Page 31 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 31

© MIERCURI, 10 DECEMBRIE 1980                                                                                                                                  i. ~



                Controlul oamenilor muncii — un                                                 Utilitatea şi eficienţa cabinetelor
  m
           preţios sprijin al lucrătorului comercial                                               de limba şi literatura română
  ic tvs.                                                                                  —    S-a   început   seria   clasă.  Şi  acest  altceva  —   Constatările,  grefate  pe
   gcr-   Inspectoratul   comercial   cea  mai  mare  parte  cu   re  se  fac  numai  că  sînt  in­  schimburilor  de  experienţă   acţiunea  comună  profesor-   experienţa  proprie,  au  ge­
        de  stat  judeţean  a  organi­  privire  la  aprovizionarea   teresate  în  acest  dialog,   în  judeţul  Hunedoara,  în-   elevi  —,  expresie  a  moder­  nerat idei  şi  sugestii noi,  u-
        zat  în  întreprinderile  co­  magazinelor.  Dintre  aces­  ceea ce nu e bine.   trucît  Ministerul  Educaţiei   nizării  procesului  de  învă­  tile pentru ridicarea gradu­
  xpres
        merţului  cu  amănuntul  din   tea,  208  au  fost  rezolvate   O  altă  formă  de  dialog   şi  învăţământului  îl  consi­  ţământ  este  dată,  nu  de   lui de funcţionalitate al ca­
        judeţ  un  control  tematic   în  termen,  iar  în  16  ca­  cu   beneficiarii   serviciilor   deră  etalon,  punct  'de  por­  simpla  prezenţă  a  mijloa­  binetelor  de  limba  şi  lite­
        privind  soluţionarea  pro­  zuri  termenul  a  fost  de­  comerţului  este  „Jurnalul   nire  şi  sosire  pentru  modul   celor  audio-vizuale,  ci  de   ratura  română.  S-a  reco­
  «i-e  şi
        blemelor   semnalate   de   păşit  datorită  transmiterii   cumpărătorului“.   Nu   în   de  predare  a  limbii  şi  lite­  faptul  că  aici  este  creat  un   mandat  evitarea  încărcării
  (I)
        controlul  oamenilor  muncii   cu  întârziere  Ia  conduceri­  puţine  cazuri  el  este  un   raturii  române  —  declara   microclimat  favorabil,  sti­  cabinetelor,  exceptând  ele­
        ca  şi  a  propunerilor,  sesi­  le  întreprinderilor  a  reco­  bun  instrument  de  lucru   în  deschiderea  discuţiilor   mulativ pentru procesul cu­
  •o micii                                                                                                                                      mentele  de  decor,  celelalte
        zărilor   şi   reclamagiilor   mandărilor  controlului.  33   în  special  la  alcătuirea  co­  metodice   prilejuite   de   noaşterii,  investigării,  gân­  (planşe,  tablouri,  mapei,  să
  Ciclul   consemnate   în   „Jurnalul   de  propuneri  privind  asi­  menzilor  către  depozite.  Nu   schimbul  de  experienţă  pe   dirii.  Aici  modernizarea  se   aibă  un  caracter  periodic
  ului“  :   c u m părătorul Ui“.  gurarea cu spaţii corespun­                           probleme  ale  organizării  şi   realizează prin restructura-
  'oduc-                                                      în  toate  cazurile  însă  a-                                                     (Elisabeta  Vescu,  de  la  O-
  ir a-   Acţiunea  a  permis  for­  zătoare  pentru  desfacerea  "  ceasta  formă  de  a  dialoga   funcţionalităţii  cabinetului             ficiul  central  de  mijloace
        mularea  mai  multor  con­  mărfurilor  şi  depozitarea   se  află  la  îndemîna  cum­  de  limba  şi  literatura  ro­  invăţămînt practic —   de  învăţămînt).  Prof.  dr.
