Page 47 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 47
i jg. J
187 9 DUMINICA, 14 DECEMBRIE 1980
Ziua tipografilor Comori nepieritoare ale Consemnări fl(¡ S8Z0S1
VIZIUNE
mrajmmtsm
O dată pe an, toţi cei ce ce, realizează o producţie folclorului hunedorean După o toamnă lungă şi culinare ingenioase, udap-
inicA. am ţinu-t un abecedar în cu care, stimaţi cititori, vă luminoasă, a începui să Irde aprovizionării de se
1EMBRIE
mină desluşind din el mai intiiniţi zilnic : ziarul „Dru Folclorul hunedorean, cu „Joc şi cînt hunedo ningă bogat, cum scrie zon. Cineva se trezeşte
itc î intii literele şi-apoi cuvin mul socialismului" — la autenticitatea, cu varietatea rean“ a fost replica ar la carie, j'.ăpada scirfiic cîrlind împotriva iernii : a
patriei tele tipărite, o dată pe Deva, ziarul „Steagul roşu" tiştilor ansamblului folclo- sub picior, gerul pişcă, iar venjl prea dintr-o dată,
rial pentru co sa de ritm şi port, de cu
ntele de Mon- an ne aplecăm mai cu ză — la Petroşani, publica loare şi linie melodică a rit „Silvana“ al Casei de cei ce şi-au păstrat suite- prea e aspră, prea e grea,
Producţie a bavă şi recunoştinţă in fa ţii de tradiţie ale Comitetu format substanţa artistică cultură din Deva şi a celor tul tînăr se bucură căci îşi prea e... iarnă. Un bă-
ilor franceze. ţa lor, a tipografilor. lui judeţean al P.C.R., „Tri de la întreprinderea chimi amintesc de iernile labu- trîn mustăcios, cu suman
1 a celor două spectacole te
i sănătatea Oamenii care prin mun buna muncii de partid" şi levizate, realizate la Clu că Orăştie. Dansatorii loase din copilărie. Chiar de pănură şi căciulă bru-
itului ca lor sînt atit de apro alte lucrări : pliante, afişe, orăştienl au adus cu ei dacă îngheţi în slatii aş- mărie ca a lui Necliitor
; muzicii piaţi actului cuftural-educa- imprimate tipizate. Tipo bul „Siderurgistul“ din în scenă obiceiul local teplînd vreun autobuz, lirî- Lipan, coborîl de unde
ă ptitriei Hunedoara şi la Casa de
tiv de transmitere in mase a grafia Deva, cu subunităţile „Bîţîţăul“, iar taraful, con lot şi poticnit, albul ză va din munte, temperează
duminical luminii cuvintuiui tipărit sale din Petroşani şi Abrud cultură din Deva. dus de Tudorică Munteanu, pezi; e î/i stare totuşi să blajin imprecaţiile citadi
ciocănitoarea sărbătoresc in fiecare an a realizat sarcinile actua „Hunedoara plai de dor“ fină trează o scînleie de nului : „Aşa se cade să
ă îniipreună cu soliştii Garo-
t : la 13 Decembrie, „Ziua ti lului plan cincinal la 15 şi-au denumit spectacolul fiţa Corpodean, Mariana bucurie. bucureşlenH, mai iic o iarnă adevărată. Da
speciiva Jocu- pografilor" — omagiu şi septembrie a.c., numărin- purtătorii de mesaj artistic Şendroni, Adriana Boşo- păti[i şi mal cu experien că n-o ii acuma, cînd să
mpice de va- cinstire a tradiţiei munci du-se printre unităţile ai siderurgiştilor, membri ţă, cum îi vedem la te
oscova 1980 rogan şi Maria Boldea au tie '( Cînd c iarna grea, se
toreşti, jertfelor muncitorilor fruntaşe din ţară, fiind e- ai ansamblului folcloric levizor, au umplut străzi iac bucale multe şi oame-
•i — Caragiale. tipografi căzuţi, acum 62 videnţiată în întrecerea so „Haţegana' 1 al Consiliului oferit spectatorilor un bu le, împingînd nămeţii. In nii-s mai sănătoşi. Mor şi
