Page 51 - Drumul_socialismului_1980_12

188 ® MARŢI, 16 DECEMBRIE Í98Ü

irezmfe

Esle firesc ca, de la o e- ţă de ediţia anterioară, pregâtire a repertorii lor. O maţii de gen prezente in
muzeu tajpă la alta, de la un an prin calitate superioară. notă bună în această di­ competiţie fiind modeste.
escolar) la altul, experienţa acumu­ Prin repertoriu, prin ni­ recţie se cuvine formaţiilor Montajele literar-muzicale
NTeguţă- lată în cadrul Festivalului velul interpretativ, ţinută de dansuri de femei din au avut un bun nivel ar­
* — re-
1 ui t muncii şi creaţiei, „Cînta- scenică, numeroase forma­ Ociu (Vaţa), mixte, de la tistic, reuşind să se impu­
n ente lor rea României“ să cîştige ţii muzicale au dovedit o Căzăneşti (Vaţa) şi Hărţă- nă prin repertoriu mili­
în valori calitative, în efi­ pregătire care le dă de pe gani (Băiţa) care au îneîn-^ tant, prin patosul interpre­
»slovacia
’ransmi- cienţă. Faza pe consilii u- acum şanse pentru fazele tat pur şi simplu inimile tării, cele din Buceş, Ri­
<le la nice agroindustriale, desfă­ superioare ale festivalului. şi privirile spectatorilor. biţa şi Lunca (Băiţa).
pauze : Taraful din Vaţa de Jos — Teatrul a făcut bună ca­ Dacă la faza din această
ecine, şurată în această lună în
vale“ — aşezările rurale ale judeţu­ avîndu-1 ca solist şi con­ să cu faza de sîmbătă şi zonă întrecerea a relevat
lui, este etapa care trebuie ducător pe cunoscutul so­ duminică, mai cu seamă marile posibilităţi artistice
:ru m e- de care dispun satele noas­ La masa rotundă organi­ xistat nici un favoritism în
icutâ — să „spună“ mult în ideea zată de redacţia ziarului, în alegerea oraşelor care să
calităţii şi eficienţei. Ea a tre — bineînţeles, acolo
eresc fost confirmată, sîmbătă şi unde s-a muncit pentru a oraşul Brad, pe tema asi­ fie conectate primele la
•rane — le potenţa frumuseţile — gurării asistenţei medicale sistemul telefonic automat
duminică, de .cele 12 comu­ şi a serviciilor oficiului de interurban. La Brad n-au e-
ilui ne din zona Brad, care ea a subliniat şi reversul
ntru lu- s-au întrecut în competiţia acestor posibilităţi. Comu­ poştă'şi telecomunicaţii, au xistat condiţii. Se cerea ex­
gricultu- ne întregi au venit în con­ participat din partea cetă­ tinderea construcţiei actua­
din cadrul fazei pe consi­ list Pera Bulz, ansamblul prin interpretarea de alea­ ţenilor : Nicolae Baba, teh­ le cu încă un corp tehnic
liu unic agroindustrial : folcloric „Cununa griului“ să ţinută artistică a forma­ curs cu formaţii de dife­ nician, Romulus Tîştea, în care să se instaleze 1 000
formaţiile artistice din Vă- de la Hărţăgani (Băifa), o- ţiei din Băiţa (cu piesa rite genuri şi bine pregă­
ronomică biceiul folcloric „Şezătoa­ „De familie bună“/, a celei tite, cu şanse meritorii contabil, Nicolae Păun, de linii şi eclii pa meniul
;ului lişoara, Luncoiu de Jos, pentru a urca în întrecere, consilier juridic, Ioan Stă- pentru conectarea la siste­
Băiţa, Crişcior, Blăjeni, re“ şi dubaşii de la Dealu din satul Ţebea (cu „O
■erspecti- Mare (yălişoara), grupuri­ problemă de familie“) şi, altele însă s-au prezentat nescu, şef serviciu aprovi­ mul telefonic automat in­
in cinai la Buceş, Bucureşci, Tomeşti, într-o oarecare măsură, şi modest — şi poate sîntem zionare — de la I.M. Bar­ terurban.
