Page 46 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 46
/
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1
Acţionăm cu răspundere pentru creşterea
Munca - izvor al
calitativă a activităţii de primire în partid dezvoltării si bunăstării DU1V
» 14 DE«
8,30 Tot in.
Biroul comitetului orăşe procentul acesta exprimând nează în sfera funcţionă cooperaţia meşteşugăreas (Urmare din pag. 1) cesare, apoi pe... mofturi !". 9,05 Şoimii
nesc de partid Orăştie a ponderea femeilor în cele rească. că şi de consum, U.F.E.T., Alături de comunistul Pa 9,15 Film s<
pii: „C
câştigat o experienţă bună trei colectivităţi de muncă, în consecinţă, toţi tova I.S.C.I.P., şi-au îmbunătă Alexandru, li vedeţi tine vei Podoleanu, lucrează şi te Crisl
în conducerea activităţii de 71 la sută provin din rân răşii primiţi î«n partid în ţit substanţial munca de reţea în muncă ? Şi are 65 tînărul Gelu Anton, li pla studio ui
întărire numerică şi calita durile femeilor, iar 6 la acest an au nivel politic, primire în partid. de ani ! ce să spună că şi el a pus Episodu
9,40 Omul •
tivă a rîndurilor partidului. sută din rândurile naţiona profesional şi cultural co — Care laturi ale mun — Ce-aţi făcut tovarăşe umărul la construcţia fa 10.00 Viaţa s
In legătură cu aceasta lităţilor conlocuitoare, a- respunzător. Pe de altă cii de primire credeţi că Harică ? V-am văzut la ga bricii in care munceşte so 11.45 Bucurii’
ne-am adresat tovarăşului cestea reflectând structura parte, birourile organizaţii sint perfectibile in viitor? zeta de perete, la „Ştiaţi ţia sa, care prin februarie 12,30 De stra
Teofil Bogdan, secretar cu colectivelor. lor de bază se preocupă ca — Consider că trebuie să că...“. îi va dărui primul copil, îi 13.00 Telex
13,05 Album
probleme organizatorice al Am dat doar un exem cei ce aspiră la înaltul ti acordăm o atenţie sporită •— Nu se poate ! Dar place să se ştie printre cei 14.00 Woody,
comitetului orăşenesc de plu, care însă cred că este tlu de membru al partidu întocmirii perspectivei de dacă ziceţi, apoi numa' de buni din echipa fruntaşă a bucluca
Telespo.
partid. edificator. lui să-şi completeze stu către fiecare birou de or bine poate fi, altfel nu dulgherilor. „Eu am doar 15.25 o Retr<
— Deci, tovarăşe secre — După cum se ştie, diile de cultură generală, ganizaţie de bază în sensul admit ! categoria a treia de califi rilor O
ră — I\
tar, cum apreciaţi nivelul Plenara C.C. al P.C.K. din să-şi perfecţioneze califi ca aceasta să reflecte — Şi am auzit că nu care. Dar tot aduc in ca 16.25 Şah
şi conţinutul acestei impor martie a.c. pune un mare carea profesională, să cu mai fidel posibilităţile din vreţi să vă faceţi dosarul să, împreună cu soţia, 5000 16.40 Ecraniza
tante activităţi, în lumina fiecare loc de muncă, să de pensionare. de lei. Sînt mulţumit de ce „O seri. 1 *
normelor statutare, a in adâncească studiul. In pre — Nu vreau. Păi eu da am realizat în doi ani ! 17.40 partea
Micul
strucţiunilor C.C. al F.C.R. ? Imperativul perfecţionării continue a zent mai avem circa 30 că nu mai lucru sînt un Mai încolo, mă gindesc şi mici
— Considerăm că marea 9 de organizaţii de bază care om mort. Munca-i sănăta eu la o maşină, de, să fiu 18.00 Volei n
ua Buci
majoritate a comitetelor şi vieţii interne de partid încă nu şi-au definitivat tea mea. Doar n-oi face in pas cu... secolul !“. thinaiko
birourilor organizaţiilor de acest studiu. Pe de altă ca bărbatul femeii ăşteia „Cupa C
partid din unităţile econo parte, urmărim să ajutăm din echipă, care trăieşte Moţ din cap pină-n pi misiune
mice ale oraşului desfăşoa accent pe creşterea preo noască bine principiile birourile să meargă mai ta după munca ei. Adică ea cioare — cum o recunoaş 19.00 Sala FI
Telejurn
