Page 43 - Drumul_socialismului_1980_12

¡6 © SÎMBATA, 13 DECEMBRIE 1980

0 O zi plăcută la că­
minul cultural. Bine c -
ganizată, activitatea cul­
turală a prilejuit o zi
spa- plăcută pentru locuitorii
salului Vârmaga. Cu deo­
fran­ sebit interes, cetăţenii au
0 Simpozion de comunicări tehnico-ştiinţifice. lori au ascultat expunerile pro­
început, la Institutul de mine din Petroşani, lucrările sim­ fesoarelor Valeria Chiria,
cie a- care le-a vorbit despre
pozionului de comunicări tehnico-ştiinţifice cu tema : „Teh­
lescen- nici şi tehnologii noi în exploatarea zăcămintelor de sub­ importanţa făuririi statului
stanţe minerale uti+e". Organizat de Ministerul Educaţiei naţional unitar român, de
» Ido va“ la 1918, şi Pîrvănuş Gheor-
tul or­ şi Învăţământului şi Instituitul de mine Petroşani, lucrările
ce pri- simpozionului se desfăşoară in şedinţă plenară şi în ca­ g hi ţa („Somnul - • un in­
ersarea drul a cinci secţiuni : „Mine, geologie, topografie", „Utilaj dicator al sănătăţii omu­
b acti- lui"). Pregătiţi de educa­
minier şi mecanizarea minelor", „Electrificarea şi automa­
1-artis- tizarea minelor“, şi „Autoconducerea muncitorească, for­ toarea Maria Cozmoi, şoi­
marea, şi utilizarea forţei de muncă in minerit". Dezbate­ mii patriei, in frumoase
— me- costume, au încintat spec­
l mon- rile au un profund caracter de schimb de experienţa.
semi- ® In Petroşani a fost pusă in funcţiune o nouă cen­ tatorii prin programul
Marvin trală termică pentru blocurile construite în acest an, în prezentat. (Prof. Valeria
si Car- Blaj).
(Porfco zona pieţei oraşului.
ire de © Condiţiile desfăşurării unei activităţi culturale de
calitate la clubul sindicatelor din Lupeni au sporit consi­
iţional :
;is trate derabili prin dotarea, recent, cu materiale in valoare de
in me- 50 mii lei.
î o ca­
rii g';- ® in halele- din piaţa agroalimentară a Petroşani ului,
(Urmcre din pag. 1) contrastul acesta toate în­ o pătrime. Arhileclura ex­ cooperativa „Unirea" a deschis o toasta pentru desface­
Joou- ţelesurile de ieri şi de uzi. terioară a Bradului nu are, rea produselor de sezon: scurte şi haine lungi din piele, © Spectacol. Formaţii­
de va- tă rînduială. Bradul con­ Epopeea urbanistică a Bra­ cum se vede, decît un tre­ le artistice ale Liceului I
1980 încălţăminte la comandă, şepci de piele şi blană, jocuri industrial nr. 3 Deva au ,
tinua să ră/nină in stu­ dului nu este nici restau­ cut ioarte îndepărtat şi un pentru copii, o gamă variată de produse de marochinărie.
prezentat la casa de cul­
Liră poarea şt încremenirea rare, nici reconstrucţie. prezent ioarte recent. Dar Toneta este vizitată de numeroşi cumpărători, dată fiind tură un spectacol contind
rusticităţii sale patriarha­ Este aşezare de temelie cea de suilel şl de con­ atât unicitatea ei, cât mai ales diversitatea produselor. ca fază municipală in |
■specti- le. Scriitorul şi omul de nouă şi durabilă pe care ştiinţă a cunoscut, insă, ® în Vulcan a fost finalizat un nou bloc de locuinţa, „Cîntorea României". Gru­
ln cinai ştiinţă Ion Simionescu, po­ se clădeşte, la dimensiu­ momentele de încleştare cu 32 apartamente, in zona noului centru civic. La parter, purile de recitatori şi vo­
posind acum o jumătate nile confortului deplin şi dintre inerţia celui dintîi vor fi deschise unităţi comerciale. © La Lupeni, în cartie­ cale de muzică uşoară şi
. T ep:uţă- de veac „pe dîmbul din al îndestulării întru toate, şi tonusul revoluţionar al rul „Viscoza"4au fost atacate lucrările la blocurile ce populară, dansul modern,
Epi- spatele bisericii ortodoxe“, locaşul de viaţă demnă şi ultimului deceniu şi jumă­ constituie front de lucru pentru anul viitor. In această soliştii vocali şi instrumen­
vedea Bradul „ca un pumn fericită. Intr-un răstimp tate. Ca şi ţinutul aces­
uşov zonă vor fi construite 590 de apartamente. tişti Viorica Şina, Dorin
de case înecate in pome- mult prea scurt, apa cîncl- ta de o frumuseţe aproape ® O veste bună pentru automobilişti. A fost redeschis, Mihu, Felicia Sicoe şi
turi". Şi adăuga mai apoi: va lăturalnică a Luncoiu- stranie, locuitorul Bradu­ după un îndelungat inventar, magazinul de auto-moto din Mirceo Loliş, colinzile lai­
„Dacă n-ar li clădirile mai lui s-a pomenit, peste lui este bucală sfînlă din Petroşani. ce de iarnă precum şi
mari ale administraţiei so­ noapte, slrăbătînd inima Munţii Metalici. Înrudirea C. IOVĂNESCU piesa de teatru „Să nu
cietăţii „Cei 12 Apostoli", unui oraş nou. Iar oraşul toponimică esle plasma te plîngi“ au conturat un
oraşul nu s-ar deosebi de cel vechi a trebuit să-şi din care s-a zămislii Urca spectacol apreciat de pu­
orice altă localitate din refacă în mare parte indi­ sa neaplecală, iar 11Ioa­ blicul spectator.
