Page 38 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 38
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Eficienţa controlului complex se măsoară In Să nu te împaci cu risipa V ELEV
rezultatele obţinute după efectuarea lui (Urmare din pag. 1) te cantităţi de materii pri 16.00 Telex
me. Dar oum s-au obţinut ?
16,05 Politehnica
nereuri care să asigure o „Principala cale este selec 16,30 Emisiune
scoatere de cel puţin 53 la tarea şi introducerea în fa germanii
Întreprinderea minieră economişti din conducerea organizarea lucrului la controlului complex în sec 18,25 Tragerea
Lonea este una din unită minei şi sectoarelor, propa complexele de mecanizare torul III ? Iată cîteva din sută pentru F 3. bricaţie a fontei de la fur 18.35 La volan
nalele nr. 1 şi 2, cu o com
—
Alte preocupări în
ţile de bază ale industriei gandişti, membri ai comi în aşa fel Incit să se ob schimbările intervenite : vederea reducerii consu poziţie chimică apropiată 18,50 1001 de se
19.00
Telejurnal
carbonifere din Valea Jiu tetelor de sindicat, U.T.C. ţină o producţie de mini munca de partid cunoaşte murilor materiale ? de cea necesară turnării 19,20 Actualitate
lui. Obiectivele creşterii şi ai O.D.U.S., care s-au mum 8 000 tone pe corn,plex un puternic impuls ; a — Avem rezultate mul pieselor — sublinia Viorel 19,40 Memoria <
producţiei de cărbune şi ri repartizat în grupuri pe şi o productivitate de cel crescut răspunderea comu 20,10 Film ari
prinzi o s
dicării eficienţei economice domenii de activitate — e- puţin 8 tone/post, întărirea niştilor, a cadrelor tehnice, ţumitoare şi la consumu Ignat. De asemenea, prin re“. Prenii
au impus organizaţiei de conomic, organizatoric şi exigenţei la nivelul condu a muncitorilor. S-a întărit rile de cărbuni pentru pro creşterea gradului de utili ducţie a
americane
partid perfecţionarea con de propagandă. Din contro cerii sectorului şi maiştri viaţa internă de partid, a ducerea semicocsuiui şi zare a fontei provenite din 21.35 Stop cadr
tinuă a stilului de muncă, lul efectuat timp de 2 să,p- lor, privind respectarea o- crescut combativitatea fa cocsului mărunţii. Prin cilindri şi lingotiere vechi“. va problei
Aici, pe această platformă
îmbunătăţirea activităţii tămîni s-au desprins im peraţii-lor de ciclu şi mă ţă de neajunsuri, s-a îm măsurile luate vizind re industrială, nimeni nu se inului ron
politice şi organizatorice în portante concluzii privind surilor de protecţie a mun bunătăţit frecvenţa, a spo cepţia cantitativă şi cali împacă cu risipa. Dumitru 22,15 Telejurnal.
