Page 34 - Drumul_socialismului_1980_12

DRUMUL SOCIALISMULUI Nï
Pag. t

îndeplinirea exemplară Greutăţile pot li învinse printr-o mai bună Velev

a planului organizare a producţiei şi i muncii 3,00Telcţ,'coală

10,00 Roman-foi
dric şi pr
{Urmare din pag. 1) adresate celor ce se mai neficiari faţă de economi­ De cîţiva ani, mina Ani- ziuă. Acest adevărat ocol în acord global în valoare Reluarea
abat de la disciplina mun­ sirea materiilor prime şi noasa pune probleme a- al minei, creează o serie de 280 000 lei. pis od
Acest aspect major l-au cii, celor ce mai fac ab­ materialelor, a pieselor de t Ci n ci cînd se fac bilanţu­ de greutăţi in fluxul de O problemă tot de pri­ 10,35 Telex
1G,00 Telex
vizat de fapt şi luările de senţe nemotivate, a randa­ schimb. Este un merit al rile combinatului minier. transport, numeroasele în­ mă importanţă este şi a- 16.05 Şcoala la
cuvint ale tovarăşilor Ioan mentului scăzut, întreţine­ celor care au luat cuvîntul Altfel spus, la aceste bi­ treruperi ale procesului de eeea a lucrărilor de pre­ 10,25 Curs <le 1
Petrul — subinginer, Vio- rii necorespunzătoare a u- la dezbateri că, manifes- lanţuri, în dreptul minei producţie avîndu-şi origi­ gătiri din cadrul sectoare­ 16,45Kenya — i
17.05 Viata cult
rel Drăgoi — şef de echi­ tilajelor, din rîndul cărora tînd o atitudine combativă respective apare semnul nea chiar aici.'Volumul de lor, de asemenea rămase 30,15 Fotbal tot
pă forjă; ■ Nicolae Muntea- s-au „detaşat“ Ioan Mun­ faţă de neajunsurile din negativ. Cauzele sânt mul­ transport fiind foarte ma­ în urmă. Au fost plasate Rezumate*
nu — -lăcătuş matriţer, Do- tean. Ioan Bădilă, Aron activitatea grupei, a birou­ tiple. A.u. fost. analizate în re, bineînţeles că nici nu . brigăzi pentru asigurarea retur, dis]
curi In «
rel Anca — lăcătuş, Virgil Crişan, Nicolae Şandor ş.a. lui acestei«, au făcut pro­ repetate rânduri în cadrul permite o întreţinere co­ unei linii de front cores­ 18,35 Desene ta
Stîrc — lăcătuş mecanic, ceea ce a condus la dimi­ puneri preţioase pentru întreprinderii, Ia nivelul respunzătoare a căilor de punzătoare, precum şi in­ Kum-Kum
Nicolae Băltaru — şef e- nuarea rezultatelor bune continua îmbunătăţire a combinatului minier. în ur­ acces, de unde apar alte tensificarea pregătirilor din 15,00Telejurnal
15.29 AetuaJitaU
chipâ tratamente termice şi înregistrate în realizarea muncii sindicale. ma unei asemenea analize neajunsuri, prin defectarea flancul sudic. In acest 18,40Ora tinere
ale altora, cu referiri la indicelui de utilizare a Măsurile adoptate de că­ s-a hotărît operarea unor vagonetelor şi deci reciu- sens s-au luat şi unele mă­ 20.30Jurnalul şi
călăioriiloi
măsurile din activitatea or­ timpului de lucru al maşi­ tre adunarea generală pri­ schimbări în conducerea rea parcului activ. suri organizatorice. înainte 21.15 Pagini tlir
ganizatorică şi cea politi- nilor. Aspectele semnalate vind ridicarea nivelului ac­ întreprinderii. Ca urmare, Noua conducere a minei, existau cinci sectoare de trului rom
co-educativă desfăşurată, privind unele atitudini de tivităţii atestă hotărârea în ultimul timp, la mina Rodul 5
care nu întotdeauna s-au neglijenţă în gospodărirea grupei sindicale de aici de Aninoasa se simte un suflu OBieCfiKUL CWHTRAÍ. 22.15Tel o jurnal,
ridicat la cotele de exigen­ judicioasă, responsabilă a a-şi spori sarcinile ce stau nou, la conducerea princi­ sMINEBiLOR VAM JIULUI
ţă impuse de înfăptuirea pieselor de schimb şi ma­ în £aţ.a colectivului secţiei, palelor activităţi aflîndu-se
neabătută a sarcinilor sta­ terialelor, reflectă grija cadre bine pregătite, tine­ IÊAD5C
bilite prin planul economi- deosebită ce o acordă mem­ pentru acest an şi cincinal, re, dornice să-şi aducă o üMnsimmsmoEoi
la realizarea exemplară . a
eo-financiar al întreprinde­ brii grupei sindicale. în contribuţie substanţială la BUCUREŞTI
rii. Pe această linie s-au tripla lor calitate de pro­ angajamentului asumat în buna desfăşurare a proce­ eeo IZAR EA INTEGRALA A dioprogramul d
