Page 50 - Drumul_socialismului_1980_12
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
■rtîssm
J
'■0 çm* I.P.’L. Deva, secţia mobilă
a Brad. în fotografie, briga -1TEIEV
da de tinere, condusă de
utecisfa Rozaiia Suba, ve
: M-.>•»*««,1A-V-.. rif i cin d subansamblele de
r
ţr \n 'Af »; Wt mobilă. în fiecare lună a- 9,00Tcleşcoalîi
. », M s»,.
f
1-3 « » 11 t, 1 1 ceastă brigadă sc menţine lü,()0 In vizii;
(învăţăm ii
I: fruntaşă în întrecerea so 10,13Film seri.
cialistă.
torii de ’
luarea ep
Foto : VIRGIL ONOIU 11,05Memoria
(reluare)
14,00Hochei :
— Suedi; -
si une <lir
Moscova.
Publicitab
in primele rânduri prietene
reportaj
1G,25 Pledoarie
seria bi
în mediul deosebit de început sub însemnele au- raţii siderurgice, oţelăria reportaj
stimulator al activităţii todepăşirii. Martin II, laminorul de 16,55Almanah
17,10Idei eoni
din C. S. Hunedoara, — Decada record s-a benzi. calitatea
schimbul de mîine creşte încheiat. Efectul ei este — Remarcabil este e- 17,40Clubul tii
şi se afirmă prin fapte, cel scontat ? xemplul uteciştilor de la 18,20Indrumăr
oratorii (
continuator de nădejde al — Aşa cum preconiza uzina nr. 7 — amintea ră
valoroasei tradiţii munci sem, miile de tineri din Ilie Fîntînă. în afară de 18,501001 de s-
toreşti durată în timp pe combinat nu şi-au dezmin cantităţile apreciabile de PF 19.00 Telejurna
19,30Actuali lat
această vatră de metal. ţit voinţa şi capacitatea. fier vechi, metale nefe 20.00 Mîndria
Dovezile în acest sens Prin acţiunile de muncă roase, tinerii de aici au cheamă meseria, munca, rostul 20,20 împliniri
popor
sînt fără de număr. Toc patriotică întreprinse, ei au reparat î.n această decadă ve de la
mai de aceea ne vom adunat în primele zece două locomotive „Diesel“ altul
opri la cea mai recentă. zile ale lunii decembrie şi două vagoane uzinale, Mi s-a propus să scriu Ilia. Plăcîndu-i munca şi iat la 30 noiembrie. Meri 20,40Teatru T
place“
„1—10 decembrie, decada 620 tone de fier vechi, au recondiţionînd în acelaşi un reportaj despre tineri mai ales meseria, n-a fost tele tinerei muncitoare au Shakespe:
record în producţie şi în recuperat 85 tone de că timp patru demaroare, 12 şi iată-mă încercând să-mi greu să primească adeziu fost apreciate aşa cum se pe ţară.
acţiunile de muncă pa rămidă refractară, 5 tone tampoane, 15 cuple, două netezesc şi să-mi potolesc nea şi aprecierea colegilor, cuvine prin primirea sa în 22,05 Tel ej urnu
triotică“ s-a născut din do de metale neferoase, 1000 pompe de apă pentru lo emoţiile scrisului. Recu a conducerii secţiei şi în rândurile membrilor de
treprinderii. Şeful secţiei
rinţa tinerilor siderurgişti kg deşeuri de hîrtie şi comotive şi cinci filtre nosc, asemenea propunere de bobinaj, Dinei Uscat, ni-! partid. Şi-n acest caz,
de a se alinia în primele multe alte materiale. Tot micronice. Merite deose e un frumos privilegiu, o prezenta, fără a sta o cli munca reflectă adeziunea
cea mai înaltă.
