Page 37 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 37
; \ l.»
Însemnele spirituali
«1
(ii socialiste, aduse in î
salcfe noastre de „Cin- >
tarea României“, sint tot ţ
mai viguroase. Rolul lor
fundamental in formarea
omului nou ii simfim cu
fiecare nouă manifesta
re, iar laxe le actualei e-
cli(ii a celei mai mari în
treceri a muncii şi Iru-
mosului le coniirmă. „La
noi fiecare duminică,
liecare laxă pe genuri
de formaţii, a ¡ost o
sărbătoare a sufletului“.
Mărturisirea spectatori-
Sărbătoarea
\
lor din Baia de Criş e
argumentată. Cînd au
Unitatea (ie bunuri metalice Brad. Comunista I’arasclii- urmărit pe scenă ,,Amin
va Junea est-e şefa echipei <lc preluecâri mecanice-(ruse de tirile acestui pămînt“,
.traforaj. Ea se evidenţiază prin buna organizare a IiirvuHil,
fiind tin exemplu dc disciplină şi conştiinciozitate in monta jul literar-muzical
muncă. I-'oto : VIRGIL ONOIU al lucrătorilor coopera
tivei dc consum, mesa
Anul XXXIH, nr. 7165 VINERt, 12 DECEMBRIE 1980 4 pagini 30 bani jul său patriotic, înălţă
Pentru buna aprovizionare a populaţiei tor a făcui să vibreze
Harare fibră. Cînd buni
cuţa Ana Başca, din sa
MUNCA-IZVOR AL DEZVOLTĂRII Şl AL BUNĂSTĂRII LA FflWI IlmcFÎ MULTE tul Cărăslău. transmitea
crca(ia pioprie „Nu voi
uita că sini român“, cin
fect!-/ s-a desfăşurat nu
Toate le-am făcut noi, PROEHiSE AGRO/UiMEIUTARE mai in aplauzele mulţi
mii. Chid în brigada ar
tistică a căminului cul
Expresia unei înalte tura!. lucrătorii coopera
acestui pămînt - responsabilităţi sociale tivei meşteşugăreşti au
relielat viata nouă a
molilor, iar cînd cei din
în anii construcţiei so recent, cu pregnanţă şi Pe cine ara putea remarca Examinând cu multă a- ceastă săptămână s-au a- Rişca au venit „in ospe-
cialist-;: i-n ţara noastră şi justeţe, tovarăşul Nicolae în mod deosebit 7“. tenţie rezervele şi posibil i- chiziţionat de la gospodă tic Ia noi în sat“ — noul
cu deosebire în ultimul de Ceauşescu : „Nimic nu am — Păi, întregul colectiv. tăţile de care dispun pen riile populaţiei 10 porci, program al brigăzii des
ceniu şi jumătate s-au pe primit de-a gata şi gratuit, Este un nucleu muncitoresc tru a suplimentă livrările peste 600 păsări, 200 kg fa prins (tip viaja unităţii
trecut transformări radica nimic nu a picat din cer !“. puternic, sudat, fruntaş ani de produse agricole la fon sole, 2 000 kg cartofi şi alte agr'co'c — oamenii s-au
:
le pe harta economică a pa Să consemnăm deci că faţa la rînd pe întreprindere, dul de stat şi pentru a-şi produse. între primii care regăsit cu împlinirile şi
triei şi in viaţa oamenilor. luminoasă a patriei, viaţa îşi depăşeşte ritmic planul, aduce în acest fel o contri au valorificat porci prin a- bucuriile Io\ cu munca
Oricine poate constata azi îmbelşugată pe care o trăim realizează numai lucrări de buţie mai mare la buna a- chiziţii se numără comu şi neajunsurile ci. Cînd
cu uşurinţă noul la tot pa sînt izb'nzi istorice ale fii calitate şi, ca urmare, este provizionare a populaţiei, niştii Manole Brăila şi muncitori şi dascăli —
sul. trepidaţia njuncii crea lor acestui popor, fără deo stimat şi apreciat. Iar roa locuitorii comunei Zam, in Romi Nicoără - din Zam, Stela Tomotaş, losil Dro
toarea. ascendenţa bunăstă sebire de naţionalitate, ca dele muncii oamenilor se frunte cu comuniştii, în Bujor Butaş, preşedintele guri lilisabela tîcrbei,
Doina Ivancenco, Maria
rii, calitatea tot mai înal re, umăr lingă umăr, au regăsesc în retribuţiile lor, urma dezbaterilor ce au comitetului O.D.U.S. din sa \ Lăzărut, Maria 7 rita, L.
