Page 41 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 41
PROLETARI DIN TOATE TÀR1LE, UNI71-VÀ \ Plenara Consiliului Naţional
ai Agriculturii
Vineri au avut loc, in conomico-financiare pentru prelucrătoare de produse
Capitală, lucrările plenarei îndeplinirea , planului de agricole în cadrul consilii
Consiliului National al A- stat pe anul 1981 şi sarci lor unice agroindustriale ae
griculturii. nile de bază pentru agri stat şi cooperatiste ; Infor
Pe baza indicaţiilor şi cultură în perioada 1981— mare cu privire la majo
sarcinilor prioritare trasate 1985 ; Propuneri pentru rarea preţurilor de produc
agriculturii de tovarăşul perfecţionarea activităţii de ţie şi contractare la produ
Nicolae Coauşescu, secretar planificare a producţiei a- sele vegetale şi animale şi
general al Partidului Co gricole şi întărirea discipli reducerea costurilor în a-
munist Român, preşedinte nei şi răspunderii în pla gricultură ; Examinarea şi
le Republicii Socialiste nificarea şi urmărirea rea adoptarea proiectului teze
România, la recenta con- lizării producţiei agricole ; lor Congresului al II-lea al
sfătuire de lucru de la C.C. Proiect de decret privind Consiliilor de conducere
al JP.C.R. şi a obiectivelor aprobarea normelor pentru ale unităţilor agricole so
cu caracter permanent şi executarea lucrărilor agri cialiste, al întregii ţără-
de perspectivă ale acestui cole de bază la culturile nimi ; Propuneri cu privi
mmm EHliTITIÎI sector deosebit de impor de cereale şi plante tehni re la convocarea, organiza
ÜÜ » i n i i i f f i i i i u t a i i i i i i M i i tant al economiei noastre ce ; Proiect de decret pri rea şi desfăşurarea Congre
naţionale, pe ordinea de zi vind organizarea prestări sului al II-lea al consilii
s IA L CON! ¡(ŢIULUI POPULAR JUDEŢEAN a plenarei au fost înscrise lor de servicii pentru in lor de conducere ale unită
următoarele probleme : Ra dustrializarea unor produ ţilor agricole socialiste, ai
port cu privire la realiza se ale producătorilor agri întregii ţără-nimi.
rea planului pe anul 1980 coli ; Orientările de bază La lucrările plenarei,
Anul XXXIII, nr. 7186 SIMBÀTÀ, 13 DECEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani în agricultură, măsurile privind organizarea de mici
tehnico-organizatorice şi e capacităţi ale industriei (Continuare in pag. a 4-a)
„Plenul pe anul viitor este MUNCA-IZVOR AL DEZVOLTĂRII Şl AL BUNĂSTĂRII
HI €1 Al \ DI IÙ A CT A DII
realist fundamentat, îi voi
îndeplini integral“ Sporeşte necontenit producţia de metal,
sporesc continuu veniturile siderurgiştilor
Ne mai despart doar cî- — Gînduri de viitor, an
teva zile de sfîrşitd ulti Ancheta noastră în C,S. Hunedoara gajamente ?
