Page 44 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 44
8?aq. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 186 © SlMBĂTA, 13 DECEMBRIE 1980
Plenara Consiliului Naţional al Agriculturii ! ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE ELECTRICE
I D E V A
(Urmare din pag. 1) obiectivele agriculturii din sigure înfăptuirea în bune muncii din această ramură, J cu sediul in Deva, str, George Enescu nr.
planul naţional unic pe a- condiţii a sarcinilor privind constituie expresia celei J 39, încadrează imediat:
prezidată de tovarăşul Ilie nul 1980. Referind u-se la creşterea producţiei vege mai autentice democraţii. © muncitori necalificaţi (bărbaţi) absol-
Verde ţ, prim-ministru al sarcinile pe anul viitor, tale, animale şi în sectorul In întîmpinarea congresu
guvernului, preşedintele participanţii au subliniat industriei mici şi al pres lui, cei prezenţi s-au an v venţi a minimum 10 clase, pentru Şantierul
Consiliului Naţional al A- că ele sînt pe deplin rea tărilor de servicii, sporirea gajat, în numele milioa ţ construcţii montaj Deva, Lot 1 Deva şi Lot 2
griculturii, au luat cuvîntul lizabile şi s-au angajat să eficienţei întregii activităţi. nelor de ţărani muncitori, j Petroşani, în vederea calificării în meseria de
cadre de conducere din Mi acţioneze cu maximă răs Plenara a hotărit convo mecanizatori, specialişti, al I electrician.
nisterul Agriculturii şi In pundere pentru a transfor carea, în perioada 19—21 tuturor celor care lucrează Persoanele interesate se pot adresa zilnic
dustriei Alimentare, secre ma anul agricol 1981 într-c februarie 1981 a celui de-al în agricultură, să-şi organi
1
tată ai comitetelor judeţe etapă de amplă mobilizare II-lea Congres al consilii zeze temeinic activitatea, I la biroul personal-învăţămînt-retribuire al
ne de partid cu probleme a forţelor umane şi mate lor de conducere ale uni astfel încît să înceapă bi J I.R.E. Deva şi la Lotul 2 Petroşani.
de agricultură, directori ai riale în vederea îndeplini tăţilor agricole socialiste, ne, din primele zile, cinci
nalul viitor.
direcţiilor agricole judeţe rii exemplare a sarcinilor al întregii ţăran îmi — for
ne, conducători de unităţi importante ce le stau în suprem de conducere a a- în încheierea plenarei a
agricole, ingineri şi specia faţă. griculturii, care, prin ca luat cuvîntul tovarăşul Ilie
Verdeţ.
lişti, lucrători din diferite Pe baza concluziilor des racterul său larg reprezen într-o atmosferă de pu
domenii de activitate ale prinse, a indicatorilor de tativ, prin posibilităţile ce ternic entuziasm, partici
agriculturii. Vorbitorii au plan pe anul 1981 şi a prin le oferă pentru dezbaterea panţii la plenară au adop
analizat cu răspundere şi cipalelor obiective ce revin problemelor privind dez tat textul unei telegrame
exigenţă comunistă, in spi agriculturii în întreg cin voltarea agriculturii în cin adresată C. C. al P.C.R.,
rit critic şi autocritic, mo cinalul viitor, au fost sta cinalul viitor cu toate ca tovarăşului NICOLAE
dul în care s-au realizat bilite măsuri menite să a tegoriile de oameni ai CEAUŞESCU.
; ! ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE TIP LÎNĂ !
I HUNEDOARA
B-duI Traian, nr. 9
\ încadrează prin concurs :
Sesiunea Comisiei mixte guvernamentale
% şef birou plan dezvoltare
¿e colaborare între România şi R.F. Germania PREZENTE ROMÂNEŞTI i ® şei birou financiar — analize, preţuri —.
' C.F.I. j
BONN 12 (Agerpres). — colaborării bilaterale, pre ^ BERNA. — Ambasada fării noastre la Berna a orga- ^
La Bonn, s-au încheiat lu cum şi existenţa unor noi i nizat o scară muzicală cu prilejul împlinirii, în această i ^ şef birou desfacere (bărbat)
crările sesiunii a VIII-a a posibilităţi de extindere şi I lună, a trei decenii de la încetarea din -viaţă a maro- ’ # şef birou mecano-energetic
Comisiei mixte guverna diversificare a acesteia. ) Iui pianist şi compozitor român Dinu Lipalti. \ @ şef atelier proiectare produse tehn. stu
mentale pentru colaborare Rezultatele lucrărilor se ) în alocuţiunea rostită cu acest prilej, cunoscutul di- \ diu muncii
economică, industrială şi siunii au fost concretizate î rijor şi compozitor elveţian Kluus Corneli, directorul ţ un tehnician (bărbat) pentru comp. a-
tehnică între România şi într-u-n protocol semnat de 1 Studioului de radio din Berna, a evocat principalele J provizionare — transport
R.F. Germania. La sesiune preşedinţii celor două părţi ţ momente ale vieţii şi carierei artistice a muzicianului l ® şef birou programare pregătire urmă
au fost examinate rezulta în Comisia mixtă — Gheor- i român, evidenţiind aportul său la tezaurul culturii uni- ^
ghe Petrescu, ministru se
tele obţinute pînă în pre cretar de stat în Ministe ^ versale. ^ rire prod. — O.P.M.