  la o-  cluzii.  Una  dintre  ele,  însă,   ambalajelor,  dotarea  cu  di­  părătorului.  Asemenea  e-   mână  prof.  dr.  Constanţa
        este  definitorie  :  controlul   ferite  agregate  şi'  utilaje  a   xemple  au  oferit  unităţile   Bărboi, inspector în M.E.I.      Ion  Hangiu,  redactor  şef  al
                                                                                                                                               revistei  „Limba  şi  literatu­
        oamenilor  muncii  executat   unităţilor  etc.  au  rămas   103 şi 119 de tutun din De­  Aprecierile  la  adresa  ca­  învăţămînt modern  ra  română“,  a  propus  ca
        în  baza  unui  mandat  şi  a   nesoluţionate.  De  aseme­  va,  magazinul  alimentar   binetelor  de  limba  şi  lite­                lecţiile  practice  organizate
        unei  legislaţii,  ca  şi  acela   nea,  au  rămas  nerezolvate   nr.  8,  restaurantele  „Corvi-   ratura română, vizitate, din   rea  materiei  de  predat.  In   în  cadrul  schimbului  de  ex­
        indirect,  executat  de  cum­  propunerile  privind  repa­  nul“  şi  „Păltiniş“  din  Hu­  unităţi  şcolare  ale  munici­  aceste  cabinete  „elevii  au   perienţă  să  devină  texte  în
        părători   şi   consumatori                                                      piului  Deva  şi  oraşelor   ajuns  să  trăiască  textul  li­
  > Ra-                            rarea  unor  instalaţii  în   nedoara,  restaurantul  „Iz­                                                  proiectata  culegere  de  lim­
  i;  7,0«   prin  intermediul  instru­  spaţiile  comerciale  aflate   vorul  veseliei“  şi  patiseria   Brad  şi  urăştie,  au  fost  fă­  terar,  să  mediteze  pe  mar­  bă  şi  literatură  română  a
  evista   mentelor  care  li  s-au  pus   în termen de garanţie.                        ră excepţie la modul super­  ginea  lui“  (Gheorghe  Şovu,   judeţului.
  melo-   la  dispoziţie,  reprezintă  un                     „Doina“  din  Deva  şi  alte­  lativ.  „Ceasurile  petrecute   inspector  de  specialitate,,
  şt iri;                            Propunerile   privind   a-   le.  Dacă  conducerile  între­                                                 Alte  propuneri  au  privit
  :iUo ri­  sprijin  preţios  pentru  lu­  provizionarea u n i t ă ţ i l o r  prinderilor  tratează  comu­  la  Deva  se  pot  înscrie  Ln   municipiul  Bucureştii.  Mai   munca  cu  elevii  :  testarea
  şti ri ;  crătorii  din  reţeaua  desfa­                                               biografia  mea  spirituală  ca   mult,  realizîndu-şi  dubla  sa
  îuzică   cerii  de  mărfuri  cu  amă­  s-au  bucurat  de  atenţie  din   nicările  din  aceste  jurnale   puncte  de  referinţă,  o  zi  e-   funcţie  —  informaţională  şi   lor,   reconsiderarea   celor
  ţările                           partea  conducerilor  între­  eu  toată  seriozitatea,  a-                                                  slabi  la  învăţătură,  desfiin­
  in  de   nuntul  sau  cu  ridicata.  Se   prinderilor  in  sensul  eă  au   tunci  cînd  e  vorba  de  se­  chivalînd  cu  un  trimestru   formaţională  —  cabinetul   ţarea   barierei   artificiale
   pio-   poate  afirma  că,  în  linii                                                  de practică“, mărturisea Io­  a  determinat  un  anumit
  emie-   mari.  la  nivelul  întreprin­  ocazionat  deplasări  mai  in­  sizări  ce  cad  în  competen­  nel  Roman,  profesor  la  Li­  comportament  elevilor  Li­  dintre  bancă  şi  catedra,  în­
  Bule-                            sistente   către   furnizori   ţa şefului  de unitate  lucru­                                               fiinţarea  unor  laboratoare
  i  co-   derilor   comerţ   a   fost   pentru  obţinerea  mărfuri­                     ceul  „Gheorghe  Şincai“  din   ceului  pedagogic  Deva,  cum   stimulative  pentru  liceele
  stru ;  pus  la  punct  un  sistem  de                      rile  se  schimbă.  In  117  u-   Cluj-Napoca.  Schimbul  de   remarca  prof.  Doina  Moi-
   13.00   preluare  rapidă  a  con­  lor repartizate.        nităţi  din  cele  controlate,   experienţă  din  judeţul  nos­  cădeanu, de la Liceul peda­  pedagogice etc.