Radiojurnal; 8,
înscris criticile principiale prietari, producători şi be­ întrecerea socialistă. sului de producţie, cadre presei; 8.;2G Cu
care de fapt tot timpul au emu IEI DE CĂRBUNE diilor; 9,00 Buh
dus greul în acest colectiv. 9.05 ltSspujidcm
analizînd temeinic starea producţie, dar nici unul în lor; 10,00 Bule
Rămînerile în urmă acu­ 10.05 Badlom
Exportul — urgenţă absolută mulate an de an, după de fapt, a luat cîteva mă­ partea sudică. Prin fuzio­ meilor; 10,35
cum arăta ing. Cornel Bur­ suri prioritare, menite să narea sectoarelor I şi V, ric; 11,00 Bule
fără alte formalităţi, s-a
11.05
Ansamb
(Urmare din pag. 1) Fui şi din Valea Jiului, în din prima lună a anului ice, directorul minei, s-au ducă la ieşirea din impas, muncitoreşti;
câştigurile bune obţinute, viitor. Cît priveşte con­ datorat în primul rînd prin contracararea efecte­ creat posibilitatea înfiinţă­ premieră Radi(
integral şi aceste sarcini in reflectate, firesc, în creşte­ tractarea produselor cu restanţelor mari la lucră­ lor fluxului de transport rii unui sector cu sarcina Buletin 'o ştii
vis ta J sicală
plus pe acest an la export. rea nivelului lor de trai, a partenerii externi pe anul rile de deschideri şi pre­ alambicat existent. Chiar de a pregăti şi pune în ex­ amali , 12,45 I
Forestierii din judeţul bunăstării materiale şi spi­ 1981, aceasta este asigura­ gătiri. Practic, activitatea în condiţiile dificile create ploatare capacităţile din folclorului nost
nostru sînt conştienţi că rituale pe care le obţin a- tă în întregime, prin orga­ de transport ar fi trebuit de întârzierea lucrărilor de sudul cîmpului minier, la 1 la 3; 15,1
sarcinile sporite la export semenea tuturor celor ce nele noastre specializate de să se desfăşoare de cîţiva pregătiri, s-a hotărît de­ unde se poate aplica într-o vers 20; 1G,00
16,45
Cintcco
în această ultimă perioadă muncesc din patria noastră. comerţ exterior. ani pe orizontul XI sud, clanşarea unei campanii măsură mai mare şi meca­ Popescu; 16,25
a anului derivă din nece­ Ştiind că planul fizic şi La I.F.E.T. Deva, indica­ dar din cauza unor întîr- pentru întreţinerea cores­ nizarea. în plus, fuziona­ organizare tn
16,40 Melodii p<
sitatea expresă a economiei îndeosebi planul la export ţiile şi orientările secreta­ zieri, mai mult sau mai punzătoare a căilor de ac­ rea celor două sectoare, ca­ Sfatul mediculi
naţionale de a importa al I.F.E.T. Deva creşte sen­ rului general al partidu­ puţin justificate, această ces. în acest scop au fost re deţin ponderea de pro­ Ictin de ştir;
mari cantităţi de materii sibil în anul 1981, am dorit lui, tovarăşul Nicolae lucrare nu va fi gata de- mărite efectivele afectate ducţie din cadrul minei, limbii române
prime, care se procură cu să aflăm cum este pregătit Ceauşescu, privind îndepli­ acestor lucrări, chiar dacă are şi un efect de concen­ apăr şi te cînt,
18.00 Orele set
eforturi financiare deose­ el de pe acum. „întotdea­ nirea integrală, exemplară cît pînă prin anul 1982. productivitatea în abataje trare, permiţând o mai bu­ tencu. „Cinta
bite din partea statului şi, una îl pregătim din vreme a planului şi programului Pînă atunci vor continua a scăzut temporar, princi­ nă utilizare a tehnicii şi a nici“: 20,30 Mj
deficienţele din fluxul de
ca urmare, depun eforturi — ne-a spus Hori.a Cîm- suplimentar la export pe a- palul obiectiv fiind amena­ forţei de muncă, mai ales eo-ştiinţiClc;
de ştiri; 21,05
stăruitoare în această di­ pean u. Şi acum ne preocu­ ceastă ultimă lună a anu­ transport, care vor influen­ jarea magistralei de trans­ că şi la mina Aninoasa se naclu; 22,00 O ;
recţie. Aceste eforturi, în­ păm de exploatarea şi pre­ lui se materializează ne­ ţa negativ activitatea de port, care în viitor va con­ resimte o acută lipsă de 23.00 Bijuterii
cununate de lăudabile suc­ gătirea cantităţilor cores­ abătut, zi de zi, la nivelul producţie. Despre ce este tribui la sporirea produc­ oameni. Or, în asemenea 23,25—5,00 Non
cal nocturn.