mului an al acestui cinci — Să ne sporim efortu-
nal, care se înscrie cu rea .rile pentru a face ca avu
lizări remarcabile în croni ţia ţării, venitul naţional,
Convorbire cu tovarăşa MARIA MEDREA, ca dezvoltării economico- stonţiale ale planului. !n că a muncii, ordinea şi
secretar al Comitetului orăşenesc de partid, sociale a ţării întregi, ca şi acest an, pe 11 luni, ne în disciplina. acest unic izvor al bună
— Ce a însemnat pentru
primarul oraşului Haţeg a fiecărui judeţ in parte, scriem cu o depăşire de colectivul laminorului de stării oamenilor muncii, să
intre colectivele hunedore- 3 523 tone, cărora, pină la 800, depăşirea de plan crească neîncetat. Chib
— hi bikiniul activităţii S.M.A.. întreprinderea de ne care au obţinut rezul sfîrşitul lunii, le vom mai realizată ? zuind asupra posibilităţilor
economice pc î 1 luni din bere, la unele obiective so- tate deosebite in acest cin adăuga încă cel puţin 200 — A însemnat' o creşte şi condiţiilor ce le avem
acest an, Ut nivelul oraşului Cial-cuiturale (spitalul şi cinal, în toţi anii socialis tone laminate. La baza re a retribuţiei, în medie,
Haţeg sini înscrise o seric cinematograful,). Nu încerc mului, un loc de frunte îl succeselor noastre au stat V. PÂJAN
de ncrealizări. La ce indi să scuz pe nimeni pentru ocupă Combinatul siderur cu peste 700 lei faţă de
cai ori de pian şi ce cauze aceste restanţe, deoarece gic Hunedoara, ai cărui şi stă organizarea temeini anul 1975. {Continuare in oag. a 2-a)
le-au general ? am avut şi noi — condu colectiv poartă cu mindrie
— Am să atnîn puţin cerile unităţilor, organiza titlul de Erou al Muncii
răspunsul direct la între ţia orăşenească de partid Socialiste. CREŞTEREA RETRIBUŢIEI
bare, pentru a consemna, şi consiliul popular orăşe în legătură cu activi ta tec
în primul rînd, unele re nesc — unele lipsuri şi ne desfăşurată aici pentru si
zultate bune pe care le-am ajunsuri, dar cauzele prin tuarea unităţii mereu în SIDERURGISII10R Ü1II0H
obţinut de la începutul a- cipale ale nerealizăril pla fruntea întrecerii socialiste
n.ului, rezultate superioare nului — şi mă refer la ce am organizat o anchetă în
eeior înregistrate în perioa le două importante unităţi cadrul căreia au fost soli
da corespunzătoare din amintite — au fost neasd- citaţi să-şi spună părerea OEEÂCE
anul trecut. Astfel, plănui gurarea materiei prime ne oameni din diferite com
anual la locuinţe a fost în cesare (legume, fructe, za partimente ale combinatu REPREZINTĂ'
deplinit deja în luna iunie hăr — la l.P.I.L.F.), pre lui. Primul interlocutor,
a.c., urmînd să finali luarea necorespunzătoare maistrul principal loan Dra- UN PLUS DE
zăm în plus 2-1 de apar de către comerţ a produc gotă, de la laminorul de
tamente ; autobaza de ţiei de bere, în special la 800 mm ; 170
transport, S.G.C.L., secţia butoi. Este adevărat, repet, — Am aflat la comitetul
de mobilă şi ocolul silvic că au existat şi unele de de partid că laminorul 800
şi-au realizat planul cinci ficienţe de natură internă se înscrie cu rezultatele
nal, iar ocolul silvic a ra (lipsă de forţă de muncă, cele moi constante şl mai
portat îndeplinirea preve slabă organizare, indiscipli substanţiale.în actualul cin
derilor de plan anuale şi nă — la l.P.I.L.F., frecven cinal.
pe cincinal Ia export. Re te defecţiuni tehnice, ne- — intr-adevăr, colectivul
zultate bune au obţinut rin re&pectarea reţetelor de fa laminorului nostru a înre MILIOANE LEI
acest an şi cele două coo bricaţie, neasigurarea ca gistrat în toţi anii actualu
perative meşteşugăreşti — pacităţii de sterilizare, a- lui cincinal depăşiri sub-
„Retezatul“ şi „Haţegana“ bateri disciplinare — la
—, sectorul forestier de întreprinderea de bere). In
exploatare, unele unităţi investiţii ne-a lipsit forţa
din agricultură şi comerţ. de muncă necesară, nu am
Râspunzînd la întrebare, primit la timp mari canti
trebuie să spun că pe an tăţi de materiale — cără Brad—suris si ciutec de miner
samblul oraşului avem in midă normală, faianţă, ba
tr-adevăr unele rămîneri last, unele prefabricate —,
în urmă, îndeosebi la pro s-au perpetuat o serie de Bradul — nume gene adinei dccît dealurile de >
ducţia industrială, marfă şi ric şi cîntec răscolitor deasupra lor şi mai înspăi- ţ
fizică, generate exclusiv de Convorbire consemnată de prin mlădierile sale isto mîntăloarc decît întuneri- i
l.P.I.L.F. şi întreprinderea DUMITRU GHEONEA rice — a primii botezul cui nopţii, nu erau decît ?