»are pierdută“. de ani, in luptele din Pia cialistă pe ramură in anul judeţean al sindicatelor, chet de cîntece din zonă. cele din urmă, nici la viruşii..." Concluzia cu
Dansurile
„Pădurenesc“,
ran pentru cei ţa Teatrului Naţional din trecut. Hărnicia tipografilor ai formaţiei de dansuri pă- „Fecioresc“ şi „Învîrtita“ noi lopeflle nu stau degea neaşteptată nuanţă ştiinţi
Capitală luptind pentru o deveni se oglindeşte şi în durenaşti a clubului „Si- ba, chiar ducă, in plin fică a impus. Auditoriul
isculin : Stea- au punctat cu mişcare şi
reştd — Pana- societate mai bună şi mai faptul că de doi ani ei be derurgistul“, ai grupului ritm partea de spectacol centru, prin ia(a vreunui ii dă dreptate. Aşa e, dur
Atena în dreaptă. neficiază de săptămina re vocal bărbătesc de la Uzi magazin sau instituia, mai în anii din urmă, cu ano
,pelor“. Trans- Idealul celor căzuţi a- dusă de lucru. In primele susţinută de formaţiile fol rămîne cile o postată nc- timpurile
directa de ia rinduri ale acestor demne na cocsochimică şi ai echi clorice ale I.C. Orăştie, lor travestite
reasca tunci se înfăptuieşte in zi pei de dansuri populare instruite de Vasile Popa şi curătală. Trecătorii Iac zănatic, am cam uitat cum
lele noastre sub conduce realizări se numără foarte aici echilibristică improvi trebuie să urate o iarnă
de scriitor rea partidului comunist, iar mulţi tipografi, directorului din C.S.H. Valeriu Erzian Ion Popescu. zată, în pas prudent, şi adevărată. Măcar de-ar
CLntării a semnat coregrafia, iar
a tipografii, asemenea celor unităţii, Constantin Crăciu- conducerea muzicală Voicu Suita de melodii de pe simt că ar putea deveni (tne asta aşa cum e. Dar
tic: „Tata, lalţi oameni ai muncii, se nescu, fiindu-i dificil să Valea Mureşului interpre pesimişti. E instructiv in uite că ninsoarea a stal,
bona şi eu“. bucură de realizările anilor se oprească asupra unor Stănescu şi Marin Dîrvă. tată de taraf a imaginat asllcl de zile să-fi apleci „meteorologul de servi
a studiouri- nume. Şi totuşi, de ziua Duios cînt de tulnice i-a canavaua melodică, funda
eze construcţiei socialiste, de chemat sub lumina reflec urechea la opinia publică. ciu“ ne anunţă că frontul
1. preţuirea şi stima întregu lor, tipografii se mîndresc lul muzical al momentului O găseşti concentrată de rece „s-a disipat“ iar
lui popor. cu colegii lor Nicolae Ha- toarelor pe dansatorii an coregrafic „Oala“, simboli- obicei prin magazine, în
lECEME'i 1 da — linotipist veteran la samblului „Haţegana“, care vremea e din nou in curs
in limba Dezvoltarea industriei ti culesul ziarului, cu zeţarii zînd perpetuarea prin veac orc de virt. Rîndurile sînt de încălzire. Şi ca şi cum
pografice in România este au prezentat jocuri moţeşti a meşteşugului vestiţilor de obicei disciplinate, asta n-ar ti de ajuns, dacă
cri o realitate de necontestat. şi paginatorii Nicolae Flo- şi de pe Valea Mureşului, olari de pe aceste melea ceea' ce denotă un simt îţi opreşti ochii pe cîte o
Oprean, loan
Mircea
ea economică Tipografii şi ziare in fieca rian, Popa, Nicolae Matei, distingîndu-se prin sobrie guri. Autenticul, varietatea civic evoluat, iar oamenii întindere de zăpadă necăl-
R.