cese în producţie, îşi gă­ punzătoare de cherestea şi fiecărui colectiv de muncă. vorba ? O parte din căr­ ţiei. Pentru degajarea păr­ condiţii, singura sursă de
sesc răsplata binemeritată, celuloză, de însilozarea De pe platforma solidă a bunele minei se exploatea­ ţii de nord, mult aglome­ creştere a producţiei rămî-
aşa cum ne-au declarat mangalului de bocşă, incit realizărilor de azi se va de­ ză la o distanţă relativ rată în prezent, se vor face ne creşterea productivităţii ;£!lNEIt
deunăzi mai mulţi munci­ să ne putem derula ritmic mara cu bine în noul an mică de puţul sud, însă nu mai multe lucrări. E ne­ muncii. miZmmzsi
tori forestieri de la Baru, activitatea la export încă şi cincinal. este scoasă la suprafaţă pe voie de rebetonarea unor Măsurile amintite, ca
& •
» — & — & — & — ® — © — @ — — ®~© - © — © — ® — © — © — acesta, ci se transportă pî­ galerii, întreţinerea suitoa­ dealtfel întregul complex DEVA: Cusc
nă în partea de nord a relor şi planurilor înclina­ de măsuri luate în ultimul Reţeaua „S“ ;
(Ari
ducilor
timp vor permite, după
LA FlDiil BL STAI CÎT MAI MULTE PRODUSE AGRIATIESTA1 cîmpului minier, de unde, te, dat fiind faptul că şi cum am fost încredinţaţi, DOAItA ; nzx
starea tehnică a minei a
prin intermediu] unui puţ
(FLacăr;
ciliu
orb, este trecută la alt o- fost mult timp neglijată. ca în viitor colectivul de noastră (Sidert
rizon-t, apoi face cale în­ La asemenea lucrări a fost la I.M. Aninoasa să învin­ fost şaispreze
Castele de ch
Exemplul sătenilor din Beişa LA ACHIZIŢII — toarsă în extremitatea cea- 1 antrenat un mare număr gă greutăţile şi să-şi rea­ structorul); 1
lizeze ritmic sarcinile de
de oameni. Pînă în prezent
laltă, sudică, a cîmpului
Labirintul (Uni
PESTE 3 000
clin Rodos — .<
pentru a fi preluată de au fost executate lucrări plan. Noiembrie) ; D
DE PASĂRI puţul sud şi evacuată la de întreţinere şi pregătiri, C. 10VÂNESCU
(Urmare din pag. 1) deu) şi alţii care au valo­ sla trec-a (Bei
rificat porci cu o greutate i PENI: . âdere
privind livrarea de anima­ cuprinsă între 130 şi 180 kg. în primele zile ale aces­ | sardă (Cultural
de
Camionul
le şi produse animaliere. Demn de evidenţiat este tei săptămâni, ca urmare (Muncitoresc);
Astfel, au fost predate or­ şi faptul că pentru anul a' activităţii pe care o des­ fleid (Luceafăr
ganizaţiilor contractante 510 1981 s-au contractat pînă făşoară organele şi organi­ A nouă inimS
porci graşi, 502 capete ti­ acum aproape 3 000 hl lap­ zaţiile de partid, consiliile PETRILA: Casi
per
(Munci«
neret bovin, 245 capete o- te, 410 porci şi peste 180 populare, organizaţiile de NOASA : Moft!