  'lubul                             C i r c u i a ţ i a  măi'furi lor   şefii  de  unităţi  nu  au  dat            gogic din Cluj-Napoca.       In  şcoli  generale  şi  în  li­
                                    o
  iojur-   statărilor  şi  că  prin  regis­  este  un  sector  în  care  con­  soluţii  in  termenul  legal   tru  a  fost  considerat  de
  mun-   trele  unice  de  control  se                                                   participanţi  drept  acţiune   Valorificînd   experienţa   cee,  indiferent  de  tipul  lor,
  onate   înlesneşte  comunicarea  atît   trolul  oamenilor  muncii  se   sau  nu  au  dat  nici  o  solu­  metodică  utilă,  act  de  per­  pozitivă  a  profesorilor  de   elevii  sînt  deprinşi  cu  mo­
  agăre                            face  mai  pregnant  simţit,   ţie.  Să  nu-i  intereseze  pe                    limba  română  hunedorenâ,   dalitatea  de  a  face  analiză
  Sfatul   de  necesară  cu  conducerile                                                 fecţionare.
  Ln de   respectivelor   întreprinderi   activitatea  acestuia  fiind   aceştia ce are de spus cum­  Inspectorii  de  specialita­  M.E.I.  a  dat  prilejul  invi­  şi  sinteză.  Toate  acestea  se
  ►lică ;   pe  tema  soluţionării  pro­  aici,  de  regulă,  mai  insis­  părătorul  despre  serviciile   te  din  diverse  judeţe  ale   taţilor  ca  să  facă  aceste   realizează  mai  uşor  şi  mai
  jocuri                           tentă, mai sistematizată. Cu   unităţii  respective  ?  Ar  fi   ţării,  şefii  de  catedre  din   idei  să  încolţească  şi  în  ju­  eficient  în  cadrul  cabinete­
  i c<>-   blemelor  semnalate,  in  pe­                      o  înţelegere  total  greşită  a                                                 lor.  Schimbul  de  experien­
  e  se-   rioada  analizată,  la  unităţi   toate'  acestea,  manifestări               licee  pedagogice  au  remar­  deţele  lor.  De  asemenea,
  >sozi-   aparţinând de 12 întreprin­  anacronice  —  ca  servirea   intenţiilor  cu  care  cetăţea­  cat  varietatea  tipurilor  de   le-a  dat  posibilitatea  să   ţă,  organizat  recent  în  ju­
  liritul                          preferenţială  —  continuă   nul, cumpărător sau consu­                          compare  rezultatele  proprii   deţul  nostru,  a  fost  pentru
  no-r«;  deri   comerciale   au   iest                                                  cabinete, personalitatea fie­
  23.00   consemnate  un  număr  de   să  aibă  Ioc,  deşi  nu  în  pu­  mator,  participă  la  perfec­  căruia  dintre  ele,  dotarea   cu  cele  din  judeţul  gazdă   toţi  beneficiarii  Iui  moment
 13,30—  833  controale  dintre  care   ţine   cazuri   echipele   de   ţionarea  activităţii.  Pe  bu­  deosebită  care  îndreptăţeş­  a  manifestării,  să  sesizeze   de  bilanţ  şt  început  de
   noc-                            control  al  oamenilor  mun­                                                     în  activitatea  lor  concepţii   drum  pentru  ce  vor  face  în
        48  în  cadrul  unor  acţiuni                         nele  intenţii  ale  sale,  pe   te  numirea  lor,  faptul  că
  ctua-   comune   cu   organele   de   cii  semnalează  fenomenul.   ajutorul  dat  de  aceste  for­  aici  se  întîmplă  altceva  de­  rutinate sau chiar să recon­  viitor.