tehnico-ştiin- re judeţ al patriei, o pro Daradics losif, apoi lino- tatea costumelor şi elegan dansurilor (pădurenesc, sui vorbesc domol şt răbdători cală, vezi că peste albul
ducţie editorială de invi ţa mişcărilor. Tinerii Lidia tă de jocuri din judeţ, din despre cîte toate. Poţi ei pur s-a aşternut tăcut
>ileton: „Tre- tipiştii Otvos loan 11 şi auzi aici lucruri variate şi
călăreţ“ (I). diat, publicaţii literare, şti Otvos loan Geza. La zinco- Matei, Angela Jinar, Vio- Maramureş) şi a costume şi insidios un strat lin de
a studiouri inţifice, de specialitate, re rel Minişan, Elena Lazăr, lor au conferit programu interesante, ca într-o ade
le (BBC) viste şi periodice, in limbi grafie, Ana Balaşfi, Dorin vărată revistă enciclopedi funingini. Şi atunci, tăiă
londial Iepure şi Constantin Bucer- Marinei Boabă, Lăcrămioara lui prezentat de ansamblul să vrei, iii aminteşti totuşi
şuie tânăr le română şi ale naţiona zan, ia imprimare — losif Tamauceanu, Maria Boz- folcloric „Silvana“ culoare că vorbită : de la buletine de versul nostalgic al unui
1. lităţilor conlocuitoare — şi doc, fraţii Plosoaru şi meteorologice, pînă Ia co
în toate aceste de netăgă Giura, Nicolae Pădurean, Viorica Brînduşan, tarago- şi ritm. Maria Guia, mentarii de politică exter poet din alte vremi, care
Gheorghe Hîndorean, clari-
n-avea habar de ce va
Otvos
maşinistul
Ludovic,
duit argumente ale culturii precum şi Maria Popa, se netiştii Aurel Catană şi nă, de la retlectH elice să zică poluarea : „Dar
noastre socialiste se află tistul Dorel Spărios, in inspirate de vînzărilc pre-
între rîndurile scrise, în cretarul organizaţiei de terpretul de romanţe Ion Nicolae Herlea, Georgeta ierenţiale, pe bază de ... undc-s ninsorile de allă-
dal'
I : 7,00 Ac- spatele fiecărui cuvîn-t, partid, Ana Moldovan şi Ciupagea, Liviu Oros, cu Caragea, Ilie Fraţi lă, Mail- ,,relaţii“ (se mai înlîrnplă,
0 de minute; munca muncitorului tipo Siko Gizela de la finisare, „epigramele“ sale, Viorel vina Pîs, Domin Corcheş nu-i aşa ?), pînă la reţele RADU CIOBANU
gramul sate- graf. Mariana Matache şi Elisa- Costin, mesager al folclo şi Drăgan Munteanu au
igazin dumi- beta Domşa de la tipar fost, prin cîntecele lor,
evLsta şlagă- Aici, la Tipografia Deva, ofset sînt oameni cu mari rului maramureşan, şi gru
andbal femi- unde s-au tipărit aceste printre realizatorii unui
Jliorzow — contribuţii la frumoasele pul vocal feminin al „Ha- spectacol de înaltă ţinută
; 18,00 Radio- rinduri de frăţesc salut realizări ale tipografilor hu- ţeganei“ şi-au dat concur
l’op 6 — in- şi sinceră recunoştinţă nedoreni. Tuturor, felicitări artistică. Calitatea sa inter
azică popu- pentru apropiaţii noştri to sul la împlinirea unui pretativă s-a mai datorat
Jnda veselă ; şi urări de noi succese. lui Titus Eurducea şi Li
e portativ ; varăşi de muncă, un colec spectacol folcloric apreciat
te ca de aur; tiv mic, dar harnic şi tena- NICOLAE STANCIU de public. viu Oros, semnatarii core
pasionaţilor ; grafiei, şi conducerii mu
e ştiri ; 16,05
7,30 Varietăţi zicale asigurate de Vasile O Colectivul de muncă al şantierului 6 din cadrul
0 Buletin de Molodeţ şi Ştefan Răduţ. T.C.H. a recuperat, adunat şi predat la I.J.V.R.M., de Io
Tezaur coral începutul anului şl pînă în prezent, 32 tone fier vechi, 279
0 M uzi cote ca Străveche vatră de isto
9,25 H 'lbal rie, judeţul Hunedoara se kg hîrtie, 5,4 tone fontă, 40 kg aluminiu, 40 kg cupru.
ins ka Slovan Acţiunea continuă.