dorinţă în care-am crezut
odată, în afara orelor de
bite au uteciştii Virgil
rînduri ale efortului ge Dinu, loan Lobonţ, Balta şi-am sperat de mai mult pă pe gînduri, ca pe un „a- Avram Damian a cunos
neral al colectivului pen program, uteciştii au e- timp. Cum mi se par mie devărat artizan, are o mină cut Ilia prima oară în a- di F T TCUREŞTI
o gramul <
tru încheierea cu bine a fectuat un important vo Arpad, Gheorghe Şerban, egală cu a unui meseriaş nul 1975, pe timpul inun Radiojurnal;
actualului cincinal şi un lum de lucrări în spriji Szalay Atila, precum şi tinerii ? Ca nişte oameni presei ; 8,10 (
debut reuşit în cincinalul nul producţiei, cum sînt : membrii organizaţiei frumoşi, cu care mă-ntâl- cu zeci de ani vechime în daţiilor. Era militar şi a ve diilor; 9,00 Bu
9.05 Răspunde
următor. recondiţionări de piese şi U.T.C. de la staţia 5, al nese zi de zi, cărora le ad muncă“. Despre Doru, mai nit cu alţi camarazi în spri rilor; 10,00 Bu
subansamble, reparaţii la cărei secretar este lăcătu mir în taină curajul, voin putem spune că a activat jinul locuitorilor pentru în
— Iniţiativa aparţine maşini, utilaje şi instala şul Ga vrii Cociş. ţa, entuziasmul, iubirea şi cu bune rezultate pe linia tărirea şi consolidarea digu 10.05 Alternai
10.25 Atlas fol
uteciştilor din majorita ţii, rebobinări de motoa — Prima tlecadă a lunii ţelul comun ce-i leagă. Pe organizaţiei U.T.C., iar a- lui de pe malul Mureşului. Mioriţa ; 11,0
tea secţiilor — ne spune re electrice etc. decembrie s-a dovedit în- mulţi îi întâlnesc aici şi cum, de cînd face parte din A muncit cu rîvnă de par ştiri ; 14,05 Di
Genu Stoica, secretarul Practic, în prima deca tr-ailevăr rodnică. Cum pretutindeni, acolo unde-i rîndul membrilor de partid că ar fi fost locuitor al a- 11.20 Avanp
dio-tv. ;
12,0
comitetului U.T.C. din dă a lui decembrie tine să considerăm perspectiva cheamă meseria, munca şi dă dovadă de şi mai multă cestei localităţi. De fapt, ştiri ; 12,05
combinat — nouă reve- rii siderurgişti au pres unei asemenea acţiuni va rostul. Rândurile ce urmea răspundere şi preocupare nu după multă vreme a şi folclorului Ti
nindu-ne datoria de a o tat mai mult de 12 000 loroase ? ză le dedic cîtorva dintre în realizarea tuturor sar devenit. Tehnician silvic de cnite ce de p;
la 1 la 3 ; 15,
ordona în obiective con ore muncă patriotică. Uie — La timpul prezent. aceştia. Doru Gavra este cinilor ce-i stau în faţă. meserie, s-a încadrat în rioşilor ; 16,00
crete, precis măsurabile, Fîntînă — secretar ad Adică, prin prisma acţiu unul dintre tinerii satului Iată cum, într-un timp muncă la Ocolul silvic din 16.20 Coordona
şi a-i da o formă unitară junct al comitetului U.T.C. nilor din aceste zile... pen Lăpuşnic, cit o frumoasă scurt, un tînăr s-a format Ilia, unde răspunde de pa 16,40 Şlagăr«
1980 ; 16,55 Sfa
de acţiune. Odată împli din combinat, dorea să tru că tinerii siderurgişti. carte de vizită. Până în a- şi s-a realizat în mod e- za şi protecţia pădurilor. 17.00 Buletin <
nite, aceste cerinţe au facem sublinierea că cele au hotărî t ca în perioada nul 1979 a fost elev al Li xemplar. E şi normal să Vigilenţa şi dragostea de Radio.magazim
fost larg popularizate la mai bune realizări au 10—20 decembrie să re ceului agroindustrial din poată privi cu încredere muncă îi sînt caracteristici 17,35 Poeme
muzicii ; 18,00
gazetele de perete şi fost obţinute de organiza editeze, pe un plan supe Ilia, iar după absolvire, nu viaţa înain-te. comune zi de zi. Dovada 20.00 Moment
prin activul organizaţiilor ţiile U.T.C. de la uzina rior, recordurile primei la multă vreme, s-a înca Aurica Bretotean din sa hărniciei sale reiese şi din România — r
U.T.C. din uzine şi secţii, nr. 7 — transporturi, u- decade. drat ca muncitor în cadrul tul Cărmăzăneşti a urmat felul cum a participat la trial conteni
Memoria păm
îneît luna decembrie a zina cocsochimică, repa- L SABIN secţiei de bobinaj a S.M.A. cu câţiva ani în urmă construcţia noului sediu al nesc ; 21,00 Bi
treapta I în cadrul Liceu ocolului, silvic unde a efec 21.05 Meridian
lui agroindustrial Ilia. Caz tuat sute de ore de muncă. 21.25 Opt şlag.
