un caracter periodic
ului“ : c u m părătorul Ui“. gurarea cu spaţii corespun probleme ale organizării şi realizează prin restructura-
'oduc- în toate cazurile însă a- (Elisabeta Vescu, de la O-
ir a- Acţiunea a permis for zătoare pentru desfacerea " ceasta formă de a dialoga funcţionalităţii cabinetului ficiul central de mijloace
mularea mai multor con mărfurilor şi depozitarea se află la îndemîna cum de limba şi literatura ro invăţămînt practic — de învăţămînt). Prof. dr.
la o- cluzii. Una dintre ele, însă, ambalajelor, dotarea cu di părătorului. Asemenea e- mână prof. dr. Constanţa
este definitorie : controlul ferite agregate şi' utilaje a xemple au oferit unităţile Bărboi, inspector în M.E.I. Ion Hangiu, redactor şef al
revistei „Limba şi literatu
oamenilor muncii executat unităţilor etc. au rămas 103 şi 119 de tutun din De Aprecierile la adresa ca învăţămînt modern ra română“, a propus ca
în baza unui mandat şi a nesoluţionate. De aseme va, magazinul alimentar binetelor de limba şi lite lecţiile practice organizate
unei legislaţii, ca şi acela nea, au rămas nerezolvate nr. 8, restaurantele „Corvi- ratura română, vizitate, din rea materiei de predat. In în cadrul schimbului de ex
indirect, executat de cum propunerile privind repa nul“ şi „Păltiniş“ din Hu unităţi şcolare ale munici aceste cabinete „elevii au perienţă să devină texte în
părători şi consumatori piului Deva şi oraşelor ajuns să trăiască textul li
> Ra- rarea unor instalaţii în nedoara, restaurantul „Iz proiectata culegere de lim
i; 7,0« prin intermediul instru spaţiile comerciale aflate vorul veseliei“ şi patiseria Brad şi urăştie, au fost fă terar, să mediteze pe mar bă şi literatură română a
evista mentelor care li s-au pus în termen de garanţie. ră excepţie la modul super ginea lui“ (Gheorghe Şovu, judeţului.
melo- la dispoziţie, reprezintă un „Doina“ din Deva şi alte lativ. „Ceasurile petrecute inspector de specialitate,,
şt iri; Propunerile privind a- le. Dacă conducerile între Alte propuneri au privit
:iUo ri sprijin preţios pentru lu provizionarea u n i t ă ţ i l o r prinderilor tratează comu la Deva se pot înscrie Ln municipiul Bucureştii. Mai munca cu elevii : testarea
şti ri ; crătorii din reţeaua desfa biografia mea spirituală ca mult, realizîndu-şi dubla sa
îuzică cerii de mărfuri cu amă s-au bucurat de atenţie din nicările din aceste jurnale puncte de referinţă, o zi e- funcţie — informaţională şi lor, reconsiderarea celor
ţările partea conducerilor între eu toată seriozitatea, a- slabi la învăţătură, desfiin
in de nuntul sau cu ridicata. Se prinderilor in sensul eă au tunci cînd e vorba de se chivalînd cu un trimestru formaţională — cabinetul ţarea barierei artificiale
pio- poate afirma că, în linii de practică“, mărturisea Io a determinat un anumit
emie- mari. la nivelul întreprin ocazionat deplasări mai in sizări ce cad în competen nel Roman, profesor la Li comportament elevilor Li dintre bancă şi catedra, în
Bule- sistente către furnizori ţa şefului de unitate lucru fiinţarea unor laboratoare
i co- derilor comerţ a fost pentru obţinerea mărfuri ceul „Gheorghe Şincai“ din ceului pedagogic Deva, cum stimulative pentru liceele
stru ; pus la punct un sistem de rile se schimbă. In 117 u- Cluj-Napoca. Schimbul de remarca prof. Doina Moi-
13.00 preluare rapidă a con lor repartizate. nităţi din cele controlate, experienţă din judeţul nos cădeanu, de la Liceul peda pedagogice etc.