îteaua ; 20,00 înscrie în clocotul muncii O Azi, la orele 10, in sala casei municipale de cultu
’-0,15 Noi în- acestui popor, în viaţa sa
îuzică popu- spirituală. Folclorul hune ră, se va desfăşura partea a doua a concursului brigăzi
irneul melo- lor artistice şi grupurilor satirice. Vor participa formaţiile
Radiojurnal ; dorean şi-a etalat şi cu de la I.V.V., E.M. Deva, I.R.E., I.E.C., Ţesătoria de mătase,
:1c sportiv ; prilejul acestor spectacole,
şi cîntece G.I.G.C.L., I.L. Chlşcădaga şi I.P.H.
23,00 Bule- realizate în colaborare cu © Luni, 15 decembrie, la orele 16, In organizarea casei
3,05 Invitaţie Televiziunea română, co
Buletin de morile nepieritoare, cînte- de cultură, la I.C.R.T.l. Deva, va avea loc o masă rotun
1 Non stop dă pe tema ..Ştiinţa şi religia“.
cul şi jocul fiind prezenta
© La Sala sporturilor, azi de la orele 10,30, in cadrul
te de interpreţi şi formaţii diviziei B, se va desfăşura meciul de volei feminin dintre
ale căror nume a depăşit formaţiile Corvlnul Dacia Deva şi C.S.M. Sibiu. Şi tot aici
graniţele judeţului şi ale de la orele 16, şcoala generală nr. 7 va prezenta un pro
ţării, deţinătoare ale titlu gram cultural-sportiv in cadrul Festivalului naţional „Cîn
planat (Pa- lui de laureat in Festiva tarea României" şi a „Daciadei". Işi dau concursul com
„S“ ; Hanul lul naţional „Cîntarea ponentele lotului olimpic de gimnastică.
ta) ; HUNE-
â la domi- României“. GH. GOSTIAN
•; Familia r Tipografia Deva. Aspect de muncA Iii secţia Iogătorie. Foto : V. ONOIU
•gistul); Am VIORICA ROMAN
re (Arta) ;
aţă (Con-
CTRORANI :
rea) ; Co- PÂRA INTRODUCERE, mute cîte ceva şi vînzătoa- sprijinul a ceea ce am a- ponsabilei că n-a avut să facem o confruntare cu Cei care trebuie neîntîrziat
s — seriile LA OBIECT... rea Victoria Pihoc, puţin firmat. timp să pună la dispoziţia actele pentru că şeful, Li să le sintetizeze, să le dea
rie) ; Duicxs cam dură cu cei care nu se cumpărătorilor alcoolul ra viu Rădoni, era plecat la răspunsuri şi să ia măsuri
?a (Kepu- împreună cu Margareta
H : Vedere mulţumesc să cumpere ceea ACELEAŞI PROFILURI. finat — spre exemplu — Deva, şi, după cum ne spu operative pentru rezolva
(Cultural); Galea şi Patriciu Ghemeş, ce li se oferă de la în DAR MODURI DIFERITE cade. De cit timp este ne ne vînzătorul, actele erau rea lor sînt reprezentanţii
Vodă Lă- membre in echipe de con ceput. DE A MUNCI voie spre a scoate în sala la dumnealui. în acelaşi întreprinderii comerciale —
riile I—II) trol ale oamenilor muncii timp, la magazinul de le- respectiv ai I.C.S. mixtă
VULCAN : Trebuie să te înarmezi autoservirii, din magazia de
l (Luceafă- din Haţeg, vizităm cîteva cu răbdare cînd intri în u- Autoservirile nr. 74 şi 51 alături, cîteva lădiţe cu sti gume-fructe nr. 36, de a- Călan — care răspund de
dolarii şi' magazine din localitate. Că au multe lucruri comune. cle ? celaşi profil, aparţinînd activitatea unităţilor co
ncitoresc) ; nitatea nr. 87, „Prichindel“.