vederea educării şi mobi neajunsurile care frânau cii, urmărirea executării rit răspunderea pentru în tativă la furnizor —
lizării colectivului de mun îndeplinirea planului pro lucrărilor de reparaţii şi deplinirea sarcinilor. în C.M.V.J. —, gospodărirea Ciobanu, şef de .echipă la IfiţADIC
citori, ingineri şi tehnicieni ducţiei de cărbune, rezer- revizii, repartizarea judi- ultimele 3 luni au fost mai bună în depozite, evi radiatoare (turnătoria Ij ne
preciza că la ei, în totali
tând pierderile, prin con
la îndeplinirea sarcinilor. primiţi in rândurile orga centrarea întregii producţii tate, materialele folosite în
BUCUREŞTI
Printre metodele folosite nizaţiei încă 10 membri de în bateriile nr. 1 şi 3, prin producţie sînt reîmprospă dioprogramul d
de comitetul de partid al VIAŢÂ DE FAET.ÎD partid. Toate aceste îmbu alte măsuri, pînă în pre tate şi introduse în fabri Radiojurnal; 8
minei în vederea îmbună nătăţiri se reflectă în revi zent am reuşit să econo caţie. Resturile de fontă presei ; 8,10 Cu
tăţirii stilului de muncă al vele de creştere a produc cioasă a efectivelor direct rimentul intervenit în pro misim 5 100 tone de căr care rănim după curăţirea diilor; 9,00 Buli
9.05 Răspundea
comitetelor şi organizaţiilor tivităţii muncii la abata productive şi auxiliare, în ducţia sectorului. Dacă bune. La aceste cifre mai elementelor- de radiator, se rilor ; 10,00 Bul
de bază din sectoare, me jele mecanizate, căile de tărirea disciplinei în mun înainte de efectuarea con trebuie adăugate 2 500 tone cîntăresc şi se reintroduc 10.05 Orchestre
rită reţinută organizarea îmbunătăţire a vieţii in că. trolului complex sectorul combustibil convenţional e- în cubilou, devenind şar- populară ; 10,
viaţa ; 10,50 Gri
îşi îndeplinea planul lunar
sistematică a unor controa terne de organizaţie şi de Un alt grup de . măsuri în proporţie de 75—80 la conomisit şi 1 700 MWh e- ja-bile. La fel se procedea ticii ; II,(M) Bul«
11.05 Cintece
le complexe în vederea a- intensificare a activităţii vizează îmbunătăţirea acti sută, în prezent situaţia nergie electrică. Aceasta în ză cu şpanul rezultat din 11,20 A van,pix
cordării de sprijin în în poli tico-eduoati ve. vităţii comitetului de s-a redresat. Producţia zil condiţiile cind producţia prelucrarea elementelor de dio-tv. ; 12,00
drumarea şi conducerea Concluziile colectivului partid şi organizaţiilor de nică a sectorului a crescut noastră creşte de la an la radiator la asamblare. Sub- ştiri ; 12,05 I
activităţii economice, poli de îndrumare şi control au bază din sector — planifi de la 700—800 tone iniţial, an. inginerul Gheorghe Mun- folclorului nosti
Iod ii de fanfai
tice şi sociale. Un astfel fost dezbătute într-o şe carea şi organizarea mai la 900 tone, iar apoi. a Din discuţia pe care am teanu, de la furnalul 1, a La 1 la 3 ; 1!
club ;
16,00
de control a fost organizat dinţă comună a biroului bună a muncii, repartiza atins nivelul de 1 000 tone, avut-o cu Vi orei Ignat, şe completat gama largă a 16, ?( Coordonau
cu cîteva luni în urmă în comitetului de partid pe rea de sarcini precise tutu în luna noiembrie a depă ful atelierului tehnologic, preocupărilor pe linia va 16, Şlagăre
mină, cu comitetul de ror membrilor de partid, am reţinut că pe platfor lorificării integrale a ma 1980 ; 16,55 Sfatl
sectorul III — unul din şit 1 100 tone, îndepli- 17,00 Buletin d<
acordarea de sprijin con
¿sectoarele de producţie ce partid din sector. Dezbate cret brigăzilor din abataje nindu-şi planul, iar în lu ma veche a întreprinderii teriilor prime şi a mate Plai de cin tec
rialelor, reliellnd că „tot
se acţionează cu perseve
rea, deosebit de fructuoasă,
muzică populai
le mai importante, care a- a fost finalizată prin adop le dotate cu complexe in na decembrie produce la renţă şi î-n direcţia dimi ce este reşarjabil este se rizont ’80 ; 17.
sigură aproape o treime tarea unui amplu program vederea mobilizării tuturor nivelul anului 1981. nuării consumurilor de ma lectai şi introdus în furnal, corale ; 18,00 C
Ţînînd seama de expe
din producţia minei, fiind de măsuri, menit să condu minerilor la îndeplinirea rienţa acumulată şi de re terii prime importate. E- începînd cu stropii de la 18,30 Pentru p.