vine, 125 hl lapte de oaie bovine. Toate aceste rezul­ masă şi obşteşti, consiliile (Muncitoresc);
şi 5 800 hl lapte de vacă, tate au fost obţinute ca F.D.U.S. şi organizaţiile de­ Foc pe punte
realizîndu-se depăşiri la urmare a activităţii pe ca­ mocraţiei şi unităţii socia­ bric) ; BRAD :
ley (Steaua ro
fiecare indicator. Fruntaşi re o desfăşoară organele liste din toate localităţile BARZA : Ca
pe comună la predarea de comunale de partid şi de judeţului, s-a reuşit să se cursă lungă (i
porci la contract pe acest stat, organizaţiile de masă achiziţioneze de la gospo­ HAŞTIE : Si:
prieteni (Patria
an sînt cetăţenii Petru şi obşteşti, colectivele care dăriile populaţiei un număr nea „Buldozt
Rad (Oprişeştij, Augustin acţionează în fiecare sat, de peste 3 000 de păsări. ra); GEOAGIU
Mariş (Stăuini), Ioan Lia atât pentru valorificarea su­ Cele mai mari realizări le gării (Casa i
(Poieni), Constantin Fili- plimentară în această lună are oraşul Brad, unde s-au HAŢEG : Cind
întoarce (Popu:
mon (Vălişoara), Iosif Cri­ a unor cantităţi sporite de achiziţionat peste 450 pă­ omul fără ld(
şan (Galbenaj, Ioachim Bu- produse agroalimentare prin sări, şi comunele Sîntămă- LAN : Prieteni
nea (Almaşl, Zaharia Toma sistemul de achiziţii, cit şi ria-Orlea cu 397, Pui cu nii (Casa di
Vreau să vn vi
(Voiaj, Cornel Bogdan pentru contractarea de a- 327, Ilia cu 276, Gurasada I.M.M.R. Simeria, sector II vagoane. De calitatea lucrărilor executate la roţile tle va­ SIMERIA: Păi
(Madaţ, Simion Pârău (Bal- nimale şi produse anima­ cu 219, Baia de Criş cu goane realizate de echipa de lăcătuşi condusă de MiJhai Ştcf depinde, in bună măsură, si­ nas de cărţoi
şaj, Nicolae Stănilă (Ar- liere pe 1981. 207 păsări şi altele. guranţa în circulaţie a vagoanelor reparate. Foto : VIRGIL ONOIU ILIA : Bilet c
» A Jtr.rtm/ j . (Lumina); GH1
cel sărac (Mu
în toate unităţile agrico­ s-a lucrat masiv, cu toate rate în plus 300 tone, iar tăţi mici, la C.A.P. Rîu de
le socialiste care mai au mijloacele disponibile, s-a Priorităţi in unităţile agricole socialiste la suculente 75 tone. A- Mori, Ciula Mare şi la alte
furaje pe cimp şi nu au a- reuşit să se transporte şi să ceastă unitate are însă un unităţi. Organele comunale Ş»RQN0
sigurat întregiri necesar de se depoziteze mai mult de deficit de 350 tone fînuri. de partid, consiliile popu­
nutreţuri pentru perioada 100 de tone. Tovarăşa Iliş- Acţiuni şi măsuri energice pentru Tovarăşul Moise Micloşoni, lare şi consiliul unic agro­ Rezultatele tr
de stabulaţie, trebuie luate ca Jurj, care îndeplineşte primarul comunei, spunea industrial, precum şi con­ decembrie liJi
măsuri pentru strângerea, funcţia de brigadier de transportul şi depozitarea furajelor, că au fost luate măsuri ducerile unităţilor direct
transportul şi depozitarea cîrnp, şi se afla la cîntar pentru ca acest deficit să interesate trebuie să acţio­ Exfcr. I : 33, :
Extr. a Il-a :
tuturor nutreţurilor şi pro­ — aici toate furajele ce in­ Eie acoperit. în acest scop neze de aşa manieră incit 12, 45.
