Page 42 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 42
Pag. i DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Produse suplimentare — Pentru buna aprovizionare a populaţiei „Planul pe anul viitor este
* 1
livrate prompt LA FONDUL DL STAT CÎT HM HUITE I ELEVI
beneficiarilor externi PRODUSE ACR6ALMÏARE realist fundamentat“ 9,15 Curs dc 1.
niolă
9,35 Curs de li
ceză
Necesitatea creşterii pro să asigurăm la timp şi de (Urmare din pag. 1) întîi că sarcinile de plan 9,55 Telccincma
pe anul viitor sînt mobili
ducţiei pentru export şi a calitate produsele pentru carenţe disciplinare şi de (reluare)
diminuării importurilor — export“. Am primit la redacţie noi veşti despre activitatea ce zatoare, dar sînt temeinic 11,05 Un fapt v
proape
element determinant al e- La activitatea de export se desfăşoară în aceste zile în toate localităţile judeţului organizare a muncii. fundamentate, posibil de 11,25 Orizonturi li
— Ce perspective există
realizat. Ele se cunosc în
chilibrării balanţei de plăţi sînt angajate şi celelalte pentru ca unităţile agricole socialiste să încheie preda pentru realizarea planului fiecare unitate economică ţei
a României, al dezvoltării colective de muncă din în rea porumbului la fondul de stat şi F.N.C. — onorin- pc luna decembrie, pe tri din oraş, au fost deja eşa 12.00 Filarmonica
armonioase, multilaterale a treprindere. „Noi nu reali du-şi astfel integral obligaţiile contractuale —, precum şi mestrul IV şi pe Întregul lonate pe trimestre şi luni, din Iaşi. O
chest-rei sir
pentru livrarea de către gospodăriile populaţiei a unor
economiei naţionale — este zăm produse fizice con cantităţi suplimentare de produse agricole. Activitatea pe an — aşa cum a accentuat s-a trecut la pregătirea le j uit de
abordată, la întreprinderea crete pentru export — ne secretarul general al parti condiţiilor pentru a se pu a 75 de a
chimică Orăştie, ca o înal spune maistrul principal care o desfăşoară colectivele formate pe localităţi dă dului, tovarăşul Nicolae tea demara cu bine din pri 13.00 vi late
Mozaic ci
rezultate bune. Cetăţenii înţeleg că a contribui cu canti
tă îndatorire patriotică, ca Nicolae Hanciu, de la ate Ceauşeseu, la recenlu Con ma lună a lui 1981. Mă re tic-sportiv :
o sarcină de onoare a fie lierul sculărie şi piese de tăţi suplimentare la fondul de stat constituie o îndato stat uire de lucru de Ia C.C. fer la preocupările în ve o Sport : 1
cărui om al muncii. Orien schimb —, dar executăm rire de înaltă răspundere cetăţenească şi patriotică. al P.C.R. { derea contractării bazei ciul pentru
dial la cate
tările date în această pri o serie de matriţe pentru Aceasta o dovedeşte modul cum locuitorii satelor hune- — La nivelul comitetului tehnico-materiale, atît în grea dintr
dorene răspund acestor îndatoriri.
vinţă de secretarul general maşinile de injecţie, iar pe orăşenesc de partid şi al industrie cit şi în agricul Camei (S.U
al partidului, tovarăşul altele le întreţinem în bu consiliului popular orăşe tură, reorganizarea unor Jos De Le-
Rico). Inre
Nicolae Ceauşeseu, la Con ne condiţii de funcţionare, OBLIGAŢIILE sări, 398 kg fasole, 310 kg nesc am analizat cu secre activităţi şi compartimente la New Or
sfătuirea de lucru de la aşa incit ne putem consi CONTRACTUALE — cartofi, 117 kg ceapă şi alte tarii de partid şi cu con productive, asigurarea q Rugbi in
Selecţiuni
C.C. al P.C.R. din 3—4 de dera şi noi, în oarecare ONORATE INTEGRAL produse. ducătorii de întreprinderi stocurilor de iarnă, înca de la Cardi
cembrie a.c., au fost însu măsură, părtaşi la produc situaţia nemulţumitoare a ciul disput,
şite plenar de către har ţia destinată exportului. Toate cooperativele agri IN PRIMELE RlNDURI realizării planului pe cele drarea cu forţa de muncă zia qentena