tă a vieţii. Toate acestea pus şi pun în continuare în viaţa tot- mai îmbelşu avut loc în fiecare sat, a tul Almaş, vicepreşedinte
Lucaciu şi atîti alţii —
nu ne-au fost făcute cadou cărămizi durabile la edifi gată a familiilor lor. discuţiilor individuale avu al consiliului popular şi şi-a etalat talentul ori
de cineva, ci le-am făurit ciul socialismului în Româ Ce elemente sînt defini te în cadrul gospodăriilor alţii. De subliniat câ anul
prin munca noastră dîrză. nia. Să notăm că munca şi torii pentru acest colectiv ? personale, au stabilit can acesta, gospodăriile popu capacitatea în organiza
prin forţa şi priceperea po bunăstarea au devenit azi Cum reuşeşte el să obţină tităţile de produse agroali- laţiei din satele comunei rea actului de cultură,
porului nostru, strîns unit la noi termenii inseparabili lună de luna depăşiri de' mentare ce pot fi livrate Zam au livrat pe bază de pentru cei care au recep
tat frumuseţile şi îndem
în jurul partidului, al se- ai unei ecuaţii constant ve plan ? suplimentar şi au trecut la contract peste 165 tone
„e retorului său general, to rificată de timpul nostru — Oamenii înţeleg mun realizarea lor. carne, aproape 900 hl lap nurile lui a lost sărbă
varăşul Nicolae Ceauşescu. ca aşa cum trebuie şi o fac „Locuitorii din comuna te şi 160 000 ouă, precum toare. Sărbătoarea dată
în aceste zile de decem socialist. Şi tot constant ve cum trebuie — aprecia Ioan noastră — ne relata tova şi alte produse. Iar pentru de cultura creată de noi
rificat şi realist este şi anul 1981 s-au contractat pentru noi.
brie, cînd încheiem un cin faptul că pentru a avea Codea, secretarul organiza răşa Maria Borza, secreta
cinal dinamic şi fructuos ţiei de partid pe atelier. A- rul comitetului comunal de deja 150 capete animale, LUCIA LICIU \
mai mult, pentru a trăi din care aproape 70 porci,
şi ne pregătim să începem mai bine, trebuie să pro tributele lor esenţiale sînt partid, primarul comunei
precum şi 800 hl lapte. A-
altul, avem datoria si cel ducem mai mult. să mun hărnicia, conştiinciozitatea, — au dovedit întotdeauna ceasta este — aprecia to
mai bun prilej de a ne mă cim mai bine. Este un ade buna pregătire profesiona receptivitate la solicitări şi varăşa Maria Borza — ex
sura paşii de unde am ple văr de care toţi cel ce lă, dăruirea, sentimentul anali-zîndu-şi şi de astă data presia unei înalte respon IN ZIARUL DE AZI :
cat şi unde am ajuns, de muncesc din patria noastră datoriei. Ei ştiu că a lucra cu responsabilitate civică sabilităţi sociale a cetăţe • Eficienţa controlului
a constata cu mulţumire şi sînt pe deplin conştienţi. mai mult şi mai bine în posibilităţile, surplusurile nilor, iar noi toţi locuitorii complex se măsoară in
mândrie patriotică saltui „Ni s-a recomandat să seamnă că ţara va avea mai pe care le au în gospodă comunei Zam ne vom spori rezultatele obţinute du
uriaş pe care l-am făcut scriem despre colectivul pe mult, câ ei vor trăi mai riile lor, au trecut la li eforturile şi vom contribui pă efectuarea lui
în numai cîteva decenii, care-î coordonaţi —- i-am bine. Vorbiţi cu oamenii I vrarea suplimentară, prin cu cantităţi tot mai mari • Dialog cu cititor«
Cu oricare dintre ei. Vă
prin abnegaţia şi dăruirea spus maistrului îoan Su sistemul de achiziţii, a u- • Hunedoara — actuali
acestui popor, a întregii na san, şeful atelierului mon DUMITRU GHEONEA nor însemnate cantităţi de N. BADIU tăţi
ţiuni. Şi este momentul să taj prese din cadrul între produse agricole. Astfel, în • Săptămîna viitoare îa
televiziune
reamintim ceea ce sublinia prinderii mecanice Orăştie. {Continuare in pag. a 2-a) primele patru zile din a- {Continuare in Dag. o 2-a)
Producţia netă şi produc*
ţia marfă industrială sin* Să nu te împaci cu risipa -
două din clementele esen
ţiale care atestă dezvolta
rea economico-socială a pa
triei, sporirea venitului na o condiţie a bunei gospodăriri
ţional, implicit creşterea
nivelului de trai al celor ce
muncesc. a materiilor prime şi materialelor
Iată citeva cifre care re
flectă contribuţia judeţului
Hunedoara la dinamica dez
voltării multilaterale a O bună preocupare în consumul de cocs la fur
României socialiste in ulti vederea valorificării inte nale a scăzut — faţă de
mii ani şl in perspectiva grale şi tot mai eficiente anul 1979, cînd era de
primului an al cincinalu
lui viitor. Astfel, în 1980. a resurselor materiale exis 718 kg pe tona de fontă
producţia netă în judeţul tă şi la întreprinderea —, la 708 kg în prezent.