în acelaşi timp, cu cele 4 că la îmbunătăţirea între sarcinilor de producţie, în zultatele obţinute în secto xemplu : la tona de piese turnare, fundurile de oală Moment folcl«
Semnale cu a<]
complexe de susţinere me gii activităţi economice, credinţarea de sarcini con rul III, comitetul de partid turnate, consumurile s-au ele.“. Cadenţe sonore
intr-o oră ; 23
canizată şi '4 combine de politice şi sociale din sec crete membrilor comitete al minei a organizat ase redus cu 1 kg la feroman- Am prezentat cîteva e- stop muzical î
abataj, sectorul cu cel mai tor. Dintre măsurile stabi lor de partid pe sectoare menea controale şi în sec gan şi cu 0,1 kg la fero- xemple care ii definesc pe
TIMIŞOARA;
ridicat grad de mecanizare. lite reţin atenţia în mod în sensul de a răspunde torul IV — care era sub siliciu. însumate, aceste oamenii muncii de la I.V. litatea radio;
Pentru asigurarea calită deosebit, cele care vizează de cile o organizaţie de plan şi în ultimele 2 Juni kilograme reprezintă, pe Călan, care nu se împacă cetăţenesc : Im
ţii muncii de control, în folosirea mai deplină a do- bază sau de un obiectiv e- işi îndeplineşte sarcinile — 1980, economii de 4 tone cu risipa, căutînd soluţii netelor de
F.D.U.S. ; valo
drumare şi sprijin, în co taţiei tehnice, numirea unor conomic, activizarea tutu şi în sectorul VIII electro feromangan şi 1 tonă fero- simple şi eficiente de gos surselor locale
lectivul de control au fost responsabili competenţi pe ror membrilor organizaţii mecanic, iar în prezent se siliciu. Ceea ce înseamnă podărire cit mai bună, de ţia meşt.eşugăr<
atraşi membri ai comitetu schimburi la abatajele do lor de bază. organizează un control zeci de mii lei valută pe valorificare integrală a doara ; Dialog
fcorii; 20,30 Noi
lui de partid pe mină şi tate cu complexe, califica Ce s-a întîmplat la mina complex în sectorul VII — care statui nostru poate materiilor prime şi mate no te că — mm
secretari de organizaţii de rea unui număr corespun Lonea în perioada care a transport. să-i investească pentru rialelor utilizate în pro 21,00—21,30 fnti
baz . cadre de ingineri şi zător de mineri şi lăcătuşi. trecut de la efectuarea M. CRISTESCU procurarea altor importan cesul de producţie. tele : baletul „
în premieră al
pera română
Aniversarea co
Toate le-am facet noi, Pentru buna aprovizionare a populaţiei monicii „Bana'
plastic ; Avai
concert.
(Urmate din pag. 1) ţiale, 926 tone de porumb. Unităţile agricole coope tssr’—vmsssss.