curarea celor care lipsesc tră în depozit sînt cîntări- pentru procurarea celor care s-au făcut formele necesa­ în următoarele zile să fie Fond de cîsti;
din cămările zootehniei. A- te — ne spunea că datori­ re de achiziţionare a Cinu­ transportate şi depozitate lei.
ceastă activitate a fost bi.- tă hărniciei dovedite de lui prin cooperaţia de con­ toate furajele care se mai
ne organizată şi se desfă­ cooperatori şi de cei de pe lipsesc in cămările zootehniei sum, preşedinta cooperati­ află în cîmp. De aseme­
şoară cu rezultate bune în mijloacele de transport s-a vei agricole, tovarăşa Ilea­ nea, trebuie luate măsuri IVREM
majoritatea unităţilor agri­ reuşit ca într-o perioadă o căpiţă de fîn pe cîmp. 1 450 tone siloz, paiele şi na Neiconi, ocupîndu-se pentru procurarea în cel
cole din Consiliul unic a- scurtă de timp să fie adu­ Totuşi, printr-o mobilizare cocenii de porumb — asi­ personal de rezolvarea a- mai scurt timp a nutreţu­ Timpul prot
gro.ndustrial Toteşti. Ast­ se din cîmp peste 200 tone deplină a forţelor şi mij­ gură hrana întregului efec­ cestei probleme. La C.A.P. rilor de care are nevoie ziua de 11 dec
Vremea în cu
fel. toate unităţile au re­ de fîn. Ea a ţinut să evi­ loacelor este posibil ca şi tiv de animale pe toată pe­ Densuş şi Pe.şteana — unde fiecare unitate deficitară. zire, cu cerul
coltat pînă acum cocenii de denţieze pe cooperatorii aici să fie adus din cîmp rioada de stabulaţie. Şi mai sînt de transportat Acest lucru trebuie făcut lat sint posibil
pe suprafeţele care au fost Valeria Nichifor, Nica Ni- tot finul încă netranspor- aici trebuie făcute eforturi 40—50 tone de fîn — con­ acum şi nu în martie sau slabe, atît su
ploaie, cît şi
ocupate cu porumb, iar culescu, Ionn Munteanu, tat. La C.A.P. Clopotiva, pentru ca furajele care se siliul popular a luat mă­ aprilie anul viitor. Totoda­ ninsoare, mai
producţia rezultată a fost Viorel Cristian şi Ioan aşa cum rezultă din situa­ mai află în cîmp să fie suri ca întreaga cantitate tă, este necesar ca în toa­ doua parte a
transportată şi depozitată Sgîrcea. Cuvinte de laudă ţia ce ne-a fost prezentată transportate şi depozitate să fie adusă în cîteva zile te unităţile, la fiecare fer­ Vîntui va sufl
predominind lt
la fermele de animale. De a avut şi pentru mulţi alţi de contabilul şef al unită­ cît mai repede posibil. la fermele zootehnice. O mă zootehnică să se ma­ sud apoi din ■
asemenea, în majoritatea u- cooperatori, despre care ni ţii, Vaier Dumbravă, se situaţie bună în asigurarea nifeste cea mai mare grijă ,1’atura minimă
La C.A.P. Toteşti au fost
nitaţilor s-a încheiat sau s-a spus că sînt foarte har­ află depozitate la grajduri asigurate din producţie bazei furajere se întâlneşte şi răspundere pentru păs­ prinsă între m:
este în curs de terminare nici, ca dealtfel toţi ţăra­ şi saivane peste 350 tone la C.A.P. Ostrov, unitate trarea şi buna gospodărire nus 3 grade, i:
mă intre 0 şl
transportarea finului. La nii de pe aici. Dar hărni­ proprie peste 400 tone fî­ care are depozitate toate a nutreţurilor, evitîndu-se mineaţa, izolat
C.A.P. Sarmizegetusa. de cia oamenilor nu a fost fo­ de fînuri. Furajele de care nuri, mai mult de 1 000 to­ furajele. în acest fel orice risipă. duce ceaţă, cai
exemplu, unde în ultima losită pe deplin. Dacă era, dispune această cooperati­ ne grosiere şi 2 600 tone si­ Mai sînt însă furaje pe şi chiciură. (M
serviciu: O.ma
săptămînă a lunii trecute acum nu se mai găsea nici vă — peste 500 tone fin, loz. La grosiere sînt asigu- cîmp, adevărat în canti­ N. ZAMFIR