nicii chimişti din Orăştie, Dealtfel, întregul colectiv cole de producţie din co 11 luni din an şi am sta necesară şi dotarea cu mij biului gr
O Retrospet
loace tehnice suficiente, co
care le materializează e- al întreprinderii slujeşte, muna Hârău au obţinut în Locuitorii din comuna bilit măsuri concrete - pen respunzătoare, la eforturile rilor Ol iun p
xemplar în activitatea lor într-un fel sau altul, ace acest an, în condiţii clima Şoimuş, urmind exemplul tru impulsionarea activită privind diversificarea ga ră — Mos c
(partea a
productivă. leaşi interese majore ale tice mai puţin favorabile, comuniştilor, îşi sporesc ţii, recuperarea cit mai mei sortimentale a produ 18,35 Săplămîna
— Cum se prezintă I C. unităţii, ale economiei na producţii bune la cultura contribuţia la fondul de mult posibil din restanţe* şi selor şi îmbunătăţirea ac 18,50 1001 de ser
Orăştie la această dată, la ţionale : să producem mai porumbului. Şi în raport cu stat prin valorificarea su încheierea anului cu reali tivităţii de prestaţii către 19.00 Telejurnal
19,20 împliniri ş
capitolul export ? — l-am mult şi mai bine, să răs aceste rezultate au fost sta plimentară a unor cantităţi zări la majoritatea indica populaţie. Vom insista per ve de la
întrebat pe inginerul şef pundem tuturor sarcinilor bilite şi sarcinile de livra de produse agroalimentare torilor de plan, în majo manent pentru aplicarea altul
al unităţii, Ioachim Murari. ce ne revin, contribuind la re la fondul de stat şi din gospodăriile personale. ritatea unităţilor de pe ra fermă şi eficientă a noului 19,4* icencicloj
20,2:> viim serial
— Noi apreciem că des dezvoltarea patriei, la bu F.N.C. Tovarăşul Titus Ma- Pină acum s-au achiziţio za oraşului. Totuşi investi mecanism economico-finan- torii de vi;
tul de bine. Ne-am înde năstarea generală 3 po rinoiu, primarul comunei, nat un număr de peste 500 ţiile, producţia industrială, ciar, vom milita mai mult soclul 3
plinit deja planul anual, porului“. ne-a informat că pînă ieri păsări, 10 iepuri de casă, marfă şi fizică nu le vom 21,10 Varietăţi 1
cooperativele din raza co 120 kg fasole, 410 kg car deeît pînă acum pentru 22,15 Telejurnal
— Sport
munei şi-au onorat integral tofi, 40 kg nuci, 40 tone fîn putea realiza integral pe realizarea ritmică şi livra 22,30 Nocturnă 1
Exportul—urgenţă absolută obligaţiile contractuale pri şi alte produse agricole. ansamblul economiei ora rea operativă a produselor
vind livrarea porumbului în frunte s-au situat ce şului. pentru export, domeniu în
avînd chiar o depăşire de La I.C. Orăştie, strădanii la fondul de stat şi F.N.C. tăţenii din satele Bălaia, Un accent cu totul deo care şi oraşului nostru îi KAP1Ç
aproape 700 000 lei valută. le şi preocupările consec C.A.F. Hărău şi C.A.P. Boholt, Fornădia şi Chişcă- sebit îl punem în aceste zi revin sarcini sporite în
Ca urmare a creşterii pro vente privind sporirea pro Banpotoc au livrai supli daga. Dintre locuitori s-au le pe recuperarea în tota anul viilor. Oamenii mun BUCUREŞTI
ducţiei pentru export, în ducţiei pentru export sc mentar faţă de sarcinile evidenţiat, fiind exemplu litate a restanţelor, înde cii din oraşul Haţeg, sub di o programul d
decembrie avem şi noi un conjugă permanent cu ace iniţiale, 110 tone de po pentru . concetăţenii lor, plinirea planului lunii de îndrumarea organelor şi or Radiojurnal; 8,
plan mobilizator, dar îl lea vizind reducerea impor rumb. în total s-au livrat Maria Certejan, Eugenia cembrie şi a programului ganizaţiilor de partid, se presei; 8,10 Cu
diilor; 9,00 Bul<
vom realiza şi sperăm să turilor de materii prime la fondul de stat şi la Faur, Eleonora Popa, Teo- suplimentar la export — vor mobiliza plenar, vor 9,05 Audienţă
dăm şi ceva în plus — pro care, precum se ştie, se F.N.C. 268 tone de porumb. fil Munteanu, Dumitru Ni de către I.P.I.L.F. şi abator, depune eforturi stăruitoare Buletin de ştii