de bere, ca şi la investiţii, arborelui cu un singur a- mjm tenebre ale cetăţii foamei. )
cu localizări la I.A.S.. (Continuare în pag. a 2-a) notimp ca o aspiraţie me Oamenii umblau zdrenţă- |
reu neîmplinită spre dem roşi şi llămînzi, locuiau t
nitatea oamenilor din Za- scriau lic şi numai cu pa lunca rîului. In ele răsu în colibe şi se prăpădeau >
rand. Povestea e lungă şi tru sau cinci decenii în nă încă ecouri ale uria la vîrsta cînd abia apu- )
tîlcurile ei se ascund in urmă, ducîncl cu ele crîm- şelor şteampuri care cu cau să guste din fructul ^
apele Crişului Alb. Căci peiul de istorie amară a fiecare piatră măcinată
undele Iui seamănă cu luptei cu forţele irespon slărîmau şi cile o viaţă primei tinereţi. Amăgitoa- i
rea strălucire a metalului ’
imense loi de pergament sabile ale vremii ? Au ră de om. in ele se înciirea- întunecase pentru multă ţ
în care desluşim puţin cîtc mas adine şî pururi înti ză şi mai mult paradoxul vreme zarea speranţelor i
puţin întregul spirit al pla părite pe retina experien care făcea ca metalul cei intr-o omenească şi dreap- j
iurilor şi al veacurilor a- ţei noastre crude, pe Irun- mai nobil să se nască din
puse. Dar unde, ne între zele codrului, pc iarba po sudorile celei mai cum Prof. SABIN SELAGEA \
băm noi, s-or ii găsind ienilor şi în cugetarea me plite sărăcii. Acele gale
acele rînduri care se lancolică a călcîîlor de pc rii de la Gurubnrza, mai fContinuare in pag. o 3-p) \
de noi“, acţiunea poiitico- C.S.Ş. Petroşani, Ponorul Va titulat spectacolul prezentat
educatlvă „Sintem prieteni ta şi Metalul Hunedoara. de elevii Şcolii generale din
cu toţi copiii lumii“ si spec B TIRG DE IARNA. Uni Telitic la întreprinderea mi
tacolul de varietăţi „lîucu- tăţile e-ooneraţiei meşteşugă nieră din localitate, cu pri
riiie iernii“.
reşti ale Cooperativei ..Rete lejul primirii a încă 10 pio
ga CUPA „METALUL“ — zatul“ din Haţeg au organi nieri în organizaţie. Mineri
B 25 DE ANI DE EXIS LA HANDBAL. Azi, intre o- zat un tîrg de iarnă. Venind fruntaşi le-au vorbit elevi
TENŢA împlineşte Casa ju rcle 9—12 şi 15—18, şi mîine, în inttmpinarca populaţiei cu lor despre munca lor.
deţeană a pionierilor şi şoi între orele ’8—10, se va des produse specifice sezonului
milor patriei Deva. Aniver făşura, la Sala sporturilor din alb, din mărfurile puse în
sarea este marcată printr-o Deva, concursul de handbal vînzare s-a realizat o valoa
săplămînă de manifestări cul- masculin dotat cu Cupa „Me re totală, pină acum, de pe
l.P.I.L.F. Haţeg. Un nou lot de conserve a fost pregă tural-educativc, dintre care talul“. Participă echipele : ste 53 mii Iei.
ti* pentru export. Foto; VIRGIL ONOIU se detaşează expoziţia do Strungul Arad, Utilajul Ştiin B „DIN INIMA UN CtNT
artă plastică „Iarna văzută ţa Petroşani, Explorări Deva, BRAVILOR MINERI“ a-a in