'lubul C i r c u i a ţ i a măi'furi lor şefii de unităţi nu au dat gogic din Cluj-Napoca. In şcoli generale şi în li
o
iojur- statărilor şi că prin regis este un sector în care con soluţii in termenul legal tru a fost considerat de
mun- trele unice de control se participanţi drept acţiune Valorificînd experienţa cee, indiferent de tipul lor,
onate înlesneşte comunicarea atît trolul oamenilor muncii se sau nu au dat nici o solu metodică utilă, act de per pozitivă a profesorilor de elevii sînt deprinşi cu mo
agăre face mai pregnant simţit, ţie. Să nu-i intereseze pe limba română hunedorenâ, dalitatea de a face analiză
Sfatul de necesară cu conducerile fecţionare.
Ln de respectivelor întreprinderi activitatea acestuia fiind aceştia ce are de spus cum Inspectorii de specialita M.E.I. a dat prilejul invi şi sinteză. Toate acestea se
►lică ; pe tema soluţionării pro aici, de regulă, mai insis părătorul despre serviciile te din diverse judeţe ale taţilor ca să facă aceste realizează mai uşor şi mai
jocuri tentă, mai sistematizată. Cu unităţii respective ? Ar fi ţării, şefii de catedre din idei să încolţească şi în ju eficient în cadrul cabinete
i c<>- blemelor semnalate, in pe o înţelegere total greşită a lor. Schimbul de experien
e se- rioada analizată, la unităţi toate' acestea, manifestări licee pedagogice au remar deţele lor. De asemenea,
>sozi- aparţinând de 12 întreprin anacronice — ca servirea intenţiilor cu care cetăţea cat varietatea tipurilor de le-a dat posibilitatea să ţă, organizat recent în ju
liritul preferenţială — continuă nul, cumpărător sau consu compare rezultatele proprii deţul nostru, a fost pentru
no-r«; deri comerciale au iest cabinete, personalitatea fie
23.00 consemnate un număr de să aibă Ioc, deşi nu în pu mator, participă la perfec căruia dintre ele, dotarea cu cele din judeţul gazdă toţi beneficiarii Iui moment
13,30— 833 controale dintre care ţine cazuri echipele de ţionarea activităţii. Pe bu deosebită care îndreptăţeş a manifestării, să sesizeze de bilanţ şt început de
noc- control al oamenilor mun în activitatea lor concepţii drum pentru ce vor face în
48 în cadrul unor acţiuni nele intenţii ale sale, pe te numirea lor, faptul că
ctua- comune cu organele de cii semnalează fenomenul. ajutorul dat de aceste for aici se întîmplă altceva de rutinate sau chiar să recon viitor.
»crip- specialitate. Este o activi Ce denotă aceasta ? Că me de control, lucrătorul cât într-o sală obişnuită de sidere ideea de cabinet. V. PĂDUREANU
„Uni- dialogul pe care controlul comercial „ trebuie să se
per- tate destul de susţinută,
stre“: chiar dacă nu s-a exerci ¡1 poartă cu lucrătorii din sprijine cu convingere, da
ogice tat în toate unităţile o ac sectorul desfacerii cu amă că doreşte cu adevărat per
20,30
fonul ţiune de control pe lună, nuntul, cu conducerile res fecţionarea activităţii pro
iunea a.şa cum se prevede in le pectivelor întreprinderi nu prii.
îtem- ge. In timpul activităţii se bucură de receptivitatea NICOLAE LASCU
Alex. dorită La toate nivelurile. inspector şef
miau sale, controlul oamenilor
rlati- muncii a -făcut, în aceste Mai bine zis sînt conduceri al Inspectoratului comercial
san u; unităţi, 257 propuneri, în de uni.tfiţi de desfacere ca de stat judeţean
ti ere“
Pohă-
Activitatea cultural-educativă sub semnul calităţii, al permanenţei
3SS i milite si de toate felurile“
J?