materializând astfel orien
duse de circa 200 000 lei procură cu mari eforturi în zilele care au trecut colae, Aron Pasc şi alţii. pentru îndeplinirea in cele vista literară
Doine şi jocm
valută. Pentru aceasta am financiare din partea sta din această săptămînă, ca Trebuie să consemnăm tările exprese date în a- mai bune condiţii a tutu 11.00 Buletin d
întocmit un program con tului. ..în acest sens noi urmare a activităţii ce se ca un fapt pozitiv şi infor ceastă direcţie de tovară ror sarcinilor ce ne vor re Atlas cultural;
cret de acţiune, repartizat am acţionat împreună cu desfăşoară pentru achizi maţia primită de la consi şul Nicolae Ceauşeseu la veni în anul 1981, pentru teca „IJ“; 11,31
mieră Itadio-T 1
pe cele două secţii de mase specialiştii de la unele în ţionarea suplimentară a u- liul popular comunal că recenta Consfătuire de lu materializarea exemplară a lelin de ştiri;
plastice care realizează pro treprinderi de produse chi nor cantităţi de produse a- C.A.P. Şoimuş şi-a achitat cru de la C.C.. al P.C.R. documentelor celui de al moara folclor
duse pentru export, pe mice din ţară — de la Rm. groalimentare de la gos obligaţiile contractuale pri — Cum se acţionează Xll-lea Congres al parti 12,45 Muzică i
dă; 13,00 De
schimburi, oameni şi ma Vîlcea, Copşa Mică, Bor- podăriile populaţiei, s-a vind livrările la fondul de pentru pregătirea planului dului, spre binele şi feri 15.00 MerkVian
şini, eşalonat pe zile şi ne zeşti — şi am asimilat n reuşit să se achiziţioneze stat. pc anul 1081 ? cirea întregului nostru Radiojurnal; 1
îngrijim să-l înfăptuim e- serie de materii prime cum doi porci, aproape 300 pă- N. BADIU — Trebuie să spun mai popor. cording; 18,00
20.00 La hanul
xemplar. Ne-am propus să sînt : A.B.S.-ul, polistirenul, «MB m tmmmm * MMM t J n • t tmmm # mmm 20,30 Azi, in R
încheiem integral planul la poliamidele, polimetacrila- UNIVERSITATEA Cadenţe sonor
export pe acest an in data tul şi policarbonatul — re POLITICA ŞI DE diojurnal; 22,3
dans; 24,00 Bul
de 25 decembrie. levă Gheorghe Munteanu, 0,05— 6,00 Non
După cum se munceşte şeful serviciului desfacere. CONDUCERE DEVA noctuiT
în secţii, după modul în Aceasta ne permite ca în Luni, 15 decembrie 1980 —
care este urmărită zilnic anul viilor, cînd sarcinile
realizarea produselor des întreprinderii sînt destul de anul I : H]inep
tinate exportului şi livra mobilizatoare, să realizăm — grupa 1 — sala Cabinetu
rea lor promptă beneficia un export dinamic şi efi lui municipal al P.C.R., o- sporesc continuu veniturile sideruryiştiior DEVA : Zbor
rele 17 ;
rilor, există certitudinea cient, să ne onorăm exem — grupa a 2-a — sala de tria) ; Reţeaua
(A
haiducilor
că chimiştii de la Orăştie plar toate obligaţiile con şedinţe a Comitetului mu DO ARA : Vi z
îşi vor respecta şi de a- tractuale externe“. nicipal ai P.C.R., orele 17; (Urmare din pag. 1) minate finite, • iar valoarea destinate special lor ; cele cil iu (Fia că r
ceastă dată cuvîntul, anga Ajungînd aici, să con — grupa a 3-a — sala Ca fondurilor fixe va fi mai 4 grădiniţe şi 3 creşe găz noastră (Sider
binetului
judeţean
de
fost şalsprez
jamentul’asumat. Dealtfel, semnăm şi faptul că la I.C. partid, orele 17 ; create, in anul viitor vom mare cu 2,4 miliarde lei. duiesc aproape 1 200 copii Castele de gl
planul la export a consti Orăştie se acţionează stă — grupele 4, 5. 6. 7 — (I.M.C. da peste prevederile pla — Au existat şi alţi fac ai oamenilor muncii din u- structorui) ;
tuit pentru ei întotdeauna ruitor şi pentru pregătirea Bircea, Avicola, Exploata nului 2 000 tone laminate, tori care au contribuit la nitatea noastră ; au fost a- Labirintul (U
rea minieră, Inspectoratul
sarcina majoră, prioritară, planului pe 1981 la ex de interne), în sălile de vom spori cu 0,20 la sută această spectaculoasă creş menajate la uzina cocso- losul din Roc