  »crip-   specialitate.  Este  o  activi­  Ce  denotă  aceasta  ?  Că   me  de  control,  lucrătorul   cât într-o sală obişnuită de  sidere ideea de cabinet.  V. PĂDUREANU
  „Uni-                            dialogul  pe  care  controlul   comercial  „  trebuie  să  se
   per-   tate  destul  de  susţinută,
  stre“:   chiar  dacă  nu  s-a  exerci­  ¡1  poartă  cu  lucrătorii  din   sprijine  cu  convingere,  da­
  ogice   tat  în  toate  unităţile  o  ac­  sectorul  desfacerii  cu  amă­  că doreşte  cu adevărat per­
   20,30
  fonul   ţiune  de  control  pe  lună,   nuntul,  cu  conducerile  res­  fecţionarea  activităţii  pro­
  iunea   a.şa  cum  se  prevede  in  le­  pectivelor  întreprinderi  nu   prii.
  îtem-   ge.  In  timpul  activităţii   se  bucură  de  receptivitatea   NICOLAE LASCU
  Alex.                            dorită  La  toate  nivelurile.    inspector şef
  miau   sale,   controlul   oamenilor
  rlati-   muncii  a  -făcut,  în  aceste   Mai  bine  zis  sînt  conduceri   al Inspectoratului comercial
  san u;  unităţi, 257 propuneri, în  de uni.tfiţi de desfacere ca­  de stat judeţean
  ti ere“
  Pohă-
        Activitatea cultural-educativă sub semnul calităţii, al permanenţei
  3SS                      i milite si de toate felurile“
              J?
  tria) ;
  rta) ;
   á la   —  La  noi  vorba  şi  fapta   demonstrată  de  capacitatea   factorilor  răspunzători  de
     A  sint  una.  Asta  a  făcut  ca,   colectivului  de  muncă  de  a   activitatea  cultural-educati-
  erur-  de  vreun  an  încoace,  in  în­
  Stire,                           interveni  conştient  şi  avi­  vă  a  I.M.O.,  acum  cînd  au
   vin-   treprinderea  noastră  iarba   zat  în  îndreptarea,  reluşa-   „ce  arăta,  despre  ce  vorbi“,
   PE-   să-nverzească.            rea   unor   atitudini   sau   subliniem  că  ea  este  gene­
  [Uni-   Aşa  caracteriza,  cu  mo­  comportamente.   Folosind   rată   de   conlucrarea   ce
   Pirx
  i clin   dul  său  concis  şi  metafo­  mijloace  educative  variate   există  între  aceştia,  de
   LU-   ric  de  exprimare  Bokos   —  emisiunile  de  radioam­
  ?nui-   Iosif,  secretar  adjunct  cu                       sprijinul  direct  si  concret
   de-                             plificare,  programele  bri­  dat  de  conducerea  între­
  isc) ;  probleme  organizatorice  in   găzii  artistice,  gazeta  de   prinderii,  pentru  care  pro­
    de   comitetul  de  partid  al  în­  perete  etc.  —  tineri  cum                           In  scopul  îmbogăţirii  cunoştinţelor  igîenico-samtare  ale  pionierilor,  în  cadrul  Casei
  esc);   treprinderii   mecanice   O-                        blema  acţiunilor  culturale   pionierilor  şi  şoimilor  patriei  din  Hunedoara,  a  luat  recent  fiinţă  cercul  ,,Prietenii  medi­
  íafá-                            sint  Loiş  Nicuşor,  Viorel   nu  constituie  ceva  secun­
   ini-   răştie,  situaţia  activităţii   Buga  şi  Viorel  Stanciu  au   dar, auxiliar.   cului.  Prietenul  pionierilor  din  cadrul  acestui  cerc  este  medicul  Marin  David,  coordonato­
   LA :   cultural-educative  din  uni­  fost  opriţi  la  timp  să  nu                     rul activităţii pediatrice ambulatorii din cadrul Policlinicii municipale,   iar prima temă
  uici-   tate.                                                                             dezbătută a fost „Folosirea raţională a timpului liber“._______________________________________________
    A-                             ajungă   la   deznodăminte       VIORICA ROMAN
    U-    înviorarea  activităţii  cul­  regretabile.  Forţa  educaţio­
  le (7   tural-educative  este  efectul   nală   a   colectivului   de
 i (¡‘Ju­  „acţiunilor  multe  şi  de  toa­                                                                                                    ţul  Iaşi,  nu-i  venea  să  |