oamenii acestui pârât de produse agroalimentare producţie care dau cele ratiste din cadrul Consiliu 1MER
Cooperativele agricole de
lui unic agroindustrial De
la fondul de stat, la buna mai mari cantităţi sînt Ra- va vor livra suplimentar,
(Urmare din pag. 1) * I „Puteţi fi mai explicit ?“. aprovizionare a populaţiei. poltu Mare cu 185 tone, faţă de sarcinile iniţiale, DEVA: Zbor
„Eu am o retribuţie tari Sin tandrei cu 99 tone, Si- peste 200 tone de porumb. tria) ; Reţeaua
putem da chiar cîteva nume fară de 2 600 lei. Şi alţi LIVRĂRI DE PORUMB mei'ia cu 88 tone, Tîmpacu Intre unităţile care livrea haicK iilor (Ai
vizi
doa.vA
:
de meseriaşi harnici şi pri colegi ai mei cam tot aşa. 51 tone, iar Băcia şi Bo- ză cantităţile cele mai mari ciliu (Flăcări
cepuţi, fără pretenţia de Depăşindu-ne planul cu LA FONDUL DE STAT bilna dau fiecare peste 30 se numără C.A.P. Hârău, noastră (Sideru
a-i fi amintit pe toţi cei' 10—20 la sută, ciştigăm lu tone. Banpotoc, Deva şi Cristur. fost şai.sprezc
mai buni : Petru Şuciu, Ef- nar pină la 4 000 lei. Soţia In toate cooperativele a- Castele de gh
struetorul) ; I
timie Bireseu — frezori ; mea lucrează la „Chimica“. gricole de producţie se ac Labirintul (Un
Emil Mihăilescu, Gheorghe Ciştigâ şi ea 1 700—2 000 ţionează în aceste zile cu Investiţiile pe 1980— realizate integral losui din Rod
Jalbă — strungari ; Romu- lei pe lună. Aşa că familia răspundere pentru îndepli I-II (7 Noieml
tret
Anastasia
lus Zahan, Alexandru Bor nirea obligaţiilor contrac blica); LUPB
noastră, cei doi copii ai tuale la fondul de stat şi Cooperativa agricolă de drul programului de investi
za — borverghişti ; Ştefan noştri nu duc lipsă de ni livrarea unor cantităţi su producţie Haţeg a avut de ţii, un loc ¡important l-au de la mansard
Tuţa, loan Stroian — rec mic. Aceeaşi situaţie o au plimentare de porumb faţă realizat in acest an un vo ocupat modernizările in Adincurile —
(Muncitoresc);
tificatori ; sau formaţiile şi ceilalţi doi fraţi ai mei de sarcinile iniţiale. Anali- lum de investiţii de peste zootehnie, acestea avind Bobby Deerfie
conduse de maiştrii Iosif — loan şi Isidor — care zînd temeinic, cu răspun 1,1 milioane lei. Acţionînd de fapt ponderea cea mai ml) ; LONEA :
Medrea şi Viorel Dudaş. lucrează tot aici, la „Me dere. situaţia îndeplinirii o- cu hărnicie şi răspundere, mare. In acest sector s-au căpitan Nemo
Ii urmărim pe oameni la canica“, unul chiar în e- bligaţiilor la fondul de stat folosind cu chibzuială for efectuat lucrări de alimen PETRI LA: Cas<
(Muncite
per
lucru. Este plăcut să-i vezi chipă cu mine". în raport cu producţiile ob ţele şi mijloacele proprii, tări cu apă, s-au montat in NO AS A : Moai
(Muncitoresc) ;
in acţiune, cum se înţeleg îl întreb pe Niculae Ni- ţinute, unităţile agricole colectivul unităţii a reuşit stalaţii de muls şi de eva Amatorul (7
şi se ajută reciproc. Din BRAD : Elv
I.C. Orăştic, secţia mase mîinile lor iese lucru bun, cula de cînd lucrează la cooperatiste din cadrul să realizeze integral planul cuare mecanizată a dejec (Steaua roşie) :
plastice. Intre cei care c- I.M. Orăştie. „De opt ani“ Consiliului unic agroindus de investiţii pe acest an ţiilor, s-a amenajat o plat Singur prinţi
xecută piese pentru export, durabil. Ni se spune că în — ne spune. „Anul ăsta (Patria) ;. 1 se .*■
«Ie hună calitate şi opera tregul colectiv îşi depăşeşte trial Simeria livrează în înainte de termen, in ca formă de gunoi şi altele. dozerul“ (Flac;
tiv, se numiri şi opera lunar planul cu 10—25 la cîte absenţe nemotivate a- plus, faţă de sarcinile ini GIU-BAI : Râ
toarea Veronica Drago) el, veţi ?“. Ne răspunde contra de cultură) ; H
de la atelierul de piese ' sută, că există un climat
auto.________________________ sănătos de lucru, de anga- riat : „Cum adică ? N-am locaş la deschi
Iar); BRAZI:
niciuna în opt ani. Doar
ROADELE MECANIZĂRII j jare. Mai solicităm relaţii. — seriile 1-1
I Ni se dă un alt exemplu sîntem oameni serioşi. Cu Caută vîntul (<
IN MINERIT absentomani şi leneşi nu tură) ; Vreau
colectiv : echipa condusă (11 Iunie); S11\
La I.M. Paroşeni, una de loan Gordea. din care se se face treabă. Iar fără ei tectivul Toma
dintre unităţile miniere cele evidenţiază loan Şerean, munca ne-ar fi mai spor ILIA : I se si
(Lum
mai mecanizate din Valsa nică, viaţa mai frumoasă, dozerul“ Luca
LARI :
Jiului, a intrat de curind in loan Moraru, loan Perţa, mai îmbelşugată. Cerem cu (M uncitoresc).