I-11 (7 Noi eu
justificată şi de faptul că port. "3-au luat deja o se şedinţe ale unităţilor res indicii intensivi de utilizare tere a valorii fondurilor de chimică, in secţiile I şi II Anastasia tre
după
pective,
produsele realizate — oxizi rie de măsuri de contrac de producţie. programul a agregatelor, vom asigu retribuire ? furnale, aglomerator I şi II, bllca); LUP
de la mansan
de fier, articole tehnice şi tare a materiilor prime, a Se va dezbate tema : „Cen ra reducerea pierderilor Fără îndoială că da. oţelării, grupul de lami Adincurile —
casnice, fitinguri pentru in materialelor şi combustibi tralismul democratic — princi tehnologice de metal cu 5 Aş aminti între altele că noare Peştiş şi alte secţii, (Muncitoresc);
stalaţii, .altele — au fost, lului necesar, de asimilare piul fundamental al structurii la sută şi creşterea cu 0,5 in acest cincinal au fost microcantine, unde servesc Bobby Deerfi
sînt şi acum, solicitate şi şi omologare a unor repe organizatorice şi al activităţii la sută a productivităţii date in exploatare ia com masa, la un preţ convena rul) ; LONEA
partidului. Documentele Con
apreciate de către parte re, de realizare a unor ma gresului al Xll-lea despre sar muncii, in condiţiile sporirii binatul nostru oţelăria elec bil, peste 6 600 muncitori. căpitan Nemc
A NI NO AS A :
nerii externi din multe triţe, precum şi de contrac cinile organelor şi organizaţii şi diversificării sortimente trică nr. 2, laminorul de Anual, mai mult de 2 000 cu misiune s
ţări : U.R.S.S., R.D.G., tare a produselor, realizată lor de partid in promovarea lor. De asemenea, vom ac slrmă nr. 3 şi laminorul de oameni ai muncii sînt tri citoresc) ; 1
democraţiei interne de partid,
R.F.G., Cuba, Iran, Maroc pină la această dată în stimularea participării comu ţiona hotărit pentru onora semifabricate nr. 2, obiec mişi In staţiuni balneocli mato rul (7 El
BRAD :
ele. procent de peste 70 la sută. niştilor la dezbaterea şi ela rea exemplară a contrac tive care au contribuit la materice pentru odihnă şi (Steaua roşie
J
l e lingă această activita Alte măsuri au drept scop borarea hotărîrilor, întărirea telor şi vom milita activ în sporirea producţiei combi tratament. Pentru îngrijirea Singur prjr
şi
disciplinei
în
răspunderii
(Patria); 1 se
te de export direct, I.C. O- reamplasarea mai judici îndeplinirea hotărîrilor adop scopul realizării unor eco natului, la crearea unui sănătăţii celor ce muncesc dozerul** (Fia
răştie face şi un export in oasă a unor maşini, per tate“. nomii cit mai mari de e- număr de peste 1 300 au fost create pe lingă dis GIU-BAl : R
direct — dacă se poate fecţionarea unor fluxuri Marţi 16 decembrie 1980 — nergie, combustibili şi ma locuri noi de muncă. pensarul medical de între de cultură) ;
locaş la dese
spune aşa —, în sensul că tehnologice, asigurarea re terie primă. Convorbirea cu tovarăşul prindere, 27 puncte sanita Iar); BRAZI:
realizează un apreciabil vo viziilor şi reparaţiilor la a- anul II : Ne adresăm tovarăşului Mihai Cervencovici, pre re care funcţionează în sec — seriile I
lum de repere pentru auto gregate şi instalaţii, plani — grupa 1 — sala Cabinetu Valentin Răileanu, şeful şedintele comitetului sindi ţii. lată doar citeva cifre Caută vîntul
tură); SIMEI
turismele „Dacia“, pentru ficarea mai temeinică a lui municipal al P.C.R., o- serviciului planificare : catului din C.S.H., a înce care demonstrează cit se vul Toma (M
rele 17 ;
autocamioanele „Roman“, forţei de muncă şi asisten — grupa a 2-a — sala de — Pornind de la adevă put de la nişte cifre care poate de convingător rela I se spunea
pentru frigidere şi alte pro ţei tehnice pe schimburi şedinţe a Comitetului mu rul potrivit căruia bunăsta reflectă creşterea nivelului ţia despre care vorbeaţi, (Lumina).