tria) ;
rta) ;
á la — La noi vorba şi fapta demonstrată de capacitatea factorilor răspunzători de
A sint una. Asta a făcut ca, colectivului de muncă de a activitatea cultural-educati-
erur- de vreun an încoace, in în
Stire, interveni conştient şi avi vă a I.M.O., acum cînd au
vin- treprinderea noastră iarba zat în îndreptarea, reluşa- „ce arăta, despre ce vorbi“,
PE- să-nverzească. rea unor atitudini sau subliniem că ea este gene
[Uni- Aşa caracteriza, cu mo comportamente. Folosind rată de conlucrarea ce
Pirx
i clin dul său concis şi metafo mijloace educative variate există între aceştia, de
LU- ric de exprimare Bokos — emisiunile de radioam
?nui- Iosif, secretar adjunct cu sprijinul direct si concret
de- plificare, programele bri dat de conducerea între
isc) ; probleme organizatorice in găzii artistice, gazeta de prinderii, pentru care pro
de comitetul de partid al în perete etc. — tineri cum In scopul îmbogăţirii cunoştinţelor igîenico-samtare ale pionierilor, în cadrul Casei
esc); treprinderii mecanice O- blema acţiunilor culturale pionierilor şi şoimilor patriei din Hunedoara, a luat recent fiinţă cercul ,,Prietenii medi
íafá- sint Loiş Nicuşor, Viorel nu constituie ceva secun
ini- răştie, situaţia activităţii Buga şi Viorel Stanciu au dar, auxiliar. cului. Prietenul pionierilor din cadrul acestui cerc este medicul Marin David, coordonato
LA : cultural-educative din uni fost opriţi la timp să nu rul activităţii pediatrice ambulatorii din cadrul Policlinicii municipale, iar prima temă
uici- tate. dezbătută a fost „Folosirea raţională a timpului liber“._______________________________________________
A- ajungă la deznodăminte VIORICA ROMAN
U- înviorarea activităţii cul regretabile. Forţa educaţio
le (7 tural-educative este efectul nală a colectivului de
i (¡‘Ju „acţiunilor multe şi de toa ţul Iaşi, nu-i venea să |
co - muncă de la I.M.O. s-a stea acasă. O c u p a ţ i e J
IRA- te felurile“ — după expre răsfrint cu generozitate şi
de sia Mnrioarei Munteanu, asupra celor cîţiva care-şi n-are, aşa că a luat-o i
O- secretar adjunct cu pro prin ţară doar de pică *
co- ispăşesc aici pedeapsa la
-rip- bleme de propagandă — locul de muncă. ceva. A fost depistat în J
al U- ce se organizează in între municipiul Hunedoara şi, I
i de prindere. Numărul celor care dau
^ind suflet şi culoare vieţii cul ® I-a stat ceasul. Ioan pentru că era clar că e I
arce Acţiunilor numeroase le turale a întreprinderii, şi Bora, din municipiul De- contaminat de parazitism J
•mui gate direct de producţie, • Gospodărească. Mulţi cetăţeni din Petroşani se întreabă va, era deseori văzut prin social, a fost trimis în în- {
\.N : chiar a oraşului, grupaţi de ce au fost scoşi copacii de pe marginea străzii princi
(Ca- de calitatea ei se alătură ln formaţiile artistice (bri pale a oraşului. Am ariat că strada Republicii va deveni un localurile publice. Se-apro- stanţă, care l-a condam
IA : cele culturale, menite să modern bulevard, cu patru piste de circulaţie. Pentru a- pia de cile o masă, ofe nat la 4 luni închisoare |
car- schimbe calitativ oamenii, gadă artistică, căluşeri, ceasta este nevoie ca partea carosabilă să fie lărgită, bule rea ceva de vînzare şi contravenţională. Antidot
iilet dansuri populare, muzică vardul păstrind denumirea veche.
deci, in cele din urmă, să uşoară, folk, solişti vocali, dacă clientul era intere eficient pentru maladia 1
slujeas< aceluiaşi scop. în taraf, grup vocal feminin, O In vederea alimentării cu apă a părţii de nord a ora sat, făcea tirgul. Dacă de care suferă.