ră o activitate continuă şi cupării organelor şi orga ideologice, politice şi orga profunzime cu acest stu munceşte să-şi crească trei te singur — şeful de echi 19.20 Reportaj
de perspectivă pentru creş nizaţiilor de partid pentru nizatorice ale pai'tiduiui, diu. De pildă, ta construc copii şi să-şi ţină şi băr pă Dumitru Burz nu se plît>- 19.40 Antena
Românit
terea numerică şi calitativă calităţile politice, morale şi exigenţele pe care partidul ţii trebuie să urmărim mai batul ? Ar trebui să fie mai ge de eforturile muncii pe 20.50 Film art
a rîndurilor partidului. Ur profesionale ale celor care le pune în faţa membrilor insistent să fie primiţi ta aspră legea cu paraziţii ! şantier, cind de patru ani mama,
mărim cu maximă răspun solicită primirea în partid. săi. De asemenea, organi partid oameni din mese Victoria Anton şi fiica, încoace e şi licean seralist Pro duc ţi
dere ca primirea să se rea Ce ne puteţi spune despre zaţiile de partid de la în riile de bază, cum stat Zabastia Lupaş, Aurelia „in construcţii, bineînţeles, 22.25 lor iran
Telejurn
lizeze în primul rînd în această orientare ? treprinderile chimică, me zidarii, fierar-betoniştii şi Rus, Sabina Băişan, toate şi vreau să continui, tot în
unităţile de bază ale ora — Biroul comitetului oră canică, „Vidra“, cu spri dulgherii. cele opt femei din echipa domeniu". De trei luni, de JNI, 15
şului — întreprinderile şenesc a analizat modul în jinul comitetului oră O altă direcţie importan iui „nea Horică“ s-au ca când Ana-Maria-Laura i-a 16.00 Einisiun<
chimică, mecanică şi de care se desfăşoară această şenesc, organizează întâl tă în care trebuie să acţio lificat aici şi-s o familie a împlinit bucuria familiei, şi 18.50 maghiar,
1001 de
blănuri — şi, acordăm a- activitate, analiză care s-a niri periodice, dezba năm vizează buna pregă hărniciei. munca e mai cu spor. E- 19.00 Telejurn
tenţie prioritară muncitori oprit insistent şi asupra teri al căror obiect îl con tire, pe de o parte a adu Pavei Podoleanu, dul chipa pe care o conduce 19.20 Actualita
lor calificaţi, cu o bună aspectului la care vă refe stituie formarea lor spi nărilor generale de partid gher in echipa lui Andrei n-a coborit sub 130 la su 19.40 Orizont
ţifie
pregătire politico-ideologică riţi. Am recomandat or rituală multilaterală, pre în care se discută cererile Nietsch, echipă care lunar, tă in realizările acestui an. 20.25 Roman
şi de cultură generală, cu ganizaţiilor de partid, în gătirea lor temeinică pen de primire, iar pe de altă in acest an a înscris reali „Lucru de foarte bună ca cea un
un comportament demn în special birourilor organiza tru intrarea în partid. parte — a adunărilor ge zări de peste 136 la sută, litate şi disciplină — asta Producţi
lor engl
miuncă, societate şi familie ţiilor de bază, să lucreze Pentru a asigura o des nerale U.T.C. în care se e mânios pe cei ce nu se cer oamenilor mei. Eu am 21.20 Cadran
— operatori chimişti, strun pe baza unei perspective, făşurare corespunzătoare discută recomandările ce încadrează intr-o muncă un principiu : dacă ştii 21.45 Valsul a
gari, frezori, lăcătuşi, pre care presupune cunoaşterea a activităţii, biroul comite se dau tinerilor în vederea utilă. „Numai munca iţi dă să-ţi preţuieşti munca, te 22,10 Telejurn
lucrători. temeinică, din vreme, a to tului orăşenesc a reparti alcătuirii dosarului. Am IEIW* mm *QBBSR
Pentru edificarea mai varăşilor care întrunesc cel zat pe toţi membrii comi bele trebuie să se afirme bunăstarea. Nevastă-mea preţuieşti pe tine însuţi. Nu IlfAD
completă voi sublinia că, tetului pe organizaţii de ca adevărate şcoli de edu este zugrăviţă. Avem patru mă refer aici la ciştig —