duse româneşti — de ase şi pe maşinile cele mai nicipal al P.C.R.. orele 17. rea ţării, ca şi a fiecăruia de trai al oamenilor mun corespondentul ei în folo
Se va dezbate tema : „Forţa
menea, mult solicitate şi a- importante, de mare pro de muncă — principalul factor dintre noi işi are izvorul în cii. sul oamenilor muncii din
preciate la export. Ca ur ductivitate. al progresului economic şi so muncă, ce ne puteţi spune - Relaţia : rezultate bu combinatul hunedorean.
mare a experienţei dobîn- Prin aceste măsuri, şi cial. Congresul al Xll-lea de despre creşterea veniturilor ne in muncă — producţii Opiniile împărtăşite de Rezultatele
spre necesitatea şi căile de
dite şi a cerinţelor spori prin altele, prin hărnicia pregătire a forţei de muncă, a oamenilor muncii din com superioare — nivel de trai interlocutorii noştri pe par decembrie 19:
Exfcr. I ; 63
te ale unor parteneri ex şi dăruirea în producţie ale folosirii raţionale a acesteia, binat ? Ce a stat la baza ridicat, îşi găseşte un' co cursul prezentei anchete se 40. 8. 86. 54.
terni, chimiştii din Orăştie personalului muncitor, prin despre pregătirea profesională realizării unor fonduri de respondent deosebit de constituie intr-o edificatoa Extr. a II-i
şi politico-ideologică a între
îşi diversifică în permanen înalta sa răspundere pa gului personal muncitor. Op retribuire sporite ? semnificativ în combinat. re argumentare. Efe reflec 51. 61. 78. 17,
ţă gama produselor desti triotică, sînt create toate timizarea raportului dintre — ¡n actualul cincinal Am dori să ne daţi cîteva tă că cincinalul 1976—1980 lei. Fond d e ci
nate exportului, accenluînd premisele ca I.C. Orăştie să personalul auxiliar şi perso valoarea fondurilor de re amănunte în legătură cti a fost perioada celei mai
în mod deosebit asupra pa demareze cu bine în noul nalul direct productiv“. tribuire a crescut de la 520 aceasta. substanţiale creşteri a pro
rametrilor tehnici şi calita an, să continue la cote su Marţi 16 decembrie 1980 — la 690 milioane lei. La a- — In ultimii cinci ani, ducţiei şi, in acelaşi timp,
tivi ai produselor. „N-am perioare şirul realizărilor anul III : ceasta a contribuit în ma nivelul de trai al oameni a veniturilor populaţiei din
putea spune că am avut din acest an, să asigure un re măsură şl faptul că an lor muncii a cunoscut o întreaga istorie a construc
Timpul pro
probleme cu calitatea, dar nivel tehnic şi un gra'd de — grupa 1 — sala Cabinetu de an colectivul combina creştere nemaiîntîlnitâ. Din ţiei socialiste, că datorită 13 decembrie
lui judeţean al P.C.R., o-
se poale lucra şi mai bine competitivitate tot mai ri rele 17 ; tului a obţinut rezultate e- fondurile statului, pentru muncii lor, oamenii trăiesc în general c
— este de părere inginerul dicat produselor cu marca — grupele 1. 2 — (Exploata conomice demne de remar oamenii muncii din combi mai bine, că ei se strădu riabil. Izolat
rea minieră şj I.E.C.j In
cjpj taţii sul
Valentin Cruceru, şeful sec „Made în România — I.C. sălile de şedinţe ale uni cat. In acest an, bunăoară nat au fost construite şi iesc să sporească continuu ploaie. Vînt
ţiei a Il-a din cadrul uzi Orăştie“. Este o mîndrie şi tăţilor respective, după se vor obţine, faţă de date în folosinţă 1 131 a- avuţia naţională de care sectorul vest
nei de mase plastice. Tot o onoare pentru chimiştii programul de producţie. 1975, preliminat, mal mult partamente în blocuri mo depinde ridicarea necon ficări de 40
colectivul secţiei este mo din Orăştie, pentru econo Se va dezbate tema : „Ţă cu 31 000 tone cocs, 90 000 derne, confortabile : 1 890 tenită a bunăstării mate Temperaturii«
fi cuprinse îi
bilizat zi de zi să ne facem mia românească. rănimea — torţă a progresului tone fontă, 445 000 tone o- nefamiliştl — în majoritate riale şi spirituale a po 2 grade, iar
social în condiţiile evului me
planul fizic, la toate sorti diu. Răscoalele ţărăneşti din ţel şl cu 494 000 tone la- tineri — locuiesc în blocuri porului. între 4 şi 9
mentele şi în primul rînd DUMITRU GHEONEA secolele XV—XVI".