atelier sau pe secţie, în recitatorii este destul de şului Petroşani, vor fi executate două noi rezervoare de apă nu, se-ndrepta spre altă
cu o capacitate de 2 000 mc fiecare. Pinâ in prezent con
pauza de la II (prin staţia structorii au încheiat prima etapă a execuţiei. masă. Cineva a fost cu O Unul răminc, altul i
de radioamplificare! sau mare, mai ales tineri. La rios să afle ce afaceri în pleacă. Mai sînt oameni J
după orele de program, fel de mare este dragostea ® In zona platformei industriale de la ..Vîseoza“ rAl peni vârte I.B. şi a aflat. O- ca Deieanu Cornel, din |
itru acestor oameni pentru fru au fost încheiate lucrările de Îndiguire a Jiului de Vest şi a ferea spre vînzare ceasuri Vulcan, care din te miri *
nea concretizîndu-se în dezba piriului Brăiţa. Scopul lucrării : protejarea obiectivelor din
>ap- teri, dialoguri muncito mos, dorinţa lor de a se a- zonă de eventuale viituri. electronice fie provenien ce, îşi iese din pepeni şi |
. în reşti, colocvii economice firma atît în planul mun ţă străină. Aşa se face că îşi alungă soţia din lo- «
su- etc. — secondate de cele cii cît şi al artei. Şi ca un a Colectivul atelierului de transport din cadrul prepara- s-a trezit invitat la mili cuinţă. Pentru această |
?rat ţiei I al pe; li a realizat, din resurse proprii o instalaţie de în
sm- mal multe ori de mici pro argument al acestei dorin călzire centrală. Aceasta a fost realizată din materiale recu ţie. Cinci ceasuri electro „bravură“ a fost condam- J
cu- grame artistice —, activi ţe, dublată de muncă per nice i-au fost confiscate, nat la o lună închisoare, t
mi- severentă, menţionăm com perate de lăcătuşii atelierului, după casarea unei locomotive. ca şi banii pe ce vîndu- Alţii, însă, ca Radu Do- I
ira- tatea educativă este în Instalaţia va furniza apa caldă necesară încălzirii halei de
íius permanenţă Ia ea acasă. Şi portarea bună a brigăzii poului de locomotive, astgurind astfel condiţii mai bune de se pînă atunci. Cînd i s-a bre, din Petroşani îşi a- J
lucru pe timp de iarnă.
mi- pentru că numărul lor este artistice în faza pe locali aplicat şi o amendă con bandonează familia, por- |
mare (mai sânt şi altele în tate a actualei ediţii a © Exemplu. Locatarii blocului D 8, din Vulcan, din pro travenţională, lui I.B. i-a nind hai-hui. Acesta a *
12
se afara celor menţionatei se Festivalului naţional „Cân prie iniţiativă au organizat recent o acţiune de întreţinere a stat ceasul de-a binelea. fost condamnat la un an |
va- realizează doar cîte două- tarea României“. In cadrul fondului locativ. Astfel ei au montat conducta de canalizare © Antidot eficient. Iar închisoare. Şi una şi alta *
in- aceleiaşi ediţii a festivalu şi au amenajat subsolul imobilului. nă, zăpadă, ger şi totuşi sînt fapte antisociale, pe I
irle trei acţiuni de acelaşi gen
va în răstimpul unui trimes lui, I.M.O. a ocupat locul I * lat Aninoasa au început lucrările de pregătire a fron lui Gheorghe Cocan, din care societatea le con- :
fi tru. Dar organizatorii lor pe oraş, la propaganda vi tului de lucru în vederea construirii, in anul viilor, a unui comuna Stoiniceşli, jude- damna.
>re- zuală. bloc eu 105 apartamente şi garsoniere.
or- ţin ca nivelul calitativ al Rubrică realizată cu sprijinul »
ro- acestora să fie invers pro Revenind la satisfacţia Inspectoratului judeţean de interne I
porţional cu numărul. cu care'Bokos Iosîf vorbea CONSTANTIN IOVĂNESCU Si Procuraturii judeţene ,
Valoarea educativă este de realizările şi intenţiile