Bulzeştii de Sus, Ribiţa, le vocale din Lunca (Băl­ za, Simion Mărcuş. Ioan Ing. Irina Lupea : Pentru
,Cum vâ Baia de Criş, Vaţa de Jos. ţa), Brotuna (Vaţa de Jos) cea din Ribiţa. Revelaţia a indulgenţi cu această apre­
William au adus în concurs piese fost însă teatrul popular ciere. Ne aşteptam la o Ciuceanu şi alţii. Direcţia anul 1981 oraşul este cuprins
Premieră Organizată în trei centre valoroase de o neasemuită nescris din Ribiţa, cu o mai bună pregătire a for­ sanitară judeţeană a fost re­ în planul de investiţii cu
•a I — Vălişoara, Gurabarza şi frumuseţe, în care auten­ piesă de etică din lumea maţiilor din comuna To- prezentată de dr. Theodor această construcţie, iar în
Baia de Criş — faza a o- satului, în care opinia pu­ me.şti, la un alt repertoriu Bâdău, medic primar, di­ 1982 este prevăzută extin­
ferit juriului şi spectatori­ ticitatea a ocuipat loc de blică sătească se implică la montajul literar din co­ rector adjunct, iar Direcţia derea centralei şi conecta­
lor dovada elocventă că, cinste, ca şi grupurile vo­ cu combativitate. Merituos muna Bucureşci (cu „Eroii judeţeană de poştă şi tele­ rea la sistemul telefonic
acolo unde factorii educa­ cale pe trei voci egale de aici este şi faptul că su­ de la ’77“ ne-am mai în- comunicaţii de către ing. actual.
ţionali din comună — de la la Baia de Criş şi Vaţa de tîlnit !), şi am fi vrut să nu Irina Lupea, şefa biroului Nicolae Păun : întîmpi-
6.00 Ra- secretarul cu probleme de Jos, care au interpretat biectul piesei a fost con­ investiţii şi Nicolae Barbu, năm greutăţi din cauza lip­
îeţii; 7,00 .iropagandă în comitetul prelucrări folclorice cu ceput de colectivul de in­ asistăm la improvizaţiile şef serviciu exploatare
Revista multă dezinvoltură şi chiar terpreţi. pe care ni le-a oferit sei cărţilor de telefon. în
ul melo- de partid, pînă la învăţă­ rafinament artistic. Muzi­ Un umor sănătos, care a Luncoiu de Jos. Pentru că P.T.T.R. pe judeţ. ultimii ani s-au introdus
de ştiri; tor sau educatoare — au
uscultăto- cal, omogen şi cu un re­ urcat în scenă fapte în­ este firesc ca de la un an Romulus Tîştea : Cum multe numere.
de ştiri; făcut din cerinţele celei pertoriu militant, grupul cărcate de actualitate din la altul, de la o etapă la este asigurată asistenţa me­ Nicolae Barbu : Noua
ritmice ; de-a IlI-a ediţii a Festi­ folk de la Crişcior s-a de­ viaţa satului, toate broda­ alta să se acumuleze expe­ dicală pe raza teritorială a carte este pregătită, în ti­
c ; 10,40 valului „Cîntarea Româ­ oraşului Brad ?
iletin de taşat net, ea şi solistul de te pe îndrăgite cîntece rienţă şi, prin responsabi­ pografie, cu „bun de tipar“.
;ca „U“ ; niei“ un imperativ al mun­ muzică folk, Dorel Cazan, populare, a adus brigada litatea şi pasiunea factori­ Dr. Theodor Bâdău : Bra­ Avem promisiuni certe
îră ra- cii de fiecare zi, roadele de la Vaţa de Jos. artistică din Ociu (Vaţa), lor educaţionali, actul cul­ dul are asigurată asistenţa pentru trimestrul I al anu­
.detin de sînt incontestabile. Este tural să cîştige în calitate,
comoara Promovarea folclorului relevantă şi prin mişcare şi medicală prin dispensare lui viilor.
; 12,45 cazul comunelor Vaţa de local s-a simţit la majori­ ţinută scenică. O bună im­ pentru că numai calitatea urbane şi dispensare pro­ Ioan Ciuceanu : Nu odată
13.00 I)e Jos, Baia de Criş, Ribiţa, tatea formaţiilor muzicale presie, prin texte şi inter­ lui îi dă eficienţa pe care prii de întreprinderi. De a-
lubul cu- o aşteptăm. serviciul „03“, cind dorim
1 iojurnal; Băiţa, Blăjeni, a căror pre­ şi de dansuri. El a fost pretare, au făcut şi brigă­ semenea, spitalul acordă a- să ne informăm despre a-
onomice; zenţă în actuala ediţie a conturat şi de autenticita­ zile artistice din Ribiţa şi sistenţă medicală de calita­ numite numere, ne răspun­
româneşti festivalului s-a detaşat, fa­ tea costumelor şi de buna Baia de Criş. celelalte for­ LUCIA LICIU te. Primul ajutor la locul
ied icul ui; de „nu ştiu“.
iri ; 17,05 de muncă, ori la domiciliu Nicolae Barbu : Telefo­
femeilor ; se acordă prin serviciile de nista de la „03“ este cea
terne ale salvare.