   co -                            muncă  de  la  I.M.O.  s-a                                                                                  stea  acasă.  O c u p a ţ i e   J
   IRA-   te  felurile“  —  după  expre­  răsfrint  cu  generozitate  şi
    de   sia  Mnrioarei  Munteanu,   asupra  celor  cîţiva  care-şi                                                                            n-are,  aşa  că  a  luat-o  i
   O-   secretar  adjunct  cu  pro­                                                                                                            prin  ţară  doar  de  pică  *
   co-                             ispăşesc  aici  pedeapsa  la
  -rip-   bleme  de  propagandă  —   locul de muncă.                                                                                           ceva.  A  fost  depistat  în  J
  al U-   ce  se  organizează  in  între­                                                                                                      municipiul  Hunedoara  şi,  I
   i de   prindere.                  Numărul  celor  care  dau
  ^ind                             suflet  şi  culoare  vieţii  cul­                                                     ®  I-a  stat  ceasul.  Ioan  pentru  că  era  clar  că  e  I
  arce    Acţiunilor  numeroase  le­  turale  a  întreprinderii,  şi                                                   Bora, din municipiul De- contaminat de parazitism J
 •mui   gate  direct  de  producţie,                              •  Gospodărească.  Mulţi  cetăţeni  din  Petroşani  se  întreabă   va,  era  deseori  văzut  prin   social, a fost trimis în în- {
  \.N :                            chiar  a  oraşului,  grupaţi   de  ce  au  fost  scoşi  copacii  de  pe  marginea  străzii  princi­
  (Ca-   de  calitatea  ei  se  alătură   ln  formaţiile  artistice  (bri­  pale  a  oraşului.  Am  ariat  că  strada  Republicii  va  deveni  un   localurile  publice.  Se-apro-  stanţă,  care  l-a  condam
   IA :   cele  culturale,  menite  să                         modern  bulevard,  cu  patru  piste  de  circulaţie.  Pentru  a-   pia  de  cile  o  masă,  ofe­  nat la 4 luni închisoare |
  car-   schimbe  calitativ  oamenii,   gadă   artistică,   căluşeri,   ceasta  este  nevoie  ca  partea  carosabilă  să  fie  lărgită,  bule­  rea  ceva  de  vînzare  şi  contravenţională. Antidot
  iilet                            dansuri  populare,  muzică   vardul păstrind denumirea veche.
        deci,  in  cele  din  urmă,  să   uşoară,  folk,  solişti  vocali,                                            dacă  clientul  era  intere­  eficient pentru maladia 1
        slujeas<  aceluiaşi  scop.  în   taraf,  grup  vocal  feminin,   O  In  vederea  alimentării  cu  apă  a  părţii  de  nord  a  ora­  sat,  făcea  tirgul.  Dacă  de care suferă.
       atelier  sau  pe  secţie,  în   recitatorii  este  destul  de   şului  Petroşani,  vor  fi  executate  două  noi  rezervoare  de  apă   nu,  se-ndrepta  spre  altă
                                                               cu  o  capacitate  de  2  000  mc  fiecare.  Pinâ  in  prezent  con­
        pauza  de  la  II  (prin  staţia                       structorii au încheiat prima etapă a execuţiei.        masă.  Cineva  a  fost  cu­  O  Unul  răminc,  altul  i
        de   radioamplificare!   sau   mare,  mai  ales  tineri.  La                                                  rios  să  afle  ce  afaceri  în­  pleacă.  Mai  sînt  oameni  J
        după  orele  de  program,   fel  de  mare  este  dragostea   ®  In  zona  platformei  industriale  de  la  ..Vîseoza“  rAl  peni   vârte  I.B.  şi  a  aflat.  O-  ca  Deieanu  Cornel,  din  |
  itru                             acestor  oameni  pentru  fru­  au  fost  încheiate  lucrările  de  Îndiguire  a  Jiului  de  Vest  şi  a   ferea  spre  vînzare  ceasuri  Vulcan,  care  din  te  miri  *
  nea   concretizîndu-se  în  dezba­                           piriului  Brăiţa.  Scopul  lucrării  :  protejarea  obiectivelor  din