torul căpi- decembrie e luna cadouri Am zăbovit minute în şir Ele pun la dispoziţia cetă La magazinul Gostat nr. C.L.F. Hunedoara, calitatea merciale din Haţeg. Cu a-
(Minerul) ; lor ne-o spun multe vitri prin dreptul fiecăruia din merelor care se vindeau cu tît rrl ii mult cu cit nemul
ictenii mei ne, aranjate cu gust. Una 5,10 lei kilogramul nu sufe ţumirile cuprinse în filele
ncitoresc) ; dintre eie este aceea a ma cele cinci raioane, dar nici rea comparaţie cu aceea a
Detaşam ent o vînzătoare nu s-a obosit acestora se referă atît la
ială (Mun- gazinului de cosmetice- să ne întrebe ceva ; ba mai Controlul oamenilor muncii, prin merelor de la magazinul servire preferenţială şi
\NI Casca- marochinărie nr. 62 din mult, la raionul de nou Gostat. dosire de mărfuri, cit şi
Noiembrie); Piaţa Unirii. Responsabila, la atitudini necuviincioase,
Presley născuţi, nu servea nimeni, ★
GURA- Viorica Agache, este pre încă o observaţie : lucră magazine ale comerţului din Haţeg în comerţul din oraşul la capricii ale personalului
ar rămin cu ocupată de pregătirea unor toarele nu erau îmbrăcate Haţeg există deci atît fap privind preluarea sticlelor
ORĂŞTIE: casete „Romarta“, „Fulga“, te demne de laudă cit şi
prieteni uniform. Şeful, Vaier Iovă- şi borcanelor, iar recoman
unea ,,Bul- „Eva“, „Napoca“, precum nescu, gentil şi politicos, mai puţin bune. Ni s-ar dările controalelor efectua
şi de aranjarea estetică a dealtfel, după ce ne pre ţenilor mărfuri alimentare, 4, vînzătorul Viorel Jur- p'utea reproşa că nu-i edi te repetă necesitatea păs
unor obiecte de podoabă. zentăm şi facem cîteva ob cu care se autoservesc ; în joni afişase noi preţuri la ficator ceea ce am consta trării în condiţii corespun
Aceasta nu o împiedică să servaţii, îşi cere scuze şi plus, sînt situate la o mică toate legumele ce le vin tat într-o singură zi, că ne zătoare de igienă a mărfu
fie atentă cu cei care intră promite că nu se va mai distanţă una de cealaltă. dea. Nu punem la îndoială regulile de la unul sau rilor alimentare, remedie
aici. Dimpotrivă, recoman întâmpla. Concluzia noastră Ceea ce nu le caracteriza schimbarea preţurilor exact altul din magazine ar fi rea unor defecţiuni care
bil pentru dă fiecăruia cam ce ar fi este că dumnealui manifes deopotrivă, în ziua vizitei în aceeaşi dimineaţă, noi doar întîmplătoare. Astfel permit infiltrarea apei de
brie : Vre- nimerit să dăruiască soţiei, tă prea multă îngăduinţă noastre, era faptul că la u- le preţuri, după cum spu am dori şi noi să fie — la nivelul superior (cum e
leral urne- mamei, prietenei... nitatea nr. 74 — responsa ne dumnealui, fiindu-i doar întîmplătoare. Din pă cazul magazinului „Prichin
mult no- şi nu este destul de sever
sufla slab. Atenţie faţă de clienţi, cu tovarăşele din subordi bilă Kreibik Ana — se gă transmise telefonic de la cate, prea multe file ale del" al cărui responsabil a
imă va ii eît şi pentru o aprovizio ne. Şi nu ne înşelăm. Fap seau în vînzare cantităţi Deva. Punem la îndoială jurnalelor cumpărătorului, făcut pînă acum două refe
nus 5 şi 0 nare ritmică, manifestă şi din toate mărfurile pe care însă calitatea — sub orice cit şi ale registrelor unice rate dintre care unul înre
aximă în- tul că n-a făcut nici o ob
e. Se va responsabila magazinului servaţie vînzătoarei care le avea în magazie, pe cînd critică — a merelor şi ro de control au făcut cunoş gistrat la I.C.S.M. Călan în
re va per- „Select“, nr. 87, Georgeta la numărul 51 — şefă So- şiilor, care aveau afişate tinţă cu... cerneala. Am luna august a.c. cu numă
? chiciură.g Delin. N-ar fi rău ca din motivase părăsirea locului fica Dicon — existau în preţurile de 5,70 lei kilo avea nevoie de prea mult rul 3 415), alte nereguli.
serviciu de muncă spre a servi ma
rel). £ experienţa acesteia privind magazie produse nescoase gramul şi, respectiv, 8,50 spaţiu pentru a le mai cu
munca în comerţ să împru sa este un argument în în vînzare. Motivaţia res lei kilogramul. N-am reuşit prinde şi pe acestea aici. E. ŞINA