»le serii ; \ iwe complete. mai solicitată tocmai din
iric; 20,15 Ioan Ciuceanu : Din punct cauza lipsei cărţilor de te­
i indus - de vedere al spaţiului mic
n ; 20,30 lefon. în unele cazuri nu
ui româ- in care funcţionează, la dis­ se informează numărul
i de ştiri; pensarul nr. 1 nu se pot pentru că există şi această
nuzic<iie ; asigura consultaţii în cele
n studio; formă. Sînt persoane care
ră; 23,00— © Duminică, 14 decembrie, la Ciubul minerilor din mai favorabile condiţii. în nu vor să le fie cunoscute
ţicaJ noc- Ghelari, a avut loc adunarea cetăţenească in cadrul că­ oraş există construcţii spa­ numerele de telefon.
reia biroul executiv al consiliului popular comunal a pre­ ţioase în care ar putea fi Ioan Stănescu : în pri­
zentat un raport in legătură cu realizarea indicatorilor de stabilit acest dispensar u- vinţa abonamentelor, cred
(Urmare din pag. 1) de acord cu aceste afirma­ plan pe anul 1980 şi a prelucrat indicatorii pe 1981. Tot­ man. că ar trebui să se găseas­
ţii. Dacă am urmări dina­ odată, cetăţenii comunei au stabilit şi adoptat contribuţia Dr. Theodor Bâdău : A- că modalitatea pentru a
mica valorii lucrărilor exe­ bănească pentru acţiunile social-gospodăreşti ce vor fi veţi dreptate. Cunoaştem a- putea fi satisfăcute mai bi­
revelio^ la execuţia unui asemenea întreprinse în anul viitor. ceastă situaţie. N-am pro­ ne cererile. Aş vrea să dau
pasăre, obiectiv. Specialiştii noştri cutate, aceasta ar arăta cedat însă la mutarea în o sugestie : la anumite pu­
UNEDOA- au făcut unele observaţii astfel : 10 milioane lei în © Membrii cenaclului scriitorilor hunedoreni „Flacăra“
>vra (Fla- 1978, 15 milioane lei în s-au întilnit cu oameni ai muncii din C.S. Hunedoara, că­ alt spaţiu pentru că noua blicaţii foarte solicitate, ne-
î neobiş- la soluţia iniţială propusă rora le-au oferit o frumoasă după-amiază de poezie re- policlinică care va fi dată existînd posibilitatea să fie
il) ; Rebe- de proiectant, îndeosebi la 1979 şi 30 milioane lei în
iu cumin- 1980. voluţionar-patriotică şi muzică folk. Este prima acţiune din in folosinţă în cursul anu­ satisfăcute cererile pentru
truclorul) ; fundaţiile din prefabricate — Valoare materializată suita mtilnirilor cu oamenii muncii dedicată aniversării — lui viitor, va rezolva situa­ fiecare în parte, propun să
ită la do- pentru slilpii de susţinere in 1981 — a 25 de ani de la înfiinţarea acestui cenaclu. ţia. se facă abonamente colec­
Vizita de a conductei magistrale. E- în ce ?
•iembrie) ; — Am avut de făcut u- © in cadrul celei de a lll-a ediţii a Festivalului naţio­ Nicolae Baba : Oraşul tive. De asemenea, ar fi
(Itepubli- xecularea acestor elemente nal „Cîntarea României", la casa de cultură, s-a desfăşu­ Brad a fost prevăzut să bine să aibă prioritate la
iveste din in propriile poligoane evi­ nele modificări în termo­ rat faza municipală a concursului formaţiilor coregrafice, fie conectat la sistemul te­ abonamente cei care pre­
Nu vreau tă impedimentele generate centrala de la Paroşeni. A- dau mai multă nşaculalură.