in acest an, din totalul puţin o parte din cerinţe bază, cerîndu-le să acorde caţie comunistă, revoluţio copii. Ne rostuim, ne îm- unde m-am ridicat şi la
le statutare, a celor fun
pârţim
sarcinile
şi
toate-s 4000 lei pe lună —, mă
celor primiţi în cele 3 damentale. Şi, de fapt, acestora un sprijin concret nară a celor care aspiră la locul lor când e hărni BUCUREŞ1
tualilatea in
unităţi, circa 77 la sută şi sistematic. Periodic, noi la titlul de membru al cie. Şi munca şi banii tre refer la înţelegerea muncii, 8.00 Radiopi
sînt muncitori din mese toate birourile organiza controlăm cit de consistent partidului. la calitatea ei care se re lor ; 9,30
riile de bază. Dintre cei ţiilor de bază au întocmită este acest sprijin şi am buie planificaţi, chibzuiţi, flectă in modul cei mai di- ni cal ; 12,00
primiţi în partid în acest o astfel de perspectivă, fac constatat că organizaţiile Interviu realizat de întâi îi cheltuim pe cele ne- tect in calitatea vieţii". relor ; 12,35
nin : Ruch
an 46 la sută sînt femei, excepţie cele care acţio de bază din construcţii, CORNEL ARMEANU Ştiinţa Ba căi
jurnal ; 13,3G
terprefi de
Iară ; 14,00
Portret
14.30
Universitatea
Pentru buna aprovizionare Preparatorii din Yalea Jiului — aliniaţi politică şi de 14,45 Din fo
15.00 Clubt
16.00 Buletin
la cerinfel® economiei nafiorsafe
a populaţiei Cit mai mult cărbune Nu excludem din calcul u- funcţiune un culbutor de ma conducere Deva Melodii ’80 ;
folclorice ; l
ştiri ;
18,21
pentru cocs ! Acesta este nele cauze obiective, greu re capacitate. Pînă atunci românesc ; 1
penţ/'» toţi ;
tăţi înlîmpinate la între
Produse livrate prin achiziţii cuvînlul de ordine pentru prinderile miniere, dar nu maistrul Gheorghe Cos- Luni, 15 decembrie 1980 — masemin : li
Ljubljana —
preparatorii din Vulcan şi
tea îşi mai face griji, mai
anul I :
(Urmare din pag. 1) Zam, Geoagiu, Toteşti, Ra- Lupeni, care prelucrează în este de înţeles nici menta ales că iarna a venit, căr Radiojurnal :
registrări dc
polt, Cîrjiţi, Baru, Dobra, scopuri siderurgice cea mai litatea unor mineri (adesea bunele îngheaţă în vagoa — grupa 1 — sala Cabinetu Iară ; 20,30
lui municipal al P.C.R., o-
nor însemnate cantităţi de Rqitios, Gurasada, Bretea mare parle a cărbunelui cadre tehnice) care afirmă ne, mai vin şi bulgări care rele 17 ; diilor ; 22,(
22,10 Pan or
carne de porc şi de pasăre, Română — la porci, Şoimuş, primit de la întreprinderile că singura lor datorie este numai cu barosul pot fi — grupa a 2-a — sala de 22.30 Roman
şedinţe a Comitetului mu
de alte produse alimentare Băiţa. Vaţa de dos, Boşo- miniere din vestul bazinului de a scoate cărbune, iar sparţi. în acelaşi limp, cei nicipal al P.C.R., orele 17; de petreceri
şi cerealiere. rod, Geoagiu, Balşa. Hia, carbonifer al Petroşanilor. penlru prepararea acestuia de Ia „spălare” au greutăţi — grupa a 3-a — sala Ca tin de ştiri 2
la dans ;
In cadrul acestei acţiuni, Zam, Rapolt, Riu de Mori, Preparatorii din Valea Jiu sînt plătiţi alţii. Este ade cu sorturile. Acolo se dă binetului judeţean de ştiri ; 0,05—
partid, orele 17 ;
în săptămîna pe care am Toteşti — in păsări. lui sînt conştienţi că nu în vărat, dar odată cu cărbu bătălia mare pentru „mai — grupele 4, 5, 6, 7 — (I.M.C. muzical noc
încheiat-o ieri, s-au achi Este dovada înţelegerii totdeauna reuşesc să se achi nele ajunge la preparaţie şi mult’ şi mai bun“. S-a in Bîrcea, Avicola, Exploata
ziţionat de la gospodăriile juste de către oamenii mun te de sarcinile ce le revin, dar o mare cantitate de steril, iar stituit şi un premiu lunar rea minieră, Inspectoratul
populaţiei 154 de porci şi cii de la sate a necesită rezultatul muncii lor este în- din piatră nu poate fi scos pentru schimbul care scoa de interne), in sălile de IG¡ine
şedinţe ale unităţilor res