22.00 O zi înfcr
r fericit, Aurica a făcut prac Căsătorindu-se, a devenit 5.00 Non stop
\ tica de producţie în cadrul cetăţean al acestei locali turn.
® Desfăşurînd larg secţiei de tricotaje a com tăţi de care s-a ataşat du- -
întrecerea socialistă, ti- ’ plexului Ilia. A îndrăgit pă cum a dovedit din pri
neretul din judeţul nos- ţ aşa de mult meseria incit ma clipă de cînd a sosit
tru a realizat în 11 luni i a urmat mai apoi cursurile aici. Organizaţia de bază
ţ din acest an, prin num- ’ Şcolii profesionale de la din cadrul ocolului silvic r vva : uit
l că patriotică, lucrări fi- ) Timişoara, unde desigur a îl are astăzi pe Damian (Pawla); Zb<
7 nanţate în valoare de 5,5 ţ deprins şi mai mult tai Avram ca pe un tînăr co zboară (Arta)
RA : Strada J
* milioane Iei, depăşin- 1 nele meseriei. După absol munist de nădejde. căra) ; Vină
) du-şi cu un milion Iei / vire a revenit în cadrul Am scris despre aceşti nuită (Siderur
Iul (Arta); O
^ prevederile de plan la secţiei unde astăzi este una trei tineri ai timpului nos tc. bunicule ((
acest indicator. dintre cele mai harnice şi tru cu sentimentul de sa PETROŞANI;
pricepute muncitoare. Ma tisfacţie şi de bucurie. Toţi micii iu (Unire
© La I.A.S. Haţeg, ţ şina de tricotat i se supu mi-aii fost prezentaţi în dimineaţă (7
Prima mea v
Mesteacăn şi Simcria ^ ne, o ascultă de parcă ar cuvinte sincere şi frumoase, ca) ; LUPENI
) (ferma Aurel Vlaicu) i fi muncit la ea toată viaţa. fapt ce garantează bunul taiga (Cultura
Prin contribuţia Auricăi şi lor comportament, dorinţa să aud nimi(
resc) ; VULC
a întregului colectiv, sec de a-şi face datoria cit mai haiducilor
*-------------------------------- ţia va putea raporta depă bine în cadrul colectivelor LONEA : Am
şirea planului anual cu su unde muncesc. rul) ; PETRII,
\ Raport Fără cuvinte... ma de 250 000 lei, cum s-ar mei. indienii i
-
AN1NOASA :
Desene de V. MIHA.ILESCU
spune, aici anul s-a înche- MIRON TIC H o o p e r (
BRAD : Dr
(Steaua roşie)
! utecist Certificat di
(Patria) ; Doc
(Flacăra);
Sc apropie încheierea Şi aici sînlem de vină în In clasa mea, spre 'exem ridică la 09,6 la sulă doar ocupe cu ţoală responsa Cînd dragoste
GI
bilitatea de ridicarea ca
20—25 la sulă din elevi
V trimestrului I şi rezultate primul rînd noi, elevii. Ar plu (el. a X-a mine-pelrol- să aibă note corespunză litativă a nivelului proce (Casa de culţi
trebui să creăm un climat
le la învăţătură ale elevi
s-au terminat lucrările .' lor Liceului industrial nr. care să nu mai permită geologie) doar cinci elevi toare sau bune, iar peste sului instructiv-educativ Şcoala curaj u
Iar) ; BRAZI
de construcţii la cămi- ţ 1 Deva nu sînt cele aş abateri de la noi mele vie din 32 avem note accep în şcoală. Nc-am convins spre probi erm
nele de nefamilişti cu l ţii înlr-o şcoală. Să-i ur tabile : de 7, 8, 9 şi 10. 75 la sută să sc scalde pe viu că aşa este. Dar CA LAN : Zi/.i
69 locuri fiecare, urmînd i teptate. împreună cu e- în rest... Şi situaţii ase în mediocritate sau să ab cultură) ; SIM
levul Lucian Căciulescu, mărim pas cu pas pe unii solve clasa pe „muchie de ceea ce s-a făcut pînă a- vin tul (Mur o:
a fi date în folosinţă. 7 s e c r e t a r u l comitetului colegi de-ai noşlri, ca An- mănătoare pol li întîlnile cum pe linia muncii de e- Drumul razei«
La lealizarea acestora ţ ghelina Constantin, din şi la alle clase“. cuţit“ ? ducaţie în liceu (legătura (Elimin'« \
U.T.C. al liceului, încercăm
şi-au adus o importantă t clasa a IX-a D, Lucian Precar bilanţ. în faţa Am discutat, împreună cu părinţii, prelucrarea re
să clescUrăm cauzele aces cu directorul liceului, pro-
contribuţie, prin muncă \ tei situaţii. „S-a creat un Baiu, repetent în aceeaşi unei asemenea situaţii le gulamentului şcolar, con I h OTC
L patriotică, şi cei care le 1 adevărat lanţ al slăbiciu trol permanent din partea GawasasE»
^ vor locui. | colectivului de conducere,
nilor. In liceul nostru, la Rezultatele
t © Au început fazele i mai toate secţiile, sc intră adunări ale U.T.C.), nu-şi ciale din 14 <1
dovedeşte întru lotul ca
Extr. I ; 7.