(îYIuncito- cum sînt finalizate. Siîrşi- fanfarelor şi orchestrelor de muzică uşoară. !n aceeaşi sa­ lefonic automat interurban
: Hanul de ritmul de livrare, mic­ lă, cit şi la clubul „Siderurgistul", mîine după-amiază, va încă în 1978—1979. Aceas­ Nicolae Barbu : Propune­
eafărfU) ; şorează distanţele de trans­ tul anului va consemna şi avea loc întrecerea formaţiilor de teatru din cadrul mu­ ta s-a tergiversat la noi, în rea este bună şi am reţi-
ul (Mine- port şi deci unele costuri finalizarea montării şi izo­
Prietenii lării termice a conductei nicipiului. timp ce alte oraşe au tre­ n u.t-o.
ici tor esc); de producţie, uşurează mult SABIN lONESCU cut deja la noul sistem.
ascadorul munca. Şi, ce este mai im­ Paroşeni — Petroşani, cu Nicolae Barbu : N-a e- E. ŞINA
i ci tor esc) ; portant, contribuie Ia ur­ excepţia zonei gurii Live-
ul rupt zeni, unde sistematizarea
)RAŞT11C : gentarea lucrărilor prin
•auperitaie multiplele avantaje ce le nu este terminată. Rămîne EXPRESIE
1 Bethune prezintă elementele prefa­ o porţiune de 700 m ne­ Amprentele timpului nostru socialist
GIIJ-BAI : bricate : amplasarea lor in montată. Tot acum, in lu­ ELOCVENTĂ
2 întoarce
; HAŢEG: orice condiţii atmosferice, na decembrie, vom încheia (Urmare din pag. 1) dusul pe care-l realizăm, ci gurindu-şi existenţa, repet, A SPIRITULUI
II (Popu- operativitate, productivita­ lucrările de izolare termi­ ii citim doar dimensiunea adesea calmă şi plăcută,
terviu de- te sporită. că a conductei magistrale CIVIC
Dersonale ; ţia mea netă de 2 750 iei am şi valoarea pe cadranele pe spatele părinţilor, al
((’asii de — Deci, există o garan­ pentru oraşul Vulcan. cîştigat în plus încă 2 313 lei aparatelor de măsuri şi partenerilor de viaţă, sau
A : Caută ţie că lucrările vor decurge Vrem să finalizăm cit mai control — ne spunea şeful speculind credulitatea uno­ (Urmare din pag. 1)
; 1 LI A : repede această lucrare de pentru munca depusă su­
ie soare intr-un ritm susţinut. Pe plimentar in acord global. de tură Aurel Oţoiu. Dar ra dintre noi. Nu este ca­
lingă toate acestea, mai mare amploare, cunoscând — La fel este şi in cazul noi cunoaştem în orice mi­ zul vreunuia din cei 400 de cestei acţiuni se află, cum
trebuie asigurate şi mate­ faptul că pentru încălzirea nostru — adaugă Mircea nut cit producem şi sintem utecişti de la C.T.E. Mintia, este şi firesc, cei mai buni
riile prime. La acest capi­ locuinţelor din Valea Jiu­ Marc, şef de echipă la re­ mulţumiţi cind ştim că ma­ deşi nici aceştia r,u pun gospodari ai satelor ce al­
tol cum staţi ? lui sînt folosiţi cărbunii. paraţii cazane. Inlăturînd şinile din marile uzine ale toţi umărul în mod egal la cătuiesc comuna, cum ar fi
— Este asigurat prin con­ Or, se ştie, aceştia sînt operativ o avarie sau un ţării funcţionează normal, muncă. Insă in cazurile Nicolae Miheţ, Nicolae
tracte necesarul de con­ necesari în siderurgie, în deranjament, asigurăm un că oamenii au căldură şi grave de care auzim şi ci­ Ianc, Petru Miheţ, Viorel
gem spe­
li brie 1080: ducte, dar există şi unele energetică, în alte ramuri plus de energie electrică lumină în case, în această tim, cred că opinia publică Trif şi alţii. Sabina Uibar,
03, 27. materiale deficitare în şan­ ale economiei naţionale. forţă avînd şi noi o parte trebuie să acţioneze mai
. 20. 30. 24. — Ce lucrări mai rămîn sistemului naţional, nevoi­ de contribuţie. — Iar cea­ Ioan Dan şi Nicolae Rus
. 53. 18. 23. tier : va a minerală, car­ lor ţării, iar nouă ne asi­ ferm, organele competente s-au angajat să livreze sta­