IX) Ra­ jur". cele cu adrese şi străzi, nele aurilere i-au pre­
ţii; 7,00 Dar ce este Bradul de pentru că in ultimii cinci schimbat sutletul în acei @ Participare activă in
Revista cadrul Festivalului naţio­
ine lo- astăzi ? Peisajul lui sea­ uni jumătate din el şi-a zăcămînt de umanitate pe nal „Cintarea României".
e ştiri; mănă cu un răsărit de schimbai identitatea, pre- care numai partidul nostru Recent, pe scena Căminu­
> ; 10.00 soare primăvăralic, cînd luînd atributele unei aşe­ comunist a ştiut să-l pună
05 Re- lui cultural Vaţa de Jos
>; 10,40 raza astrului luminează zări cu adevărat moderne. cu adevărat în valoare. îşi s-au întrecut brigăzile ar­
Hilare ; mai întîi culmile cele Numărul locuinţelor dale din vîllorile acestei dem­ tistice, dansurile populare,
i; 11,05 înalte, după care alunecă spre folosinţă aici în ulti­ nităţi restabilite in toată
Dis co­ soliştii vocali şi instru­
baii pre- pe iîşiilc popoarelor pină mii cincisprezece ani este puritatea ei sirămoşească mentişti din satele apar­
00 Bu­ spre locurile cele joase şi de trei ori mai mare decît s-a născut Bradul nou, o-
lin co- umbrite. In elorlul şi ne- tot ce s-a construit pină mui nou, minerul nou, cu ţinătoare comunei. Cele
lostru ; mai deosebite ca prezen­
oinena- astîmpărul său construc­ atunci din fondurile stalu­ zâmbetul mereu pe buze ţă scenică, ca autenticita­
la :t ; tiv, oraşul arc mîncţria lui. In acelaşi interval de şi pariind in ochi lumina te a portului şi interpre­
16 »00 gospodarului care, înâlţîn- timp populaţia oraşului a deplinei încrederi în vii­
adio re- du-şi casă nouă, mai lasă ajuns să se dubleze, spo­ lor. Iar această încredere tare a folclorului local au
serii ; fost dansatoarele din sa­
intece ; pentru o vreme, alături rul fiind de-a dreptul im­ s-a cristalizat pină la ex­ tul Ociu şi obiceiul fol­
a; 20,40 pridvorul şi zidurile ee- presionant, clacă avem în presia celei mai curate şi
00 Ra- cloric „Cununa" din Că-
£ de lei vechi, pentru ca iiii şi vedere că între unii 1030 mal neînduplecate convin­ zăneşti. (Prof. Minodora
e ştiri; nepoţii să descopere în şl 1050 ea creştea abia cu geri intime. v Autenticitatea portului şi jocului popular, adusă in faza Suba).
nuzi cal pe localitate a „CIntării României“ de dansatoarele din Ociu.
Nu nomei pentru acoperirea consumului z.enlă în scenariu ca şi e-
lcmentele tuturor celorlal­
te illme care descria a-
it (Pa­ propriu, ci şi valorificare la fondul de stat gonia lcnlă a celor atacaţi
li anul de o maladie incurabilă.