' de masă Ia sporturile de > fără admitere. Acumulăm Front comun împotriva mediocrităţii Extr. a II-a
iarnă în cadrul „Dacia- \ din capul locului şi elevi denţa, scopul propus nu Extr. a lll-a
dei“ (patinaj, schi fond, l mai slab pregătiţi. in este împlinit integral. Se Extr. a IV-a
Extr. a V-a:
schi alpin, săniuţe şi te- ! treapta intîi unii nu în impune deci o exigenţă Extr. a VI-
sporită şi clin partea or
nis de masă), competiţii | vaţă pcntsa că ei cred că clasă, Romeo Ciroza din a întrebi: cum şi-au luat iesorul Bogdan Poraicu, ganizaţiei U.T.C., care nu 25. 27, 54.
Extr. a VII-
cuprinse în calendarul ) nu prea sa ’.pică“ în pri Xl-a E, sau alţii ca ei, corigentele cei 57 elevi ecuaţia „indisciplină + trebuie să se rezume doar 65, 73, 13.
sportiv ale anului viitor. ^ mele două clase. Odată care trec cu uşurinţă pe Fond d<
căzuţi la admitere în căzuţi la mecanisme, uti rezultate slabe“. (A par la redaclarea proceselor 1 291 392 lei.
© între 15 şi 21 de- ţ treapta a doua, trec la lingă datoria de a învăţa laje, fizică sau matemati ticipat la discuţie şi pro verbale, dări de seamă,
cembrie, în municipii şi l profesională sau direct în şi a se comporta civilizai. că ? Ce i-a ajutat să-şi fesorul Wagner Alexan sau planuri de acţiune, ci
oraşe se desfăşoară ac- 7 producţie. Ca să nu se Nu cu milă şi nici cu în continue parada notelor dru). Rcierindu-se Ia spi trebuie să acţioneze con e Vrem
ţiuni politico-educative i mai înlîmple asemenea fe cercarea de a scăpa cit proaste? Vor exista voci noasa ecuaţie, directorul cret, ocupîndu-se de iie-
şi culturale în cadrul ţ nomene am avea nevoie mai uşor de asemenea cle care vor spune că nu no liceului, ca şi prolesorul care caz în parte, urmă Timpul pi
„Săptămînii majoraţii- 1 de mai mulţi profesori mente se poate remedia tele contează, ci cunoştin Wagner, nc-au mărturisii rind cu perseverenţă ame ziua de 16 de
lui“. | „răi“, adică intoleranţi fa situaţia. Doar cu intransi ţele. Dar notele nu reflec că intr-adevăr aşa stau liorarea situaţiei membri me in genera
variabil. Izol.
ţă de lene, chiul, neserio genţă şi multă muncă vom lor ei la învăţătură, să ploi slabe,
O La Petroşani va l putea reface echilibrul re tă oare cunoştinţele pe lucrurile, că nici unul din iie intoleranţi cu orice a- din vest. Ter
| avea Ioc, între 21—30 7 zitate. Doar asllel se pot zultatelor la învăţătură. care un elev Ie acumulca- cadrele didactice nu sînt batere de Ia disciplina nimă va fi «
1 decembrie, Decada edu- ) „da pe brazdă“ colegii La ora actuală cîntarul a- ză în şcoală ? E permis mulţumite i această si şcolii. minus 3 şi [
noştri nu prea silitori. Din temperatura
\ caţiei şi culturii pentru ţ păcate şi indisciplina este tîrnă în favoarea medio oare ca la un procent de tuaţie şl că fiecăruia i s-a 5 şi 10 grade
| pionieri şi tineret“. încă o problemă la noi. crităţii şi a notelor slabe. promovabililalc caro se încredinţat sarcina să se V. PÂTAN dimineaţa. (M
serviciu : Prr
vie).