zent în desfăşurarea schim Concursul va avea loc în data de 22.XJ.I.
rul Industriei Construcţii
burilor comerciale şi a coo lor de Maşini, şi Martin \ ISLAMABAD, — Sub îngrijirea editurii Jnternatio- | 1980 la sediul unităţii. Condiţii de participa
perării economice între Gruener, secretar de stat ţ hal Publishing Institute“, în Pakistan a apărut, în limba ţ re: vechime conform Legii 12H97Î şi domici
cele două ţări, fiind evi parlamentar la Ministerul ( urdu, lucrarea „2050 de ani de la crearea primului stat i liul stabil în municipiul Hunedoara.
denţiat cursul ascendent al Federal al F,conomiei. dac centralizat şi independent“. Relaţii suplimentare la telefon 15086 inte
I Lucrarea prezintă în prim plan cuvînlarea rostită de J rior 154. j
^ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti- )
tuale a continentului afri
can, se arată intr-un stu i dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia- i
diu al Comisiei Economice 1 liste România, la întîlnirea de lucru cu reprezentanţi <
O.N.U. pentru Africa, pu S ai oamenilor de ştiinţă din domeniul istoriei. Sînt pu- i ® Conducerea şi în
blicat la Addis Abeba. \ blicale, de asemenea, articole care cuprind contribuţii \ treg colectivul de mun
| 833 in declaraţia comună ¡23 Comisia electorală a ^ ale istoricilor români cu privire la semnificaţia aniver- ţ
souieto-indiană, dată publi dat publicităţii un comuni că al întreprinderii
cităţii la Delhi, la incheie- cat in care se anunţă că, t sării a 2050 de ani de la crearea primului stal dac ccn- ^ VlNZAllI miniere Hunedoara de-
rea vizitei oficiale de prie în alegerile desfăşurate la l tralizal şi independent, schiţe şi iolograiii ale unor do- < pling stingerea prema
tenie in India a lui Leonid 8 decembrie în Republica î cumente arheologice privind existenţa şi extinderea J ® Vînd caroserie Tra- tură din viaţă a celei
Breinev, secretar general Capului Verde, 92,43 la su S statului dac centralizat şi independent de sub condu- \ bant (»00 combi, cutie de ce a fost
ing. MIGEA
al C.C. al P.C.U.S., pre tă din sufragiile exprimate ţ cerea lui Burebista. \ viteză, axe planetare cu MAKIANA-MAIA
şedintele Prezidiului Sovie au fost cîştigate de candi tamburi. Sibiu, telefon
tului Suprem al U.R.S.S., se daţii Partidului African al ? BOGOTA. —• Sub auspiciile Casei prieteniei colum- I 13917, intre orele 13—10. şi exprimă sincere con
relevă dorinţa părţilor de a Independenţei din Guineea- / biano-române şi ambasadei României în Columbia, la \ doleanţe familiei îndu
dezvolta in continuare rela Bissau şi Insulele Capului DIVERSE rerate. Bună colegă,
ţiile bilaterale de prietenie Verde (PAIGC). J Universitatea Centrală din Bogota a avut Ioc o mani- ţ model de conştiincio
şi colaborare. Părţile işi re E3 Mii de copii de virstâ 1 testare culturală dedicată aniversării a 100 ele ani de \ • Pentru Diana Şer- zitate şi devotament
afirmă convingerea că re şcolară lucrează in Marea \ la stabilirea primelor contacte olicialc dintre România ) ban, un călduros ..La în auncă, exemplu de
conduită in viaţă, va
laţiile dintre state trebuie Britanie şi sînt remuneraţi j şi Columbia. j mulţi ani“ îi urează fa rămîne pentru noi de
să se dezvolte pe baza u- foarte prost pentru munca milia. neuitat.
nor principii fundamentale efectuată, se apreciază in O vom conduce pe
şi unanim recunoscute cum tr-un raport publicat de că D E C E S E ultimul drum sîmbătă,
sînt renunţarea la folosirea tre Comisia însărcinată cu 13 decembrie 1980, o~
forţei sau a ameninţării cu studierea salariilor mici, or Rezoluţie în problema oficialităţilor • Nelu, Alexandru, Doi- rele 14, la cimitirul
forţa, respectarea suverani ganism oficial britanic. Ra j na, Rodica şi nepoţii Mir- ortodox din Deva.