HUNE- Chouraqui este un bun
domi-
ra milia din gospodăriile anexă! CONSTANTIN CRIŞAN — ne-au acuzat de... sim- profesionist, prin urmare
I) ; Am plilate: înseamnă că, în şl ic că un astfel de su­
Arta) ; biect morbid nu poule Ii
(Con- line, încep să ne recu­
ŞANI : Unul dintre articolele pă cum aflăm de la admi­ sînt prea puţine pentru „Conversaţii noască şi alţii visul vieţii servit decît în tonuri
Co- Decretului Consiliului de nistratorul cantinei acestui a acoperi necesarul consu­ noastre". Cred că acesta pastelate, cu o anumită e-
seriile Stat al R.S.R. pentru mo­ liceu, Marcel Bota, se în- este un lei de motlo şi, leganţă a naraţiunii lil-
Duios mului de carne de pore de bunăvoinţă“
(Repu- dificarea şi completarea timpină greutăţi cu trans­ pentru cei 300 de abonaţi mai mult, o avertizare. A- mice. Dar autorul ,,Ulti­
Vedere Legii m\ 40/1975 privind portul resturilor menajere ai cantinei. „Cum aţi aco­ iirm aceasta, pentru că mului revelion“ mai ştie
Itural) ; prezentele ,,Conversaţii de un lucru : melodrama nu
I-II creşterea şi ameliorarea a- pentru că gospodăria anexă perit necesarul pentru me­ Autor ui unor volume
XAN : nimalelor, dat publicităţii se află amenajată în loca­ niuri în care aţi folosit de certă valoare estelicQ- bunăvoinţă“ sînt un mod poate li de elecl decît a-
iceafă- în 12 iunie a.c., prevede litatea Cristur, şoferul fi­ carnea de porc ?“. „De la tilosolică — ,,Ieşirea din iericit de educare — dacă tunci cînd regizorul îşi
nitorul obligaţia unităţilor socialis­ ind nevoit să treacă cu se poate spune aşa —, alege colaboratori de pri­
ierul) ; fondul de stat“. melaloră“, ,,Coniesiuni e-
a ment te pe lingă care funcţio­ maşina prin curtea C.A.P., Intenţii bune şi mult op­ senţiale“, „Nostalgia co­ de perlecţionare şi de ci- mă mină : un operator ca
(Mun- nează cantine precum şi a unde nu o dată se împot­ timism pentru realizarea municării“ ele. — C'on- zelaie atîl a modului de Bernard Zllzermann, un
I • A- unităţilor de alimentaţie moleşte din cauza terenu­ a gîndi logic despre lume compozitor ca Michel Le­
nbrie) ; sarcinilor anului viitor am stanlin Crişan vine în în-
Presley publică, a cabanelor turis­ lui desfundat. remarcat la mulţi dintre tîmpinarea publicului larg în general, şi — lără în­ grand şi adori ca Anouk
lŞTIE : tice şi altor asemenea u- Rezultate foarte bune au cei care răspund direct de cu aceste ,,conversat ii“ doială •— n cunoaşterii de Aimée, Richard Berry şi
irieteni nităţi de a organiza activi­ sine a individului, a pu­ Clabrielc Ferzelli. Din e-
„Bul- obţinut în această utilă Şi amenajarea anexelor gos­ care, introspectînd eul pi­
GEOA- tăţi anexe pentru creşterea necesară îndeletnicire can­ podăreşti. Conducerea li­ nă la Umilele nebănuile, terii sale dc manifestare lorlul reunit al acestor
(Casa animalelor şi păsărilor, va- tinele spitalului unificat, ceului nr. 4, spre exemplu, îl vaioriiică prin consi­ u propriului eu pus în fa­ iaci ori esenţiali ai aci ului
: Mij- lorificind în acest scop re­ Şantierului energoconstruc- ţa necesităţii dc a raţiona. de creaţie s-a născut o
(Popu- care nu de multă vreme deraţii inedite. Mergînd
Ţepeş sursele menajere şi altele ţia Mintia, cooperaţiei de şi-a înfiinţat cantina, a pe idccu relielării unor peliculă nu lipsită de ac­
iLAN : disponibile, pentru acope­ consum şi exploatării mi­ împrejmuit deja un teren trăiri interioare nu tot­ DUMITRU HURUBĂ cente dramat ice şi de re­
le cul- rirea nevoilor proprii de niere, iar la creşterea pă­ surse emoţionale.