  >ap-  teri,   dialoguri   muncito­  mos,  dorinţa  lor  de  a  se  a-   zonă de eventuale viituri.                  electronice  fie  provenien­  ce,  îşi  iese  din  pepeni  şi  |
  .  în   reşti,  colocvii   economice  firma  atît  în  planul  mun­                                                 ţă  străină.  Aşa  se  face  că  îşi  alungă  soţia  din  lo-  «
   su-   etc.  —  secondate  de  cele   cii  cît  şi  al  artei.  Şi  ca  un   a  Colectivul  atelierului  de  transport  din  cadrul  prepara-   s-a  trezit  invitat  la  mili­  cuinţă.  Pentru  această  |
  ?rat                                                         ţiei  I  al  pe;  li  a  realizat,  din  resurse  proprii  o  instalaţie  de  în­
  sm-   mal  multe  ori  de  mici  pro­  argument  al  acestei  dorin­  călzire  centrală.  Aceasta  a  fost  realizată  din  materiale  recu­  ţie.  Cinci  ceasuri  electro­  „bravură“  a  fost  condam-  J
   cu-   grame  artistice   —, activi­  ţe,  dublată  de  muncă  per­                                                 nice  i-au  fost  confiscate,  nat  la  o  lună  închisoare,  t
   mi-                             severentă,  menţionăm  com­  perate  de  lăcătuşii  atelierului,  după  casarea  unei  locomotive.   ca  şi  banii  pe  ce  vîndu-  Alţii,  însă,  ca  Radu  Do-  I
  ira-   tatea  educativă este în                              Instalaţia  va  furniza  apa  caldă  necesară  încălzirii  halei  de­
   íius   permanenţă  Ia  ea  acasă.  Şi   portarea  bună  a  brigăzii   poului  de  locomotive,  astgurind  astfel  condiţii  mai  bune  de   se  pînă  atunci.  Cînd  i  s-a  bre,  din  Petroşani  îşi  a-  J
                                                               lucru pe timp de iarnă.
   mi-  pentru  că  numărul  lor  este   artistice  în  faza  pe  locali­                                              aplicat  şi  o  amendă  con­  bandonează  familia,  por-  |
        mare  (mai  sânt  şi  altele  în   tate  a  actualei  ediţii  a   ©  Exemplu.  Locatarii  blocului  D  8,  din  Vulcan,  din  pro­  travenţională,  lui  I.B.  i-a  nind  hai-hui.  Acesta  a  *
    12
    se  afara  celor  menţionatei  se   Festivalului  naţional  „Cân­  prie  iniţiativă  au  organizat  recent  o  acţiune  de  întreţinere  a   stat ceasul de-a binelea.  fost  condamnat  la  un  an  |
   va-  realizează  doar  cîte  două-   tarea  României“.  In  cadrul   fondului  locativ.  Astfel  ei  au  montat  conducta  de  canalizare   © Antidot eficient. Iar­  închisoare.  Şi  una  şi  alta  *
   in-                             aceleiaşi  ediţii  a  festivalu­  şi au amenajat subsolul imobilului.                 nă, zăpadă, ger şi totuşi sînt  fapte  antisociale,  pe  I
   irle  trei  acţiuni  de  acelaşi  gen
   va  în  răstimpul  unui  trimes­  lui,  I.M.O.  a  ocupat  locul  I   *   lat  Aninoasa  au  început  lucrările  de  pregătire  a  fron­  lui Gheorghe Cocan, din care societatea le   con- :
    fi  tru.  Dar  organizatorii  lor   pe  oraş,  la  propaganda  vi­  tului  de  lucru  în  vederea  construirii,  in  anul  viilor,  a  unui   comuna Stoiniceşli, jude- damna.
   >re-                            zuală.                      bloc eu 105 apartamente şi garsoniere.
   or-  ţin  ca  nivelul  calitativ  al                                                                                                 Rubrică realizată cu sprijinul   »
   ro-  acestora  să  fie  invers  pro­  Revenind  la  satisfacţia                                                                   Inspectoratului judeţean de interne I
       porţional cu numărul.      cu  care'Bokos  Iosîf  vorbea                     CONSTANTIN IOVĂNESCU                                   Si Procuraturii judeţene   ,
         Valoarea educativă este  de realizările şi intenţiile
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36