nostru este cu 80 la sută „Victoria“ Căi,an. Atît pe Mai puţin cu 10 kg, dar pe
mai mare dccît in 1975, iar
la anul va creşte cu 7,5 la platforma veche, cit şi pe 10 luni aceasta înseamnă —
sută faţă de acest an. La cea nouă, eforturile oame 3 000 tone cocs economisi
rîndul ei, producţia marfă
industrială va marca în nilor muncii sînt îndrepta te. In momentul de faţă e-
1.981 o creştere de 9,3 la te spre înlăturarea risipei forturile noastre sînt în
sută în raport cu 1980, ceea
ce înseamnă că vom pro de materii prime, materia dreptate spre furnalul nr.
duce mai multe mărfuri, şi le, spre gospodărirea judi 3 unde consumurile sînt
mai bune.
cioasă a tuturor resurse depăşite cu 100 kg de cocs
lor interne. pe tona de fontă. Proble
— In fiecare lună anali ma care se pune este ca
I tivei de consum din oraşul Bl CERCUL PEDAGOGIC ai liceelor din zonele res- I zăm consumurile întreprin acest furnal să-şi atingă
■* Brad a luat fiinţă o nouă AL DIRECTORILOR DE pectivc, au transformai cer- - derii, inclusiv modul cum
secţie — dc fabricat vopse ŞCOLI. „Metodologia şi con curile pedagogice in mile I în cel mai scurt timp pa
I le —, care valorifică resur ţinutul formelor de activita schimburi dc experienţă. I sînt utilizate „deşeurile“
* sele locale din zonă. respec te utilizate în îndrumarea şi rezultate din procesul de rametrii proiectaţi, adică
% MAGAZIN PENTRU tiv calcita dc Vata. controlul procesului de învă- a „POEM ŢARII MELE“. t să intre în producţie nor
I PRODUSE INDUSTRIALE. în producţie — ne spune Doi
« centrul civic al comunei ţămînt şi in întreaga muncă Sub acest generic, ieri a a- I - mală. Aceasta depinde a-
politico-educativă,
modalităţi
vut Ioc la C:isa de cultură
Lunca Cernii a fost amena ia MASA ROTUNDA. La de evaluare a constatărilor din Haţeg intîlnirca cenaclu- I nei Frenţoni, director ad tît de punerea în funcţiu-
I jat cu posibilităţi locale un Întreprinderea „Vidra“ din rezultate în urma acestor junct tehnic şi de produc n. a fabricii de aglome
Orăştie a avut Ioc o masă
H magazin pentru desfacerea rotundă pe tenia „Rolul dis activităţi“ a fost tema cer Iui „Sarrnis“ cu publicul. In * ‘ ţie. Rezultatele obţinute în rare, operaţie preconizată
programul serii a figurat
I produselor industriale. Intr-o ciplinei şi evidenţei financia curilor pedagogice organiza poezia, muzica şi pictura; I acest an sint mai bune de pentru decembrie a.c., cit
perioadă de nunul trei săp
tămâni, această unitate a vîn- re în urmărirea ritmicităţii te ieri de către Inspectoratul ci t în anii trecuţi. ÎPe plat şi de asigurarea unor mi-
aprovizionării şi a consumu
şcolar judeţean, la Deva, Hu
I dul populaţiei mărfuri In va rilor“. Au participat şefi do nedoara, Vulcan, Brad, Orăş forma veche, consumurile
loare de peste îooooo lei.
A a NOUA SECŢIE DE PRO secţii, lucrători ai serviciilor tie, Haţeg şl lila. Dezbaleri- înregistrate sînt sub cele UV1U BRAICÂ
desfacere, financiar şl con
le, Ut care au participat di
I DUCŢIE. 1« cadrul Coopera tabilitate din intrepindere. rectorii şcolilor generale şl planificate, sub cele reali
zate anul trecut. Astfel, (Continuare in pag. a