funcţiune un nou complex loan Popa, Nicolae Nieula, toţii mai mult de la socie
de susţinere, tăiere şi în Viorel lrimeş. Discutăm tate. Sâ-i dăm şi noi mai
călcare mecanizată a căr cu câţiva dintre ei. Sînt mult...“. IVREM
bunelui, care a fost încre mulţumiţi de munca lor, de
dinţat unuia dintre cei viaţa lor. Zgîrciţi la vorbă, I-am lăsat cu bine pe Timpul probi
mai destoinici şefi de bri dar iuţi la treabă. „Echipa aceşti tineri harnici, pasio 12 decembrie li
gadă ai minei — Mie Fiii- noastră esfe ca o adevăra naţi de meseria lor, de la va continua s.
clie. In cele două săptă- care am reţinut sentimen zească uşor. i
mini care - au trecut de la tă familie — spune loan tele lor tonice de a se rea schimbător. Izo
dea precipitaţii
Intrarea în producţie a Gordea. Lucrăm în armo liza prin muncă, de a spori de ninsoare,
ploaie. Viii tul v
acestui complex, formaţia nie, ne organizăm munca zestrea ţării şi bunăstarea derat, cu intern
lui Mie Filiche a extras su pe faze de execuţie, ne a- personală, prin rezultate porare din se<
plimentar prevederilor de tot mai bune în producţie Temperatura m
plan mai mult de 1 000 to jutărn reciproc şi obţinem cuprinsă între
ne cărbune. De menţionat rezultate bune. Nimeni nu Sînt şi ei o părticică din zero grade, iar
între 2 şi 7 gr,
că, de la începutul lunii refuz,ă vreo sarcină, rărnî- marele detaşament munci curi. seara şi
decembrie şi pînă la zi, la nem cind esle nevoie peste toresc al României socialis ceaţă.
La munte, vr
I.M. Paroşeni a fost extra te, care cu migală, dăruire nuă să se încă
să cu complexe mecanizate program. în fond, munca rul va fi schirr
o cantitate de cărbune de esle viaţa noastră, dacă pot şi curaj fac să sporească cădea precipita
aproape 70 000 tone. Mun spune aşa“. „Pentru că de izvorul bunăstării noastre, mă dc lapoviţf
re. Vîntul va
cind bine, cu spor, minerii aici trăim — adaugă Viorel al calităţii vieţii, al progre Întreprinderea de tricotaje tip lina Hunedoara, secţia confecţii, Ajutorul <le maistru Va- tensificâri pînă
de aici au realizat şi cîşti- sului şi civilizaţiei în scum teria Gheorghe, împreună cu un grup de controloare de calitate, verifică produsele. oră. (Met corole
guri pe măsura realizărilor lrimeş.. Şi muncind mai Foto: VIRGII. ONOIU eiu : Liana Ţuţ
obţinute. mult, câştigăm mai mult“. pa noastră patrie.