»eleeti- pentru cultivarea de legu­ deauna de maximă impor­
ILTA: consum şi valorificarea sărilor I.C.S.A.P. şi O.J.T. me şi, împreună cu con­ tanţă aiectivă, autorul le In contextul evenimen­
:> zerul“ surplusului la fondul de Nu acelaşi lucru este va­ ducerea liceului de chimie, esenţiaiizează şi te în- Ultimul telor care constituie stra­
stat. In scopul aplicării şi labil pentru I.C.S.A.P. — se interesează de stabilirea veşmîntează în haine de tul acţionai al peliculei,
traducerii in viaţă a aces­ cînd vorbim despre ame­ unui teren propice con­ sărbătoare spirituală. Deşi revelion drama lui Jane, protago­
tei prevederi, conducerile najarea şi extinderea a- struirii unei anexe comu­ bucăţile din volum tra­ nista Ulmului, este real­
întreprinderilor şi institu­ nexelor pentru porci —, ne pentru creşterea porci­ tează probleme greu ac­ mente emoţionantă. O ie-
ţiilor ce administrează care a rămas sub planul a- lor. Cum urată melodrama
din 12 cesibile, ele salisiac exi­ meie încă lînără, aban­
consumuri colective au cestui an cu 85 de capete. De sarcinile sporite care genţele oricărui lector. în accepţiunea contempo­ donată de un soţ inlidei
28, 34, sarcina să încheie amena­ Aceasta şi pentru motivul le revin nu numai în aco­ Iată citeva titluri care pot rană ? Iată întrebarea pe şi neglijată de un fiu prea
jarea adăposturilor pentru câ la cantina-restaurant perirea necesarului de con­ care cu siguranţă şi-a
56, 48, „înşela“ prinlr-o presupu­ ocupai, roasă înainte de
porci şi păsări şi să le din str. Lenin, tutelată de sum la cantine, ci şi pri­ să exprimare alambicată, pus-o Elie Chouraqui, fost vreme de nemiloasa boa­
987 214 populeze cu efective. I.C.S.A.P., unde servesc vind valorificarea surplu­ însă care sînt ferite cu asistent al lui Claude Le- lă, trăieşte o clipă de fe­
Oîteva dim cantinele de masa zilnic 600—700 de sului la fondul de stat, lăudabilă pricepere de sa- louche, prezent pe generi­ ricire înainte de a sosi
pe raza municipiului De­ persoane, resturile menaje­ conducerile unităţilor pe vanllîcuri academice: „Des­ cul peliculei „Ultimul re­ „momentul“. Cam astiel
va, ale unor unităţi şi re, în loc să fie gospodări­ lângă care există consu­ pre singurătatea omului velion“ în dublă ipostază : am putea rezuma conţinu­
msst şcoli, au experienţă satis­ te util, se vînd contra cost muri colective simt con­ de artă“, „Valoarea sau de scenarist şi regizor. tul filmului. Graţie evo­
făcătoare în acest domeniu. altei cantine. ştiente; Ele vor trebui să Pentru a da răspunsul, luţiei de excepţie a lui
pentru Astfel, cantina Grupului O situaţie nemuiţumitoa- facă un efort de gîndire şi despre straniul paradis al Anouk Aimée -—• care
Vreme acţiune pentru a se achita erorilor“ ele. De fapt, Chouraqui a elaborai fil­ umple cu un conţinut psi­
ir va- şcolar minier, administrată re am întâlnit şi Ia canti­ chiar autorul îşi divulgă mul de care ne ocupăm,
a pre- de Mircea Hui, şi-a acope­ na T.C.H., a cărei respon­ cit mai conştiincios de a- hologic autentic persona­
ä de rit consumul propriu de sabilă. Elena Brînzan, ne ceste îndatoriri. acest secret profesional Iructificind îndeajuns dc jul central, clar mai ales
din Pe această temă vom re­ spunînd : „...unii specia­ inspirai cele învăţate de
îtcnsi- carne de porc pe tot anul, spune că avea de realizat lişti — obsedaţi de con­ la pionierul francez al va­ interpretării profunde a
m/oră. rezultând din sacrificări 40 capete, dar că n-a rea­ veni. Sperăm ca promisiu­ unei mari actriţe, ,,Ultimul
; vor 5 200 kg de carne. Şi can­ lizat decît 18. In realitate nile făcute — pentru că cepte cît mai noi şi mai lului dc nostalgie. Subiec­ revelion“ se urmăreşte cu
is 3 şi multe, de aparate critice tul în sine arc surse mul­
laxime tina liceului industrial de avea de crescut şi îngrijit s-au făcut destule —, să sluios academice şi dc tiple. Frazarea Iul Erich sentimente pozitive.
chimie şi-a depăşit planul 100 de porci. Oricum, cele nu rămână doar promisiuni.
La creşterea porcilor. Du­ 5 sacrificări în acest an E. Si NA multe alte lucruri ilizibile Segal esle la iei dc pre- AL. COVACI