tăţii, egalităţii, integrităţii portul arată că cea mai palestiniene din Cisiordania ciulică, Diana şi Adina (1825)
teritoriale, inviolabilităţii mare parte a acestor copii i anunţă cu durere înceta
frontierelor şl neamestecu sînt angajaţi în mod ilegal, NAŢIUNILE UNITE 12 şi să faciliteze revenirea rea din viaţă, in ziua de • Colegii din cadrul
lui în treburile interne. puşi să muncească in con (Agerpres). — Adunarea lor imediată în teritoriul 12 decembrie 1980, a Centrului de calcul
£3 Ministrul japonez • al diţii adesea dăunătoare Generală a O.N.U. a adop natal“. scumpei lor mamă, soa I.T.A. Hunedoara-Deva
afacerilor externe, Masayo- pentru sănătatea lor. tat o rezoluţie în care, luîn- în aceeaşi rezoluţie, A- cră şi bunică îşi exprimă profunda
shi Ito, care întreprinde un Comisia atrage atenţia du-se notă de expulzarea, dunarea Generală condam TÂRNOVEANU elena, durere pentru dispari
turneu de zece zile în Eu asupra faptului că aceşti pentru a doua oară, a dod nă acţiunile represive şi în vîrstă de 60 de ani. ţia prematură a celei
ropa occidentală, a avut copii reprezintă o mină de primari din Cisiordania, sistematice iniţiate de au înhumarea va avea loc ce/ a fost
convorbiri la Bruxelles cu lucru ieftină şi fără apă cere Consiliului de Secu torităţile militare israelie- în ziua de 14 decembrie ing. MIGEA
membri ai Comisiei C.E.E. rare. ne împotriva studenţilor şi 1980, orele 13, la cimiti- MAKIANA-MAIA.
pe marginea deficitului SI la Lisabona a avut ritate „să se reunească de universităţilor arabe din ”rul ortodox din Deva, str. Sincere condoleanţe
cronic înregistrat de ..cei loc plenara C.C. al P. C. urgenţă pentru a lua mă teritoriile ocupate, care Eminescu. familiei. (1829)
nouă" ¡.. schimburile cu Portughez, consacrată exa surile necesare care să de şi-au exprimat protestul Chipul ei drag va ră
Japonia. După cum relevă minării rezultatelor recen termine Israelul să revoce faţă de reexpulzarea celor mîne în amintirea noas » A încetat să mai
agenţia Reuter, Comisia telor alegeri prezidenţiale acţiunile ilegale împotriva două notabilităţi palesti tră. bată inima celei ce a
C.E.E. a avertizat partea şi situaţiei politice a ţării oficialităţilor palestiniene niene. • Familia Botezatu fost
niponă că este necesar să în urma acestor alegeri. Mircea este alături de ing. MIGEA
adopte măsuri pentru limi Au fost elaborate, de ase cumnaţii lor Nelu, Doina, MAKIANA-MAIA.
tarea exportului, în special menea, direcţiile activităţii AFRICA DE SUD. Reaetivizarea grupărilor Alexandru şi Rodica Târ- Bunătatea fără sea
de automobile, către sta partidului in actuala situa noveanu la greaua pier măn, nobleţea sufle
tele membre ale Pieţei co ţie din Portugalia. extremiste dere a scumpei lor ma tească şi modestia ei
mune. H La Atena s-a încheiat me Târnoveanu Elena. O vor rămîne neşterse în
E3 Ţările africane trebuie a VIII-a sesiune a Comisiei PRETORIA 12 (Agerpres). unei înscenări judiciare. vom păstra în amintire. inimile foştilor colegi
(1824)
să-şi dezvolte economia bulgaro-elene de colabora — Membrii unei grupări Agenţia Associated Press e Colectivul din cadrul de la I.T.A. Hunedoa
pornind de la propriile re re economică. Protocolul extremiste de dreapta din subliniază că în ultimul Oficiului de gospodărie a ra-Deva. Transmitem
surse şi de la soluţii care semnat la sfirşltul sesiunii Africa de Sud au recunos timp în Africa de Sud se apelor este alături de co cele mai sincere con
să nu depindă de tehnolo prevede dezvoltarea schim cut participarea lor Ia a- constată o reactivizare a doleanţe familiei în
gia şi de modele de dez burilor comerciale, a coo tentatul produs miercuri la grupărilor de extremă legul nostru Târnoveanu doliate. înhumarea are
Emil, la marea durere
voltare străine. Acest pro perării in domeni'le indus locuinţa profesorului F. La. dreaptă, care găsesc un te pricinuită prin pierderea Ioc azi, 13 decembrie
cedeu ar constitui un re triei, agriculturii, transpor Maritz din Pretoria, care ren fertil de manifestare Î mamei sale. 1980, ora 14, la cimiti
mediu pentru reglementa turilor şi energeticii — re recent depusese mărturie în. climatul de rasism şf a- Transmitem sincere con rul din Deva, str, E-
rea situaţiei economice ac levă agenţia BTA. în favoarea unor tineri ne partheid promovat de mi Î doleanţe familiei (1826) minescu. (1828)
gri ce constituiau obiectul noritatea albă.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, îiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Paveî (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA t Abonamentele se fac Ia oficiile poştele, factorii poştali şi difuzorii voluntari 6»
2700 Deva i str Dr. Petru Groza nr 35 Telefoane: U275. M585. 12157, 20708 din întreprinderi şl instituţii. |
TIPARUL i Tipografia Deva. str 23 August nr 257 GostuJ unui abonament! 24 lei (ps 3 Juni], 48 Iei (pe 8 luni), 90 lei (un a»)