16 500 de păsări, mari can- ţii de a preda la fondul tr-o strînsă legătură cu căr cărbune pentru cocs. Drept te mai mult cărbune pentru pective, după programul
bunele extras, in instalaţiile
tilăti de cartofi, fasole, cea de stat o parte din surplu de preparare se pot obţine pentru care preparatorii îi cocs. Deocamdată este mai de producţie. DEVA: Zt
penalizează pe mineri pen
bun schimbul condus de
Se va dezbate tema : „Cen
pă, de alte produse. Totoda surile agroalimentare şi ce sorturi de cărbune, Ia indi tralismul democratic — princi Iria) ; Reţeai
tă, intr-un mare număr de realiere din propriile gospo catorii prevăzuţi în norme, piul fundamental al structurii haiducilor
comune a fost îndeplinit dării asigurînd astfel o a- numai dacă întreprinderile organizatorice şi al activităţii DOAHA : V
(Flac
ciliu
planul de livrare a produ provizionan tot mai bună miniere livrează cărbunele partidului. Documentele Con noastră (Sid
gresului al XH-lea despre sar
selor la fondul de stal iar a populaţiei. Sînt necesare brut la indicele de calitate cinile organelor şi organizaţii fost şalspr
în altele se finalizează în în continuare eforturi pen stabilit, indice care ţine lor de partid in promovarea Castele de
structural) ;
aceste zile. Cel mai mare tru realizarea integrală a seama de cerinţele econo democraţiei interne de partid, Labirintul (
volum de achiziţii s-a în programului de achiziţii de miei naţionale, respectiv tru slaba calitate. De la Sandu Buruiană, însă şi ce stimularea participării comu- losul din R
niştflor la dezbaterea şi ela
registrat pînă la această produse agroalimentare de ale siderurgiei şi industriei începutul anului în curs, le conduse de loan Oniţiu borarea hotărîrilor, întărirea I-II (7 Noi«
dată în comunele Balşa, la gospodăriile populaţiei. energetice. mina Vulcan a fost penali şi Gheorghe Benea au fost răspunderii şi disciplinei in Anastasia 1
blica);
zată cu peste 65000 tone de
LE
în frunte şi vor mai fi. De
adop
hotărîrilor
îndeplinirea
De acest adevăr sint că cărbune, mina Aninoasa cu fapt, tocmai din această e- tate“. de la mansi
Hotărîrea sătenilor din Burjuc lăuziţi în întreaga lor acti aproape 35000 lone, în timp mulaţie derivă succesele. Marţi 16 decembrie 1980 — întoarcerea
puşneanu,
(Muncitoresc
La chemarea organizaţiei sole, 185 kg nuci şi alte vitate preparatorii din Valea ce mina Paroşeni a primit A crescut continuu re Bobby Deer
comunale de partid, locui produse. Intre primii care Jiului, după cum ne-am bonificaţii pentru reducerea cuperarea globală, adi anul II : rul) ; Art:
torii satelor aparţinînd co au predat porci prin achi convins recent la preparaţia conţinutului de cenuşă şi că din întreaga canti — grupa 1 — sala Cabinetu ardelenii
munei Burjuc, dind dovadă ziţii se numără comuniştii Coroeşti, „Prepararea Căr umiditate sub ,cel planificat. tate de cărbune primi lui municipal al P.C.R., o- LONEA : i
rele 17 ;
de spirit civic, participă în iosif Munteanu, Iosif Orşa, bunelui pentru cocs la sec Această excepţie (de fapt o tă au scos mai mult decît — grupa a 2-a — sala de tan Nemc
PETRILA :
număr mare la importanta secretarul organizaţiei de ţia noastră este de dată regulă la Paroşeni) infirmă era planificat, căutînd ca şedinţe a Comitetului mu indienii
acţiune de suplimentare a bază din satul Tisa, Ana recentă — arăta ing. Fran- unele păreri cum că se ex nici o bucăţică de cărbune nicipal al P.C.R., orele 17. ANINOASA
Se va dezbate tema : „Forţa
livrărilor de produse agro Furdui şi Moise Ignat, mem cisc Appel, şeful secţiei trage greu cărbune de cali să nu fie aruncată la hal de muncă — principalul factor cu misiune
citoresc) ; U
alimentare la fondul de stat, bri ai biroului organizaţiei Coroeşti a l.P.C.V.J. Dar tate. Deci se poate, dar dă. In octombrie au depăşit al progresului economic şi so dorul Hoope:
dorind în acest fel să-şi de partid din acelaşi sat. pentru că ne aşleptam să penlru aceasta esle nevoie acest indicator cu 5,6 puncte, cial. Congresul al Xll-lea de BRAD : I
aducă şi ei, alaiuri de cei Tot în aceste zile au fost ajungem la această situa de mai multe eforturi, de ceea ce înseamnă un ciştig spre necesitatea şl căile de (Steaua ros
BARZA: Ad
lalţi locuitori din satele livrate la fofsSial de stat de ţie, ne-am pregătit temei o mai bună organizare încă de peste 15 000 tone de căr pregătire a forţei de muncă, a tine (Mineri
folosirii
raţionale
acesteia,
a
judeţului, o contribuţie mai la C.A.P. Bfflrjjajc încă trei nic, din vreme- In scurt din abataje şi pe lot drumul bune, iar în noiembrie de despre pregătirea profesională Singur pr
mare la buna aproviziona tone de porumb. timp am obţinut şi re cărbunelui pînă în instala păşirea a fost mult mai şi politico-ideologică a între (Patria); I s
re a populaţiei. După cum ne asigura to zultatele scontate. Ceea ţia de preparare. mare. gului personal muncilor. Op dozerul (Fia
După ce la nivel de co varăşul Emil Brânda, secre ce dorim este să primim Cit despre cei „plătiţi pen Preparatorii din Coroeşti timizarea raportului dintre
personalul auxiliar şl perso
mună şi în fiecare sat au tarul comitetului comunal cărbunele brut la indicele de tru prepararea cărbunelui", şi-au propus şi alte măsuri nalul direct productiv“.
avut loc dezbateri cu ac de partid, primarul comu calitate prevăzut, precum i-am văzut la lucru, le-am de îmbunătăţire a activită
tivul de partid, cu membrii nei, şi în continuare toţi şi -cantitatea planificată“. urmărit eforturile pentru a-i ţii, care cu siguranţă că vor Marţi 16 decembrie 1980 —
organizaţiilor democraţiei şi „Of-ul" inginerului Appel conferi cărbunelui pentru fi împlinite- anul III : Timpul ]
Unităţii socialiste, spre cen locuitorii comunei Burjuc este îndreptăţit dacă avem cocs o calitate cil mai bună. — grupa 1 — sala Cabinetu ziua de li d
trele de achiziţii au înce se vor mobiliza, îşi vor în vedere că de la începu Grija lor penlru ca fiecare Materializarea acestora va lui judeţean al P.C.R., o- mea va fi 1
put să se îndrepte sătenii spori eforturile pentru a tul anului secţia nu şi-a bucăţică de cărbune să a- fi posibilă tot cu sprijinul rele 17 ; dă cu cerul
ros. Vin tul
pentru a preda din produ contribui cu importante can realizat planul la toţi indi jungă cit mai repede în ma nemijlocit al minerilor, spri — grupele 1, 2 — (Exploata I Temperatura
rea minieră şl I.E.C.) în
sele agroalimentare ce le tităţi de produse agroali catorii tocmai din acest şinile de preparare, care o jin ce se cere mai consis sălile de şedinţe ale uni cuprinsă tnt
aveau surplus în gospodă mentare Ia fondul de stat, motiv : întreprinderile mi curăţă de impurităţi, a de tent şi care, de fapt, în tăţilor respective, după grade, iar c
programul de producţie.
riile lor. Astfel, în cinci zile la buna aprovizionare a niere Vulcan şi Aninoasa venit o obsesie. Unele greu seamnă ca fiecare să-şi facă Se va dezbate tema : „Ţă tre 0 şi 5
semnala cea
din această săptămînă au populaţiei, . îndeplinindu-şi (mai puţin Paroşeni) nu au tăţi la descărcarea vagoa datoria la locui său de rănimea — forţă a progresului sista şi va c
fost achiziţionate de la gos în acest fel o îndatorire livrat întreaga cantitate de nelor cu cărbune brut încă muncă social în condiţiile evului me (Meteorolog
podăriile populaţiei 350 de patriotică. cărbune, avînd totodată şi mai persistă, dar după cel diu. Răscoalele ţărăneşti din Oana Valeri
păsări, 5 porci, 435 kg fa- M. LiONEL mari minusuri la calitate. mult două luni va fi pus în CONSTANTIN ÎOVÂNESCU secolele XV—XVI“.