. 21. 12. 14. tonul asfaltat, robineţii şi la acest obiectiv pentru gurăm venituri suplimenta­ laltă mulţumire, cea con­ să-i supună pe aceşti ti­ tului, în anul viitor, 4 000
36, 50. 61. vanele pentru goliri şi ae­ 1931 ? re de 600—1Q00 lei, bună­ cretă, materială, se regă­ neri judecăţii muncitoreşti litri de lapte. Acţiunea se
58, 49, 67,
risiri. Esenţial este ca în — Executarea racorduri­ stare in propriile familii. seşte in viaţa noastră, în din întreprinderi - - judeca­ află in plină desfăşurare
44. 12, 50, această perioadă să solu­ lor la reţeaua de termofi­ Aceleaşi sentimente de traiul îmbelşugat, in bună­ tă severă, dreaptă, educa­ şi merită a fi evidenţiaţi
ţionăm toate problemele care în municipiul Petro­ implicare in rodnicia mun­ starea familiilor, releva Ni­ tivă, iar legile ţării să nu deputaţi cum ar fi Corne-
cîştiguri :
tehnice şi organizatorice, şani şi oraşul Vulcan. Este cii ii caracterizează pe toţi colae Socaciu, operator la ierte in asemenea cazuri. liu Cleşiu din Dumbrava
de aprovizionare tehnico- cea mai dificilă operaţie, energeticienii de la Mintia, turbine. — Munca cinstită Este firesc deci a vrea de Jos, Vasile Mihăiesc din
materială pentru a nu a- care solicită şi forţă de deopotrivă convinşi de ne­ este uşor de măsurat şi de mai mult şi a avea mai Uibăreşti, Tănase Manea,
vea surprize în desfăşura­ muncă în plus. Din această cesitatea realizării unor apreciat — era de părere mult. Şi este la fel de fi­ secretarul O.D.U.S. din sa­
£325253*53 rea lucrărilor de investiţii cauză ne poate fi imputat producţii sporite de ener­ electricianul Ovidiu Flores- resc — pentru aceasta — tul Crişan şi mulţi alţii.
legate de acest obiectiv. şi ritmul de muncă, în­ gie electrică, reflectate în cu, secretarul comitetului a munci mai mult şi mai Realizările ce se înregis­
bil pentru
îforie: Vre- — Mai ales că aveţi deja tr-un fel, scăzut. Ne lip­ cîştigurile bune obţinute, în U.T.C. pe întreprindere —, bine, a ne face din muncă trează în Ribiţa în dome­
ildă cu eer acumulată o experienţă de seşte forţa de muncă. To­ bunăstarea familiilor lor. numai că, din păcate, mai' blazon al existenţei şi al niul livrărilor la fondul de
vor cădea la lucrările de termoficare tuşi, am dizlocat formaţii Aşa este cazul altor mese­ sînt unii care nu trăiesc bunăstării. In fond, munca stat a unor cantităţi cit
it moderat de lucru, cu diferite mese­
ralura ml- din Valea Jiului. Şi fiindcă riaşi destoinici cum sînt prea rău, ba poate trăiesc le-a creat pe toate in a- mai importante de produ­
rinsă între am adus vorba, acolo care rii, din cadrul grupului. Ioan Sandru, Nicolae Lazăr, chiar foarte bine, muncind ceastă lume, iar ce vedem se constituie un exemplu
rade, iar este stadiul investiţiei ? Se Am adus oameni de la Ro- Petru Debreţin, Andrei Măr- foarte puţin sau deloc, azi la noi sînt amprentele elocvent al spiritului civic
ximă intre
eaţă locală spune că această lucrare gojelu, Arad, Iernut, Deva gineanu, Ioan Ursu. — Noi, „ciupind" de ici, de colo, clare, de netăgăduit ale de care dau dovadă cetă­
orolog de decurge cam anevoios. Aşa tocmai pentru a urgenta cei din camera de coman­ de pe unde pot, sau trîn- timpului socialist, ale vre­ ţenii comunei, sentimentu­
enco Ludo- este ? ritmul de execuţie a lucră­ dă nu vedem concret pro­ dăvind pur şi simplu, asi- rii noastre de mai bine. lui de profund patriotism
— Nu pot fi în totalitate rilor. ce-i caracterizează.